488 matches
-
perioada studiilor efectuate la Padova și Pavia, Între anii 1852 și 1854. Este semnificativ faptul că toți acești intelectuali transilvăneni simt nevoia irepresibilă de a consemna cele văzute, din cel puțin două motive: pe de o parte, conștienți de valoarea modelatoare a observațiilor respective, doresc să propage acasă imaginea acestor aspecte; În al doilea rând, știu că acolo vor găsi indivizi receptivi față de mesajul transmis. Aceste călătorii, Întreprinse din nevoia de deschidere spre alte spații culturale, vor contribui În bună măsură
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
este semnificativă, din unghiul analizei de față, mai ales datorită concentrării atenției asupra unei problematici contemporane, ca și prin valoarea de model a experienței italiene. Fără a avea parte de vreo materializare spectaculoasă, acest mesaj economic ilustrează Însă ideea influenței modelatoare exercitate de imaginea Italiei asupra mentalității ardelenilor. 10. Concluzii Prezentarea structurii complexe a imaginii Italiei, ca și a dinamicii diverselor ei componente permite degajarea câtorva concluzii. În primul rând, se constată deplasarea perspectivei generale către aspecte contemporane. Chiar dacă imaginea tradițională
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
formă dreptunghiulară, distingem inscripția: UNIVERSITATEA POPULARĂ / NICOLAE IORGA, iar dedesubt, anii 1906-1936. O bandă marginală reliefată, cu inscripția: PRIN GRAI, PRIN SLOVĂ, GÂND CURAT, FAPTĂ ROMÂNEASCĂ are în partea de jos numere din NEAMUL ROMÂNESC, așezate pe ramuri de stejar. Modelatoarea acestei realizări medalistice deosebite este Maria Grigorescu, un nume ce apare, din păcate, foarte rar pe medalii românești. În anul 1990, la semicentenarul brutalei sale treceri în neființă, sunt realizate două medalii și o plachetă. Una dintre medalii, realizată din
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
hărților cu izoterme. Izotermele sunt liniile care unesc punctele cu aceeași temperatură medie și ne arată cum este repartizată temperatura aerului pe Glob sau în diferitele regiuni ale planetei. Temperatura aerului și modificarea reliefului temperatura aerului este și un agent modelator al scoarței terestre, mai ales prin diferențele mari de temperatură de la iarnă la vară și de la zi la noapte. Ziua, rocile neprotejate de vegetație, se încălzesc și își măresc volumul, iar noaptea se contractă, micșorându-și volumul. Prin această modificare
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
De altfel, lucrurile au mers aproape la fel de prost și în primul deceniu postrevoluționar, începînd să se amelioreze abia odată cu creșterea rolului departamentelor pentru pregătirea personalului didactic din universități 1. 1.Vezi o prezentare extinsă a acestei cercetări în capitolul „Funcția modelatoare a profesorului - plecînd de la cîteva investigații”, în Antonesei, 2005, pp. 153-183. Relația dintre evaluarea formativă și randamentul școlar În cazul acestei cercetări, am plecat de la cercetările occidentale care constataseră că evaluarea formativă, spre deosebire de toate celelalte tipuri de evaluare, avea un
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
dintre vilele mai puțin "progresiste" dimprejurul lor; în fine, ca poziție socială a destinatarilor lor, ele sunt marginale (chiar dacă este vorba despre o marginalitate opulentă, la vârf, sau despre una etnică) și, deci, incapabile să inducă asupra societății vreo influență modelatoare. Este destul să ne suim pe vreun bloc mai înalt (și mai târziu), precum a făcut-o și "Kir Auctorele" Mircea Cărtărescu în romanul său Orbitor-Aripa stângă, pentru a observa că acelor aplaudate block-haus-uri bucureștene le lipsesc terasele, având acoperișuri
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
El capătă valoare pozitivă deoarece el pătrunde acolo unde masa cedează. Fără spațiu, masa n-ar putea să ia, la exterior, forma unui portic, de exemplu. Forma arhitecturală constituie limita între dilatarea masei și rezistența spațiului. Spațiul arhitectural are funcție modelatoare asupra psihicului uman. Superioritatea spațiului arhitectural în raport cu ”celelalte” spații dacă putem afirma așa ceva, rezidă din complexitatea și experiența pură , fenomenologică pe care o susține. Arhitectul nu creează numai un spațiu (un spațiu delimitat, tăiat în ansamblul lucrurilor aflate în relații
Spațiul arhitectural. In: Apogeul by Mitrița Filip () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1815]
-
bandă) (www.hosting.cnet.ro). 2.2.2. Doar pare să fie preferat în contextele în care citirea este scalară, plasând elementul focalizat la polul inferior al ierarhiei : Dar performanța ca atare, ca scop în sine, merge în afara rostului omenește modelator al culturii, ducând la autosatisfacție, la o suficiență orbitoare și la dispreț planificat față de tot ce ține "doar" de suflet, de inimă și nu exclusiv de "spirit" (Al. Paleologu, Despre lucrurile cu adevărat importante) Unii au noroc și se numesc
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
pizza, în variație liberă cu pizză, ambele cu pluralul în -e. 3.1.6. Tipul flexionar Ø-Ø (sg. = pl.): am înregistrat 26 de substantive. Dintre acestea, 18 se termină în -toare (arboricultoare, cantautoare, colportoare, coraportoare, depanatoare, dezertoare, dictatoare, floricultoare, machetatoare, modelatoare, oratoare, pomicultoare, predicatoare, rașchetatoare, senatoare și 3 substantive omonime cu adjectivul: delăsătoare, investitoare, nevăzătoare), 4 se termină în secvența -oare precedată de altă consoană decât -t- (aranjoare, debarasoare, pirogravoare, retușoare), un substantiv este compus prin siglare (AGA), iar 3 sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
nu cauza reală a comportamentului. În dialogul profesorelev sunt prezente și alte resorturi comunicative care pot vehicula conținuturi informaționale. Modul cum sunt pronunțate sau rostite cuvintele încarcă emoținal ideile circumscrise de acestea, transformând dialogurile obișnuite aparent banale în instanțe expresive modelatoare. Comunicarea orală prin elementele ei suprasegmentale (intonație, accent, debit, ritm, forță, stil), are darul de a personaliza actul de comunicare și de a implica afectiv atât emițătorii-profesori, cât și receptoriielevi. Un profesor bun trebuie să fie și un excelent „actor
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
Copilul își dezvoltă aptitudinile sale în raport cu mediul în care trăiește. Ca acțiune voluntară, orientată de scopuri și obiective concrete, educația realizată în școală este cea care sistematizează și organizează influențele mediului social. Subliniem astfel importanța mediului școlar, a cărui acțiune modelatoare poate merge în două direcții opuse, ca factor extern stimulativ sau inhibitor al creativității individuale. Școala consolidează și modelează tot ceea ce a acumulat copilul înainte (în familie, gradiniță) și adaugă, printr-un amplu sistem educativ, ultimele și cele mai delicate
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
a fost urmată de o perioadă îndelungată de manifestare intensă a factorilor denudației favorizată atât de condițiile climatice variate din acest interval de timp, cât și de prezența unor roci sedimentare moi, ușor de modelat (L. Ionesi, 1964). Dintre factorii modelatori un rol deosebit de activ în crearea și evoluția reliefului l-au avut rețeaua hidrografică reprezentată de râul Bahlui și afluenții acestuia precum și procesele de versant. Rețeaua hidrografică inițială din zona cercetată care s-a instalat pe suprafața câmpiei primordiale, a
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
basarabiene, aparține Masivului Dealul Mare la vest și nordvest, Culmii Holmului la nord-est și Câmpiei Moldovei în est. El prezintă un caracter complex datorită structurii și litologiei substratului geologic pe de o parte, iar pe de altă parte factorilor geografici modelatori. Astfel, prezența orizonturilor mai dure de gresii calcaroase și de calcare oolitice, explică atenuarea denudației și altitudini mai mari în vestul, nordul și nord-estul regiunii, respectiv mai mici, sub formă de dealuri și coline în zona depresiunii de contact Hârlău
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
între actorii comunicării educaționale; autoritate instituțională (reprezentant formal al societății, al statului, impunând ordine, disciplină, respectul normei); confesor și protector al celor mai slabi, vulnerabili; rol de consilier și terapeut (discret, oferind sfaturi, soluții, metode, celor aflați în suferință); (re-) modelator al situațiilor educaționale, al așteptărilor, valorilor, mentalităților aflate în proces de maturizare; purtător de mesaj și lider de opinie științifică; manager profesionalizat al colectivităților de elevi grupați formal sau non formal, aflați într-un proces de învățare a uceniciilor fundamentale
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
în chip nebănuit; deci nu numai în mărginirea în spațiu sau în ritmurile timpului, ci deopotrivă în statutul existențial sau istoric al omului, în norma morală, în credință etc. Astfel înțeleasă, limita poate fi descoperită cu funcția ei benefică și modelatoare, fără de care nici un act formativ și nici o așezare stabilă în lume nu ar fi cu putință; sau, ca limită a finitudinii, ea poate fi descoperită ca o provocare, ca o modalitate de a stârni apetitul pentru infinitul potențial și instinctul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
act demiurgic începe cu această plutire a spiritului care-și aproximează fapta, dar pentru a nu rămâne simplă rătăcire, el trebuie să se determine făptuind cu adevărat. Și cum orice act de demiurgie este o configuratio, o instaurare de limite modelatoare, determinarea divinului se consumă în Geneză sub forma limitelor puse dinăuntru. Vorba lui Platon despre Dumnezeu ca marele geometru se adeverește măcar în sensul peratologiei: Creația este un vast scenariu peratologic animat de voința divină a limitării. În preajma Creației, duhul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
faptă viitoare? Pământul care vine dinaintea genezei este altceva decât pământul creat, așa cum marea este altceva decât apa dinaintea creației. Pământul care stă alături de apă și întuneric ca element al indeterminării este materia nediferențiată în care nu a pătruns limita modelatoare. Textul grec ne spune că el era aoratos și akataskeuastos: „gol“ și „netocmit“, în varianta română. Exact tradus, aoratos nu înseamnă însă „gol“, ci „nevăzut“, „ascuns privirii“, și el este așa tocmai pentru că trăiește în conjuncție cu întunericul; e indistinct
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
să se ivească“ la marginea lor, pe aceea a uscatului. Apa și pământul sunt acum „tocmite“. Cerul, pământul și mările apar deci prin simplă demarcare. Cu ele, opera peratologului geometru se încheie; din ziua a patra asistăm la faptele peratologului modelator. Lumea aceasta, repartizată doar pe câteva registre, este lipsită de viața formelor; nu există o formă a pământului, a cerului, a mării. Există doar margini ale lor. Limita există aici doar ca formă frustă a demarcării. În schimb, în următoarele
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
propria ei posibilitate secundă. Ca formă generatoare de formă, omul se dovedește a fi cea mai înaltă satisfacere a apetenței primordiale către formă. Agent al propriei lui faceri, apolinia a devenit, în om, instinct generic. Putem înțelege în ce măsură instinctul limitei modelatoare îi vertebrează ființa, dacă ne vom gândi la „închiderea ce se deschide“ a lui Noica. Primitivul - spune Noica - intră în închiderea colibei. Din această închidere omul nu a mai ieșit. Numai că el a deschis-o în închideri mai vaste
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
cât de palidă, a travaliului divin de in-formare, atunci sculptura - activitatea orientată deliberat și în deplină gratuitate către plăsmuirea formei - nu mai este o simplă specie a activității, ci un rit comemorativ în care cosmogeneza, antropogeneza și esența oricărei fapte modelatoare sunt menținute constant în conștiința umanității. Spre deosebire de alte arte, de cinematograf de pildă, care atunci când încetează să fie simplu divertisment sfârșește în psihologia sentimentului sau în morală, sculptura păstrează mereu această marcă a primordialului. Chiar pictura, care este și ea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
create cu sufixul moțional -toare și a celor împrumutate conținând sufixul (semi)analizabil de agent -oare, ca urmare a extinderii meseriilor/activităților practicate și (sau numai) de femei (DTP: ambalatoare, cascadoare, debarasatoare, granulatoare, ematisoare, modeloare, retușoare; DOOM2: *dictatoare, *floricultoare, *machetatoare, *modelatoare, *pirogravoare, *rașchetatoare, *retușoare, *senatoare); (b) îmbogățirea subclasei substantivelor neologice feminine cu finala invariabilă -e-e (în hiat). La împrumuturi mai vechi, precum: acnee, apnee, azalee, camee, cefalee, cornee, fee, guinee, hemoree, hidroree, maree, menoree, onomatopee, orhidee, seboree, trahee, tranșee, travee etc.
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
atmosferă primitoare de armonie și frumusețe. Acest ansamblu arhitectural nu are nimic comun cu spiritul baroc al secolului XVI. În albul strălucitor al fațadelor tencuite, se topesc toate accentele plastice ale acestora, construcțiile capătă un caracter monumental, echilibrat de umbra modelatoare a pridvoarelor și a foișoarelor. Coloanele (În special bazele și ancadramentele lor) sunt similare celor de la Biserica Doamnei din București. Acestea sunt reprezentative pentru noua orientare stilistică. Decorația care apare aici (motivul vegetal stilizat Într-un relief foarte puțin adânc
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
formă dreptunghiulara, distingem inscripția: UNIVERSITATEA POPULARĂ / NICOLAE IORGA, iar dedesubt, anii 1906-1936. O bandă marginala reliefata, cu inscripția: PRIN GRÂI, PRIN SLOVA, GÂND CURAT, FAPTĂ ROMÂNEASCĂ are în partea de jos numere din NEAMUL ROMÂNESC, așezate pe ramuri de stejar. Modelatoarea acestei realizări medalistice deosebite este Maria Grigorescu, un nume ce apare, din păcate, foarte rar pe medalii românești. În anul 1990, la semicentenarul brutalei sale treceri în neființă, sunt realizate două medalii și o placheta. Una dintre medalii, realizată din
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
este necesar ca toate problemele aferente ei să fie incluse și rezolvate într-un model de pregătire anual al echipei reprezentative a școlii respective sau un plan anual de pregătire. În general, un model de pregătire cuprinde mai multe componente modelatoare sau obiective generale, structurate și adaptate la caracteristicile și particularitățile școlii respective, încercând să acopere toate problemele acesteia, respectiv: - Motivația generală cu obiectivele aferente; - Resursele umane necesare: organizatorice, de instruire a jucătorilor, a echipei; - Resursele materiale, financiare, etc.; - Resursele didactice
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
dacă vrem prin opoziție, problemă și soluție sau, din punct de vedere logic, cauză și efect. Sau , mai simplu, le putem numi neutru situația 1 și situația 2, legate prin una sau mai multe întîmplări. 2.4. Rezumatul intrigii: intuiții modelatoare În articolul despre definirea unităților narative, ce urmărește cît de generale și de oportune sînt anumite modele de analiză narativă, Jonathan Culler conclude: Teoriile concurente cu privire la structura intrigii pot fi evaluate doar prin succesul pe care îl au ca modele
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]