1,595 matches
-
străzile Brediceanu, Circumvalațiunii (p), C. Bogdăneștilor (p), Adolescenței nr. 5, 7, Brâncoveanu (p), V. Hugo (p), Izlaz (p), Tușnad, V. Babeș, Deliblata, C. Bolliac, Iosif Vulcan, Chopin (p), Musicescu nr. 18, sc. B), Lugoj - străzile Caraiman, Tapia, Șirul Izlazului, Pescarilor, Moară Șpănească, Vlaicu, Timișului, Vuia, Fagilor; Jimbolia (p), Iecea Mare (p), Dudeștii Vechi (p), Bodo, V.V. Delamarina, Herendești, Bulza, Giarmata (p), Ghiroda (p) - str. Bobâlna; Sânmihaiu Român (p), Mănăstire (p), Liebling (p). Citiri de regularizare în perioada 28 februarie - 4 martie
Agenda2005-09-05-util () [Corola-journal/Journalistic/283443_a_284772]
-
Eroilor (p), Petöfi (p), Complexul Studențesc (p), Lidia (p), Brâncoveanu (p)), Rădmănești, Ohaba Română, Bară (p), Honorici, Dumbrava, Hodoni (p), Ghiroda (p) - străzile Dunărea, Brateș, Prieteniei, Cimbrului, Furnicii, Pelican; Jimbolia (p) - străzile Spre Nord, Slavici, Ștefan cel Mare, Spitalul TBC, Moară Can-Leo; Cenad (p), Lovrin (p), Gaiu Mic (p), Sânmartinu Sârbesc (p). VINERI: Timișoara (fără întreruperi programate), Rădmănești, Ohaba Română, Bară (p), Vișag, Hodoni (p). Citiri de regularizare în perioada 21-25 martie Timișoara. Casieria din str. Gh. Lazăr: străzile Lupeni, Lisabona
Agenda2005-12-05-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/283519_a_284848]
-
Mare, Coștei (p), Bichigi, Giarmata (p), Becicherecu Mic (p), Jimbolia (p) - Zona Târg, străzile Grozăvescu, Griviței, Salcâmilor, Aleea Cito, Ț. Aman, C. Coposu; Cărpiniș (p), Sânnicolau Mare (p) - străzile Coșbuc, Decebal, Manole, Baza de Recepție, Drumuri Județene; Cenad - SP Mureș, Moară Jebel, Dolaț (p), Jebel (p). JOI: Timișoara ( C. Torontalului - Însămânțări Artificiale, C. Martirilor nr. 38, străzile St. Stâncă nr. 97, sc. A, Uzina de apă Ronaț, Ciocârliei, Manole, Vadu Crișului, Madona, I. Rațiu, Cireșului, Rosetti, Călimănești, Stephenson, Tazlău, Pictor Aman
Agenda2005-15-05-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/283596_a_284925]
-
va feri. Acum că o cunoști, iubite, să nu-ți fie teamă Să-i dai inima ta și-n parfumul ei nou te răsfață, Legământul tău a prefăcut-o în a doua primăvară Prin florile luminii, visul toamnei n-o să moară! Referință Bibliografică: Secretul toamnei... / Gabriela Docuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2078, Anul VI, 08 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Docuță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
SECRETUL TOAMNEI... de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383860_a_385189]
-
Dovada activității unui presupus hoț a devenit încă din Evul Mediu „strigătul public”. Jan Valjean, un copilandru a cărui viață a fost descrisă în romanul Mizerabilii de către Victor Hugo a furat o pâine pe care a mâncat-o ca să nu moară de foame. Urmărit de strigătul public, si-a dobândit profesia e ocnaș, meserie pe care a fost obligat să o exercite deși era capabil, cum a și dovedit, de joburi mult mai onorabile, de exemplu primar de urbe sub numele
SIMILITUDINE, SAU …? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383927_a_385256]
-
îl rad de tot! Îi pun niște ochi albaștri... Ba nu, că ăia deoache... Îi tai din gheare... Să vezi ce frumos și atrăgător o să fie! Se vor distra de minune până la ziuă!... - Cum să-i spun așa ceva soției? O să moară de spaimă! - Las-o pe doamna Moarte în pace! Este foarte meticuloasă în programul pe care-l are! Lucrează mai ceva ca voi muritorii pe internet! Ha, ha, ha! Să nu-mi faci prea multe șicane cu ifosele tale sau
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
îngrozește E semnul slavei unei vieți trăită creștinește Ce-n lupta cu vrăjmașul, Domnul armă ne-a lăsat! De crucea ta îți este prea ușoară Să nu te bucuri frate .ci să te- ntristezi! Sub greutatea crucii, trupul de-o să moară, Să știi că-n ceruri, tu ți-ai căstigat comoară Și chipul sfânt, al Tatălui din ceruri , ai să vezi! Sfială să n-aveți oriunde semnul Sfintei Cruci a-l face Căci și prin asta dovedești a fi creștin adevărat
O,CRUCE SFÂNTĂ! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383575_a_384904]
-
sunt trăsăturile noastre comune? Iudit: Inteligența! (Râdem) Genele, este dovedit. De ce să ne ascundem?! Deci: evreul este o ființă inteligentă. Foarte asimilabilă. Foarte flexibilă, probabil din cauza nomadismului și poliglotismului. GN: Dragostea de carte! Ne numim „am hasefer” [18]. Iudit: O să moară cu computerul, dragostea de carte! Copiii ăștia nu mai citesc; și nu spun că e rău. Pentru că am luat foarte mult gunoi, în afară de frumos, din cărțile pe care le-am citit. Și eu citesc pe internet, pe Facebook, mă uit
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382804_a_384133]
-
o suprafața de treizeci la sută, starea ei este foarte gravă, o să facem tot ce putem s-o salvăm, dar o să dureze, trebuie să aveți răbdare. Magdalena se clatină la aflarea veștii și începe iar să plângă. -Dar nu o să moară așa-i... trebuie să o salvați!...mai bine mor eu, spuse ea printre sughițuri. -Nu putem să ne pronunțăm, va fi o perioadă critică și doctorul îi poftește-n salonul de arși. Cristina dormea sedată pe un pat steril, acopertă
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL II de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382942_a_384271]
-
și gospodarii aveau alte treburi cu prepararea porcului tăiat de Ignat. Domnul Ionescu, patronul, plecase cu sania împreună cu soția la târgul din Piatra, după cumpărături. La plecare, le spusese celor trei: -Băieți, (așa îi alinta el), astăzi nu mai porniți moara! Faceți curățenie și... program liber. Mergeți fiecare la casele voastre! Care case? Că Anton țiganul zis Arapu era neînsurat și venetic. Se aciuase la o văduvă cu care se certa destul de des. Și, când se certau, femeia îi arunca bocceluța
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
repede acasă. Cunosc drumul pe de rost. Nu pe-aici am venit la moară, astă vară cu tuțu? Așa-i zicea el lui taică-su, Iancu Stelaru din Traian : tuțu. Venise cu tuțu aici, la moară, pe la sfârșitul lui iulie. Moară vestită că face făină bună și morarul e cinstit. Tuțu se cunoștea cu domnul Ionescu și se respectau reciproc, ca doi oameni de omenie. Pentru Tudorel fusese primul drum la moară la Lisa, prima ieșire din universul de acasă. De
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
și gospodarii aveau alte treburi cu prepararea porcului tăiat de Ignat. Domnul Ionescu, patronul, plecase cu sania împreună cu soția la târgul din Piatra, după cumpărături. La plecare, le spusese celor trei: -Băieți, (așa îi alinta el), astăzi nu mai porniți moara! Faceți curățenie și... program liber. Mergeți fiecare la casele voastre! Care case? Că Anton țiganul zis Arapu era neînsurat și venetic. Se aciuase la o văduvă cu care se certa destul de des. Și, când se certau, femeia îi arunca bocceluța
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
și gospodarii aveau alte treburi cu prepararea porcului tăiat de Ignat.Domnul Ionescu, patronul, plecase cu sania împreună cu soția la târgul din Piatra, după cumpărături. La plecare, le spusese celor trei:-Băieți , (așa îi alinta el), astăzi nu mai porniți moara! Faceți curățenie și... program liber. Mergeți fiecare la casele voastre!Care case? Că Anton țiganul zis Arapu era neînsurat și venetic. Se aciuase la o văduvă cu care se certa destul de des. Și, când se certau, femeia îi arunca bocceluța
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
raft pe una dintre ultimele, ai tot vândut; Kafka, de pildă, ți-a salvat dantura, ți se mișcau dinții, erau în pragul unui scorbut. Ți-ai luat două kilograme de lămâi! Pe Kafka; și-a smuls masca de oxigen ca să moară mai repede, sătul de lumea asta imbecilă! Un portărel va veni să-l ridice, pentru gaze, pe Tolstoi! Pe Baudelaire - sau Poe - pentru lumină! Peste câteva luni, când nu vei mai avea decât cărțile scrise de tine, le vei oferi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
-le... În același timp Însă, eram puțin contrariat. Promisiunea palpitantei aventuri pe care Începusem s-o adulmec În neașteptata reapariție pe firmament a istoricului Adam Adam risca să eșueze din start Într-o sfidare a regulilor jocului: personajul meu, În loc să moară În primul capitol, Învia! Nasol... 2 - Fă-te comod, te rog, și ia loc. De-o vecie te-aștept; cît mai aveai de gând să Întârzii? L-am privit surprins: glumea? Își bătea joc de mine? Judecând după fizionomie, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
și o fantasmă este că adevărul fantasmei nu e la Îndemâna tuturor”. Am ridicat din umeri. Lumea În care trăiam eu evolua În cadre normale, fără coincidențe stridente și enigme de familie cu frați regăsiți după patruzeci de ani, așa, ca să moară Dumas de ciudă. Eram un tip mărginit - bun, se poate spune și așa, nu mă deranjează. Recunosc și că sunt stereotip În frecventele uimiri care mă Încearcă atunci când obișnuințele Îmi sunt contrazise. Asta e. Mă Îndoiesc Însă că alții În locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
ofensă? — Ia-o cum vrei. Deși cred că această conversație se prelungește prea mult și nu duce la nimic. Ai să-mi faci vreo propunere? — Una foarte concretă: lasă-mă să-l iau pe băiatul ăsta. Dacă rămâne aici o să moară. Beduinul nu răspunse imediat, se gândi la propunere, după care făcu un ușor gest negativ: — Așa e, și-mi pare rău, pentru că știu că nu are nici o vină - dar nu pot să-l las să plece așa, pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
a inconștienței... Abisurile camerei în care o prezență îngrozitoare se relevă prin ziduri, făcând însăși materia să-și schimbe înfățișarea după bunul ei plac, se deschid în fața mea, dând tuturor de știre că nimeni nu intră aici decât fie ca să moară, fie să-și vândă sufletul fără putință de întoarcere. Cine oare o fi ascuns acolo sau, mai degrabă, ce anume? Pe măsură ce mă apropii, energia unui duh puternic precum toate forțele fizicii adunate la un loc îmi face sufletul să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
postelnică (1846), vornic, ispravnică de Bacău între 1850-1859. A încetat din viață în 1859, când întocmește un act cu nevasta sa. Ca avere a avut: jumătate din moșia Filipeni (Bacău) care era zestrea acesteia, vie, locă de casă în Bacău, moară. A avut multe procese pentru bani, pentru robii țigani, pentru pământ cu răzeșii din Fruntești și Oțelești, a cumpărat terenuri de la răzeși din Fruntești. Grigore Rosetti a vrut să dea o educație aleasă copiilor săi și, în acest scop, se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lintea și leguma. O parte dintre arborii fructiferi - mărul, părul, cireșul, nucul, gutuiul, pomăt (în în sensul de grădină cu pomi, livadă), dar și operațiunea de a transforma grâul în pâine o realizăm folosind termeni de origine latină: a măcina, moară, a pisa, piuă, făina, care se cerne prin ciur, se amestecă cu apă, se frământă aluatul, se coace în cuptor, și se scoate pâinea, dar și plăcinta. Pe de altă parte, descoperirile arheologice din așezările de tip Dridu, brăzdare de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu animalele existente în comună la 1 august 1945 a înaintat Primăria comunei Filipeni către Prefectura Bacău, fiind semnată de primarul Gheorghe Tabarcea: Situația animalelor din comună la 1 august 1945: V. 3 Meșteșuguri și meșteșugari. „Industrie și tehnicș țșrșneascș” - Moara, morșritul și morarii Ocupațiile agro-pastorale, ca de altfel toate activitățile și acțiunile omului, sunt indisolubil legate de existența unor mijloace de muncă pe care le numim unelte, instalații și este de la sine înțelesă că unele ocupații au căpătat un caracter
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
necesare practicării meseriei lor. Așa au apărut croitorii și croitoresele, dulgherii, stolerii, fierarii etc., peisajul meseriilor diversificându-se pe măsura dezvoltării economico-sociale Moara, morăritul și morarii La români, toate instalațiile tehnice au purtat numele general de moară-mori: moară de hârtie, moară de arpacaș, moară de postav, de oloi, de tăbăcit, moar pentru de toate și, bineînțeles, moara de măcinat cereale, despre care va fi vorba în continuare. Moara de apă, purtată de forța hidraulică, așa cum mai poate fi văzut la muzee
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lor. Așa au apărut croitorii și croitoresele, dulgherii, stolerii, fierarii etc., peisajul meseriilor diversificându-se pe măsura dezvoltării economico-sociale Moara, morăritul și morarii La români, toate instalațiile tehnice au purtat numele general de moară-mori: moară de hârtie, moară de arpacaș, moară de postav, de oloi, de tăbăcit, moar pentru de toate și, bineînțeles, moara de măcinat cereale, despre care va fi vorba în continuare. Moara de apă, purtată de forța hidraulică, așa cum mai poate fi văzut la muzee de tehnică țărănească
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
diversificându-se pe măsura dezvoltării economico-sociale Moara, morăritul și morarii La români, toate instalațiile tehnice au purtat numele general de moară-mori: moară de hârtie, moară de arpacaș, moară de postav, de oloi, de tăbăcit, moar pentru de toate și, bineînțeles, moara de măcinat cereale, despre care va fi vorba în continuare. Moara de apă, purtată de forța hidraulică, așa cum mai poate fi văzut la muzee de tehnică țărănească, în Dumbrava Sibiului și în unele sate de munte, era obișnuită în satele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sfârșit, la măcinat nu se îngrămădeau toți, trebuie să fi fost o programare făcută de cel recunoscut ca autoritate de grup. După ce moșia răzeșilor din Filipeni a fost acaparată, pe rând de Pătrașcu, Anghelușa și apoi de Manolache Ruset (1692), moara și toate celelalte instalații tehnice au fost folosite de proprietar, dar purtate de oamenii așezați pe moșie, alții decât cei care vor forma satul Slobozia. Anghelușa, fiica vameșului Dumitru și soția neguțătorului Simion, dăruiește lui Manolache Ruset, printr-un act
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]