3,398 matches
-
plus grande aventure". Nici o mirare că autorul a renunțat la această parte a eseului sau. Sigur că aceste semnalări nu pot înlocui nici studiul efectiv al "devenirii" stilului lui Cioran, nici necesară ediție critică; ele pot doar să confirme, cu modestia și cu forța documentului, o altă notă din Caiete: Felul meu de a scrie suferă din cauza rămășițelor de stil filosofic. Iar ceea ce face cam dificilă citirea cărților mele e suprimarea frazelor intermediare, explicative, aparent inutile dar în fond necesare, căci
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
ca atare are forța ei, - mai mică dar de aceeași natură. Așadar eul va putea să contemple lumea fără spaimă și fără iluzie. Recunoscînd forța și consistența lumii el va prefera s-o contemple chiar dacă dintr-un unghi limitat cu modestie la propria sa putere. Legitimitatea subiectivului Numai gîndirea mea contează, căci de fapt, alta nu există! Și aceasta, gîndirea mă cuprinde și "subiectivul" și "obiectivul"!! Ea nu se poate auto-limita căci ea afirmă, tot ce se poate afirma! Ea atribuie
Despre consistență by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16755_a_18080]
-
am considerat că cel mai important lucru este cuvântul poetului. Nu am încercat să facem din poezie un spectacol. Rolul actorului este să interpreteze cu discreție și decență un dialog real între poet și cititorul acestuia. Actorul trebuie să aibe modestia de a facilita dialogul dintre poet și publicul ascultător. De multe ori se face greșeala de a folosi poezia pentru a crea un spectacol psihologic de virtuozitate actoricească. Acest lucru omoară sensul major al dialogului, care este în primul rând
Eminescu la țărm de Pacific by Petra Vlah () [Corola-journal/Journalistic/16790_a_18115]
-
vorba, desigur, despre o percepție dacă nu nedreaptă, cel puțin incorectă a României peste hotare - chiar și în ce privește acele fapte pentru care ea ar fi trebuit mai degrabă lăudată, sau chiar admirată. Cum reușește românul - prin ce masochism travestit în modestie - să-și compună un CV dezastruos, și cum își mai fac occidentalii cruce exorcizați când află câte o țară cu vocație ispășitoare, numai bună pentru a le sluji ca ecran de proiecție a propriilor defecte, stereotipii și neliniști - rămâne, în afara
România, țară de rezervă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16783_a_18108]
-
Din nefericire, starea biologică sau socială a fiecăruia dintre noi e de așa natură încît rareori putem realiza un balans fericit între cele două tendințe opuse ale firii noastre, spre exterior și spre interior". Autoanalitic, e ros de propria-i "modestie", pe care se străduiește a o autentifica drept un mijloc de defensivă, dar și ca o răsfrîngere a naturii sale reale: "Pe toți îi intrigă atitudinea-mi modestă. Toți declară că ea nu e compatibilă cu marea poezie. La mine
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
pe care se străduiește a o autentifica drept un mijloc de defensivă, dar și ca o răsfrîngere a naturii sale reale: "Pe toți îi intrigă atitudinea-mi modestă. Toți declară că ea nu e compatibilă cu marea poezie. La mine, modestia e o stare complexă, o "filosofie" despre modul de a fi în raport cu existența. Asta nu înseamnă că îmi lipsește orgoliul aspirațiilor deosebite. Numai că nici orgoliul singur nu justifică o poezie de valoare. Nu sînt modest, ci caut umilitatea, stoicismul
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
cu spiritele congenere: "Ibrăileanu avea anumite "plăceri divine" pe care, dacă mă gîndesc bine, constat că și eu le-am resimțit adeseori. De pildă: "Plăcere divină: a exulta de orgoliu și a purta în același timp masca celei mai desăvîrșite modestii, așa ca să pot mistifica pe ceilalți pînă acolo încît să se poarte cu tine condescendent și protector". Sau: "Plăcere divină: să te arăți mic și umilit, cu sentimentul distanței dintre tine și ceilalți"". Ori, în legătură cu Florin Mugur: "Pare a se
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
să aibă mai ales temeinicie și continuitate și nicidecum o strălucire conjuncturală. D.R. vrea, în primul rînd, să fie privit de ideologi, astfel că el face din Tribuna un mijloc avantajos pentru ascensiunea către putere, atît de fascinantă pentru unii. Modestia lui pare să se fi risipit treptat. E generos cu cei care îl cultivă și din ce în ce mai neiertător cu cei ce comit eroarea de a-i subestima puterile". Sau despre preferințele literare ale aceluiași: "La redacție vizite ale colaboratorilor. Iarăși vine
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
Mihai Stoian Falsa modestie este cea mai decentă dintre toate minciunile. Chamfort Doi "escu": Ceaușescu-Iliescu. Dușmani de moarte. Îndeletnicire simetrică: "revoluționari de profesie". Lideri reali ori închipuiți. Unul septuagenar, supraviețuitor. Celălalt executat într-o zi de Crăciun (tot septuagenar). Oglinzi paralele intersectîndu-se la infinit
Un pas înainte, doi pași înapoi... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16817_a_18142]
-
dintre toate minciunile. Chamfort Doi "escu": Ceaușescu-Iliescu. Dușmani de moarte. Îndeletnicire simetrică: "revoluționari de profesie". Lideri reali ori închipuiți. Unul septuagenar, supraviețuitor. Celălalt executat într-o zi de Crăciun (tot septuagenar). Oglinzi paralele intersectîndu-se la infinit, dincolo, în Purgatoriul falsei modestii, al înșelăciunii care-l înșală pe înșelător. Căci oamenii sînt precum cifrele: ei nu dobîndesc valoare decît prin poziția lor (Napoleon I). Ni s-a vorbit cîndva despre 15.000 de specialiști în fel și fel de domenii; n-au
Un pas înainte, doi pași înapoi... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16817_a_18142]
-
în cunoștință de cauză. O iubește discret, fără să-și declame iubirea în fraze grandilocvente și fără să aștepte vreo răsplată. Și, mai ales, o iubește eficient. Opera sa de critic și istoric literar, la care continuă să lucreze, cu modestie și răbdare, cu o hărnicie care ar trebui să-i facă și roșească pe mulți tineri inactivi de azi, explică literatura română și, în același timp, o îmbogățește. Junimismul, București, Editura Pentru Literatură, 1966. Țărănismul, București, Editura Politică, 1969. Trei
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
decît o neputință de a defini relația și etică și metafizică dintre a fi și a nu fi". Arghezi precum un Hamlet ratat? Dar nu ne așezăm cu toții pe o scară ce merge de la sublim pînă la formatul ultim al modestiei, sub stigmatul celebrei dileme? Virgil Ierunca e cel ce a împrospătat-o în cadrele unei epoci echivalente cu una din cele mai grave încercări ale spiritului creator din cîte a îndurat omenirea: Ea este datată subiectiv și, poate că într-
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
Cristian Tudor Popescu scria că demisia mea din P.N.L. reprezintă un mare cîștig pentru literatura română. Și subînțelegea probabil că pentru politica românească, în schimb, ea nu reprezintă nici o pagubă. Nu eu voi fi acela care să-l contrazică. Din modestie, firește. Sînt tentat să fac totuși cîteva observații. Nu înainte de a spune că, în toți anii în care m-am lăsat prins în jocul politic, n-am lipsit din literatură. Fără să mai țin cronică literară, am fost prezent în
Peștele pe uscat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16904_a_18229]
-
13-14oC, agrementată cu ploi repetate, Karlovy Vary a funcționat, timp de zece zile, ca o enclavă dedicată exclusiv cinematografului - într-o atmosferă neprotocolară, în care pînă și fastul avea ceva familiar. Cehii - se vede cu ochiul liber - știu ce înseamnă modestia și discreția. (Semnificativă, în acest sens, a fost și apariția lui Vaclav Havel la una din proiecții: fără întîrziere, fără ritualuri, fără lojă oficială, pur și simplu.) Atmosfera, la Karlovy Vary, înseamnă și invazia de public tînăr, mulțimea de tineri
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
sau spaniola, Michael Heim vorbește toate limbile din zona central și est-europeană, româna fiind ultima pe lista sa de achiziționări lingvistice. Traducătorul lui Kundera în engleză, dar și al lui Havel ori Danilo Kis, Heim este un om de o modestie aproape neverosimilă, cu o pasiune pentru cultură complet ne-americană (ar spune toate prejudecățile noastre de europeni) și cu o vocație a muncii, în sensul cel mai nobil al cuvîntului, care face pe oricine altcineva să pară că trîndăvește. Întrebat
O hagiografie modernă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16972_a_18297]
-
pozitivă". Desigur, neexistând un Pericle național sau internațional, portretul trebuie alcătuit mozaical, din bucăți, punând împreună calități separate, dar complementare, precum atenția la social a lui Roosevelt în New Deal, curajul dârz al lui Churchill în rezistența la agresiunea nazistă, modestia regelui Danemarcei, Cristian al V-lea, așteptând cuminte, pe bicicletă, semnele agentului de circulație și chiar gestul reginei Angliei, Elisabeta a II-a, în 1998, când a solicitat să plătească impozite, ca orice cetățean, pentru considerabila sa avere. Examinarea celui
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
cu risc, este stimulantă, trebuie să înfrunți teama și să-ți asumi responsabilitatea". A biruit fiind o fire optimistă. Dar "dacă atîtea situații nerezolvate mă urmăresc și astăzi, este clar că nu am învins total". Cred că un scrupul de modestie excesivă îl determină pe dl prof. Dan Setlacec să menționeze că, deși a publicat numeroase lucrări științifice (cărți, comunicări, referate), se consideră, totuși, a fi nu un om de știință ci mai curînd un practician. Gînduri interesante dezvăluie autorul nostru
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
le diseminează Adrian Marino în cartea d-sale de dialoguri cu Sorin Antohi, de care ne ocupăm în prezentul comentariu. D-sa preferă a se situa într-un "punct zero" al reliefului uman, într-o "platitudine" ce-i îngăduie afectarea modestiei. O anume "modestie" e mimată precum defilarea la sol, aproape umilă, a unui acrobat, înainte de a-și începe exercițiile spectaculoase: "Nu pozez nici în "patriarh" al literaturii române, nu mă cred nici un "far" luminos al culturii române. Nu pretind să
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
Marino în cartea d-sale de dialoguri cu Sorin Antohi, de care ne ocupăm în prezentul comentariu. D-sa preferă a se situa într-un "punct zero" al reliefului uman, într-o "platitudine" ce-i îngăduie afectarea modestiei. O anume "modestie" e mimată precum defilarea la sol, aproape umilă, a unui acrobat, înainte de a-și începe exercițiile spectaculoase: "Nu pozez nici în "patriarh" al literaturii române, nu mă cred nici un "far" luminos al culturii române. Nu pretind să mi se facă
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
altul, și nu neapărat literar ori cultural (căci nu e vorba doar de cărți de literatură), merită să cumpere și să citească acea carte. Pivot nu se consideră critic literar, în sensul obișnuit, clasicizat. Și nu pur și simplu din modestie, fiindcă nu crede că are însușirile (memorie a cărților, cultură vastă, capacitatea de a descoperi noul, putere de analiză, talent de scriitor) trebuitoare criticului. Dar fiindcă televiziunea nu permite o operație de acest fel, ci una înrudită, deși binișor diferită
Cartea la televiziune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15850_a_17175]
-
să lege numele unei gazete de numele lor. E nevoie de o bună doză de paranoia să-ți faci chip cioplit dintr-un hebdomadar. Și să acoperi singur o treime din pagini. Hărnicia lui A.P. nu e în discuție. Doar modestia omului și valoarea operei. Interviul cu M. Eliade, reluat (de ce?) din volumul Sub semnul întrebării (ediția 1979), e celebru pentru cuvintele despre Ceaușescu pe care A.P. i le-a pus în gură intervievatului de acum trei decenii. Lipsa de scrupule
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
mele sunt ca niște scaieți pe lângă o pădure care vuiește." (Comparația amintește oarecum de un alt poet, Edgar Lee Masters, tradus de cineva, cu acel "mic poet" care scria insignifiante bijuterii "în timp ce Homer și Whitman vuiau pe culmi".) Chiar exagerată modestia nu-i stă rău nici unui creator. În mai 1962, autorul jurnalului își semnalează cu un fel de cruzime: "Azi am împlinit treizeci și nouă de ani. Sunt... foarte bătrân și "opera" tare subțirică" (p. 69). Or, tocmai atunci, glasul poeziei
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
pentru a găsi sau fabrica echivalente latinești: uneori el transliterează termeni grecești, dialectica, grammatica, filosofia, musica, alteori ezită și propune mai multe variante "acea virtute pe care grecii o numesc sofrosyne, eu îi spun când temperantia, când moderatio, uneori chiar modestia"; alteori, când nu găsește echivalente, inventează cuvinte, adesea cu un succes extraordinar, deoarece multe din cuvintele introduse de el în limba latină au devenit curente și în limbile moderne, de pildă qualitas, euidentia, essentia, anticipatio etc.; câteodată inovațiile sale lingvistice
Clipa de fericire a lui Marcus Tulius Cicero by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15905_a_17230]
-
dinafară, sau este complet etc. și atunci dl Bădiliță trebuie să facă onorabilă amendă declarînd că nu e român. În treacăt să spunem că dl B. este mai aproape de ultima variantă. D-sa mărturisește a-și fi redactat "opera" (ghilimelele modestiei îi aparțin) în Occident și precizează: "Cu resursele culturii strămoșești neputînd produce altceva decît articolașe nivel Dilema, 22 etc., onorabile, de altminteri în context nul." Cronicarul mulțumește d-lui B. a nu fi menționat articolașele nivel România literară cu care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
a Filarmonicii în onoarea profesoarei Josette Hârsu, la împlinirea a 80 de ani - pe care nu-i ghicești privindu-i mica făptură neschimbată de-a lungul timpului. A fost inițiat de fostele ei eleve, oarecum împotriva voinței sărbătoritei care, în modestia ei proverbială, n-ar fi sperat nicicând într-o asemenea festivitate. Lor li s-au raliat și doi oaspeți din Statele Unite, violonistul Valentin Hârsu, fiul sărbătoritei, și flautista Darima Alexandru, și ea o fostă elevă. Într-un scurt cuvânt de
Oameni care sunt by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15969_a_17294]