508 matches
-
Andrei-Marius, născut la 24 decembrie 1975 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, fiul lui Faur Andrei și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 90489 Nurnberg, Kuhnhoferstr. 37, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Mosna nr. 43, județul Sibiu. 66. Mocan Emil, născut la 12 iunie 1949 în localitatea Blaja, județul Satu Mare, România, fiul lui Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 88212 Ravensburg, Schliererstr. 4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Tasnad, Str. Înfrățirii nr. 196, județul Satu Mare
HOTĂRÂRE nr. 495 din 16 mai 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142319_a_143648]
-
Judecătoria Beiuș 10. Brindusan Dorina Marinela - Judecătoria Satu Mare Diplomă "Meritul judiciar" clasa a III-a: 11. Băltărețe Savina - Curtea de Apel Oradea 12. Pântea Viorel - Curtea de Apel Oradea 13. Popa Floarea - Judecătoria Oradea 14. Birău Vasile - Judecătoria Beiuș 15. Mocan Elenă - Tribunalul Satu Mare 11. Curtea de Apel Pitești Diplomă "Meritul judiciar" clasa I: 1. Gheorghe Sorescu Cornelia - Curtea de Apel Pitești 2. Marcel Onciulescu Nicolae - Curtea de Apel Pitești 3. Sularu Nicolae - Curtea de Apel Pitești 4. Constantinescu Tatiana - Curtea
DECRET nr. 602 din 28 iunie 2002 privind conferirea Diplomei "Meritul judiciar" unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143125_a_144454]
-
eventual, și anulată, în rezultatele ei, din perspectiva prezentului comunicării: „Așa; mi-a murit câinele, mor și eu... - Coane, are a face, că eu îl crescusem de mititel. Mi-l adusese bietul boier, D-zeu să-l ierte, de la niște mocani...” (D. Zamfirescu) Perfectul compus din propoziția: „Eu l-am sfătuit să se ducă acolo.” prezintă acțiunea verbului a sfătui ca împlinită în momentul comunicării și nimic altceva. Mai mult ca perfectul din fraza: „Eu îl sfătuisem să se ducă acolo
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
război al luptelor dintre turci și ruși. De aici, importante deplasări de populație, lipsa mâinii de lucru, necesitatea unor colonizări, la care se adăuga și transhumanța. în primul rând la noi s-au stabilit locuitorii din Ardeal, numiți ungureni sau mocani. La Gârceni, Știoborăni satele se împart în răzeși și ungureni, satul Bărtăluș Puiești în două părți distincte, Răzeși și Mocani. Ciobani din Ardeal, practicând transhumanța, s-au statornicit din diverse motive și la Vetrișoaia, Fălciu, Perieni, Ivești, Pogonești. Locuitorii români
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
la care se adăuga și transhumanța. în primul rând la noi s-au stabilit locuitorii din Ardeal, numiți ungureni sau mocani. La Gârceni, Știoborăni satele se împart în răzeși și ungureni, satul Bărtăluș Puiești în două părți distincte, Răzeși și Mocani. Ciobani din Ardeal, practicând transhumanța, s-au statornicit din diverse motive și la Vetrișoaia, Fălciu, Perieni, Ivești, Pogonești. Locuitorii români din Bucovina s-au stabilit la Muntenii de Sus, Muntenii de Jos, Rafaila, iar cei de origine ucraineană la Dumești
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
marelui Densușianu, dar asta nu avea nici o importanță în ochii regimului. Mai era și un inginer evreu, fosta mână dreaptă a lui Auschnit. Max Auschnit făcuse avere imediat după Primul Război Mondial, când cumpărase o făbricuță de la o familie de mocani români, mic burghezi. Familia Coltofeanu era o familie de comercianți tradiționali, care făceau import de metale, cu precădere din Anglia. Aveau o făbricuță, numită „Ciclop“, unde făceau unelte simple - sape, greble, târnăcoape etc. După Primul Război Mondial, când economia s-
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
mai numeros decât românii. Românii au colonizat teritoriul și l-au pus În valoare (până atunci, fusese un ținut de margine al Imperiului Otoman, cu totul neglijat). S-au așezat aici români din sudul Transilvaniei, agricultori și crescători de vite (mocani), aromâni din Peninsula Balcanică... Constanța abia dacă era puțin mai mult decât un sat. A devenit un oraș modern și unul dintre porturile Însemnate ale Europei. La 1930, structura populației Dobrogei era următoarea (socotind și Cadrilaterul, două județe luate de la
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
baladei, ea fiind, precum Fulga sau Mama câinilor în colindele de cioban, toată nădejdea eroului. Apariția suitei provoacă admirație instanței narative și, prin ea, întreaga comunitate percepe natura excepțională: „Un voinic călare,/ Voinic iortoman;/ Pi-un cal dobrogean,/ Ficior de mocan./ Cu șoimii pe mână,/ De m-e de minună,/ Cu ogarii-n pază,/ De m-e de mirază,/ Cu Vidranainte,/ Ca un om cuminte” (AlexandrovățTimocul sârbesc). Cel mai important însoțitor este, desigur, calul, „izomorf cu bezna și iadul”, care adaugă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
categoria de „târg boieresc” (aparținea vornicului Șerban Nigel). Aici trăiau: 313 liuzi, între care 32 birnici, 28 negustori „hrisovoliți”, 52 sârbi „hrisoviți”, 50 „străini hrisoviți după hrisov”, dați pentru „trebuința târgului” de domnitorul Scarlat Callimachi (august-octombrie 1806, 1807-1810, 1812-1819), 32 „mocani bejenari” (români din Transnistria) ai vornicului Șerban Nigel, scutiți cu carte de la Vistierie ș.a. De la începutul secolului al XIX-lea, informațiile de natură demografică sunt mai numeroase și mai consistente. Referitor la populația rurală, în februarie-martie 1800, se știe că
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
țărani, care adesea au fost pe punctul de a se transforma în conflicte; astfel, s-a înregistrat conflictul dintre unii proprietari și arendași din orașul Huși (V. Constantinescu, Nicu Juvara, Ion Filip, M. Melikon, M. Abramovici) și locuitorii din cartierul Mocani, „toți lipsiți de pământul necesar pentru hrană”. Tabelul de mai jos prezintă situația arenzilor cu un an înaintea răscoalei țăranilor din 1907 în județul Fălciu. Într-un raport din 10 februarie 1906, inspectorul comunal Andrian consemna circulația unei idei socialiste
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cartier și sosi încă la timp pentru a porni în Moldova cu regimentul, ca să nu rămână prizonier. Nu numai întreaga armată era în retragere, neștiind cum să scape de nenorocirea captivității: unii colonei cu regimentul întreg, alții călări, îmbrăcați în mocani, artileriști fără tunuri și geniu fără unelte, dar și toată populația civilă fu cuprinsă de o panică nedescriptibilă și, uneori, nejustificată. Familii întregi, cu copii și părinți bătrâni, fugeau cu orice mijloc, în trenuri (cât au circulat), în trăsuri, căruțe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
noiembrie li s-a dat ordinul să se re tragă la Plopeni, prea târziu, trei regimente au fost aproape în în tre gime prinse. Atunci colonelul Berindei, ca să scape de această soartă, a luat-o peste munți călare, îmbrăcat în mocan, părăsindu-și soldații. Ceilalți, cu părintele Justin, au fost duși la Târgoviște. El a îngrijit de răniți și de bolnavi în spitalul militar. Acum era în permisie la Cernica, visând numai cum să poată răzbi peste front în Moldova. Era
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
lor, precum G. Țițeica și D. Pom pei, matematicieni cu renume peste hotare, sau filozoful și psihologul C. Rădulescu-Motru, geograful S. Mehedinți și alții, toți oameni prea bine crescuți și prea timizi de felul lor ca să reziste stăruințelor plecate ale mocanului viclean, venit de peste șapte sate și priceput să tundă biata oaie, ca și pe cărtu rarii cei lesne crezători și ușor de dus cu bățul, bâr-bâr! Principiile Caselor Naționale erau formulate, scurt și cuprin zător, În fruntea revistei Răsăritul și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
rosturi noi politice sub regimul ocupației din 1918, cum a fost posibil ca un asemenea om să fie totuși reprimit În partid și onorat cu situații, atunci când roata istoriei s-a Întors În favoarea politicii liberale? Mi-a răspuns Vasile Sasu, mocan de-al nostru, cam Îngălat, simplu, dar cumsecade: — Păi ăștia au fost Brătienii: Îngăduitori și iertători cu lin gușitorii, necruțători cu cei dârji și de caracter, ținuți totdea una deoparte. Așa și cu M.B. și cu atâția alții, precum Tancred
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
război al luptelor dintre turci și ruși. De aici, importante deplasări de populație, lipsa mâinii de lucru, necesitatea unor colonizări, la care se adăuga și transhumanța. în primul rând la noi s-au stabilit locuitorii din Ardeal, numiți ungureni sau mocani. La Gârceni, Știoborăni satele se împart în răzeși și ungureni, satul Bărtăluș Puiești în două părți distincte, Răzeși și Mocani. Ciobani din Ardeal, practicând transhumanța, s-au statornicit din diverse motive și la Vetrișoaia, Fălciu, Perieni, Ivești, Pogonești. Locuitorii români
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
la care se adăuga și transhumanța. în primul rând la noi s-au stabilit locuitorii din Ardeal, numiți ungureni sau mocani. La Gârceni, Știoborăni satele se împart în răzeși și ungureni, satul Bărtăluș Puiești în două părți distincte, Răzeși și Mocani. Ciobani din Ardeal, practicând transhumanța, s-au statornicit din diverse motive și la Vetrișoaia, Fălciu, Perieni, Ivești, Pogonești. Locuitorii români din Bucovina s-au stabilit la Muntenii de Sus, Muntenii de Jos, Rafaila, iar cei de origine ucraineană la Dumești
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Petru Caraman, Substratul mitologic al sărbătorilor de iarnă la români și slavi, Iași, 1931; Traian Gherman, Tovărășiile de Crăciun ale feciorilor români din Ardeal, AAF, 1939; Elisabeta Nanu, Un manuscris cu Irozi al lui Picu Pătruț, AAF, 1942; Tatiana Gălușcă, Mocanii, un joc al românilor din Dobrogea, AAF, 1945; Gh. Vrabie, Există „Mocanii - un joc dramatic popular”?, CFL, 1947; Vasile Adăscăliței, Aspecte din dramaturgia populară. Teatrul popular de haiduci, SCIA, 1956, 1-2; Gh. Vrabie, Teatrul popular românesc, RITL, 1957, 3-4; Letiția
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
Iași, 1931; Traian Gherman, Tovărășiile de Crăciun ale feciorilor români din Ardeal, AAF, 1939; Elisabeta Nanu, Un manuscris cu Irozi al lui Picu Pătruț, AAF, 1942; Tatiana Gălușcă, Mocanii, un joc al românilor din Dobrogea, AAF, 1945; Gh. Vrabie, Există „Mocanii - un joc dramatic popular”?, CFL, 1947; Vasile Adăscăliței, Aspecte din dramaturgia populară. Teatrul popular de haiduci, SCIA, 1956, 1-2; Gh. Vrabie, Teatrul popular românesc, RITL, 1957, 3-4; Letiția Gâtză, Mihai Florea, Manifestări de dramă populară în câteva regiuni ale țării
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
severe a avut drept consecință, înglobarea unor piese nesemnificative. Dar ceea ce este cu adevărat important în colecția Materialuri folkloristice, alături de numărul mare de texte, este faptul că încorporează multe producții realizate artistic (Ilinca Șandrului, Agușiță a lui Topală, Cântecul lui Mocan Oleac ș.a.), unele necunoscute până atunci (baladele Niculca, Cântecul lui Călin, Aga Bălăceanu ș.a.). Tocilescu a avut o concepție înnoitoare despre folclor, a fost un cercetător și un animator al cercetărilor folclorice și a ajutat la mersul lor înainte. I. C
TOCILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290204_a_291533]
-
pe vremea aceea, era concentrat ca ofițer la un regiment de artilerie cu garnizoana în apropierea Clujului. A venit să mă vadă. Parcă niciodată de când l-am cunoscut, n-am observat mai bine îmbinarea perfectă dintre figura lui masivă de mocan din Poiana Sibiului cu aceea a luptătorului și a legionarului. De douăzeci de ani a stat mereu în fața furtunii și nu l a putut dezrădăcina nici o opintire de vânt Prigoana cu pierderea Căpitanului și apoi cu viața ei de lagăr
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
frântă și ea -, zace în sicriu. Într-un cadru ca acesta, „permanența preistoriei” (cum ar zice Lucian Blaga), persistența mentalităților embrionare sugerează aparența înțepenirii, de unde proximitatea mitului; o lume în care misterul poate fi sondat numai de către deținătorii cheilor regresive. Mocanul „cu cercuri”, căruia diavolul „i-a schimbat copilul”, descinde parcă din basmele cu iele; conștiința mocanului, invadată de eresuri și tabuuri, raportează orice fapt la o convenție, la un cod ezoteric. Omul știa, așadar, că pornit de acasă noaptea, când
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
Lucian Blaga), persistența mentalităților embrionare sugerează aparența înțepenirii, de unde proximitatea mitului; o lume în care misterul poate fi sondat numai de către deținătorii cheilor regresive. Mocanul „cu cercuri”, căruia diavolul „i-a schimbat copilul”, descinde parcă din basmele cu iele; conștiința mocanului, invadată de eresuri și tabuuri, raportează orice fapt la o convenție, la un cod ezoteric. Omul știa, așadar, că pornit de acasă noaptea, când i se întâmplă nenorocirea nu trebuie să se uite înapoi, că diavolul „ se face umbră de
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
unor condiții bune de trai unor oameni lipsiți de resurse materiale. Alte cauze care stau la baza creșterii populației în așezările situate pe Borcea și implicit în Fetești sunt: fenomenul de transhumanță, încheiat cu stabilirea definitivă în aceste locuri a mocanilor împreună cu familiile lor; valorificarea resurselor ecologice ale Bălții Ialomiței atât de cei care locuiau aici, dar mai ales de ciobanii ardeleni împroprietăririle din 1864, 1883, 1892 etc.; extinderea arăturilor în Bărăgan datorită desființării monopolului turcesc asupra comerțului exterior al Țării
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
care locuiau aici, dar mai ales de ciobanii ardeleni împroprietăririle din 1864, 1883, 1892 etc.; extinderea arăturilor în Bărăgan datorită desființării monopolului turcesc asupra comerțului exterior al Țării Românești. În ceea ce privește fenomenul de transhumanță, Feteștiul se găsește pe unul dintre drumurile mocanilor, în apropierea vadului de trecere peste Dunăre de la Hârșova. Analiza rezultatelor recensămintelor din 1837, 1890, 1905, 1912, 1930, 1966, 1977, 1992 și 2002 evidențiază o scădere continuă a numărului de locuitori în Fetești-Oraș (partea cea mai veche a Feteștiului); o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mai înseamnă și „turcoaică” (Iordan, I., Op. cit.). Preotul pensionar Vasile A. Dumitru afirmă că denumirea satului provine de la regionalismul „dudești” cu sensul de bălării (dudău = cucută). După tradiția locului, cei dintâi locuitori ce „au bătut parul” localității Dudești au fost mocanii ardeleni care au așezat târlele de oi în poienile din acele „dudeții” (Dubău, D., Op. cit.). Precizăm că cele mai vechi urme de locuire de pe teritoriul orașului au fost descoperite în zona extravilană, acolo unde între timp s-au format câteva
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]