354 matches
-
biologic active. Efectul biologic exercitat de substanța invocată este corelat cu rH-ul acesteia la concentrația respectivă; dependența de rH are aceeași formă gaussiană ca și în cazul observat la modularea fizică (fig. 27) [35]. Cu alte cuvinte, generalizând, caracterul modulator redox al unei substanțe date este evidențiat pe de o parte de aspectul sigmoidic al relației rH = f(C), iar pe de alta de aspectul gaussian al dependenței Efect = f(rH). În cazul inhibitorilor, dependența Efect = f(rH) este de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
în condițiile în care se preconizează utilizarea lor practică. Este evident totodată faptul că variațiile de 42 temperatură - sezoniere sau tehnologice - pot conduce în același mod la efecte nedorite în condițiile utilizării biocizilor în apele de răcire (considerând biocidul ca modulator redox, lucru demonstrat mai departe (§3.1.1)). Cât privește mecanismul intim al efectului de biocontrol, cele discutate într’o lucrare privind acțiunea exterioară a metalelor [52], adică influența asupra sistemelor biologice a prezenței, lipsite de contactul direct, în vecinătate
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
însă acum doar la a verifica/confirma un comportament/mecanism redox - acela care poate fi influențat tehnologic - de acțiune asupra sistemelor biologice a feluriților factori xenobiotici. 2.2.3.1. Modularea chimică a rH-ului Substanțele bioactive sunt de fapt modulatori chimici de rH. Potențialul redox modulat de prezența unei substanțe date depinde de concentrație, dar și de structura substanței. Dependența de concentrație a mai fost deja amintită (§2.2.2.3.2.4), când s’a subliniat că această dependență
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
cu palierul cel mai lung, care păstrează valoarea rH relativ constantă pe un domeniu larg de concentrație, fapt ce-i permite compensarea consumului, degradării, diluției - la care poate fi supusă substanța în sistemul în care este administrată. Între diferitele substanțe modulatoare redox pot exista mari deosebiri în ceea ce privește puterea de tamponare, fapt evidențiat mai ales când substanța se află în contact cu organisme, mai ales plante, recunoscute (v. §2.2.2.3.2.3) pentru acțiunea lor reductivă asupra mediului. Un exemplu
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
gradientul de caracter redox ar include spre extremități infraroșul (oxidant), respectiv radiațiile ionizante (reducător). Într’un sistem cu transfer de protoni se poate trata astfel nu noțiunea generalizatoare de caracter redox, ci noțiunea de rH. În cadrul spectrului vizibil însă, acțiunea modulatoare redox rămâne totuși întotdeauna reductivă. Alte detalii, ca și un plus de argumentație, sunt disponibile în [2, 8]. Este evident că modularea radiativă, în condițiile de performanță ale surselor de radiație actuale, nu poate fi folosită în scopul deplasării rH
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
spune chiar că aceste bacterii protejează metalul, asigurându-i un mediu proximal reducător. Numai că ele, căutând vecinătatea fierului, sunt tentate a adera la suprafața metalului, fiind de așteptat provocarea unei coroziuni indirecte prin depolarizare locală, aerare diferențiată, producerea de modulatori redox ori printr’un mecanism de tip membranar (v. §2.3.4.4). De altfel, [16] arată că Desulfovibrio rübentschicki este caracterizată de o putere depolarizatoare pronunțată, generând în consecință pile locale. Necesitatea unui rH al mediului foarte reducător face
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
1.2), protejate de un tegument, ele sunt relativ puțin influențate de rH-ul mediului, exceptând stadiul de zigot și prima parte a dezvoltării embrionare, anume etapa multiplicării cantitative a zigotului, deci când încă nu există un tegument propriu-zis. Acțiunea modulatoare redox asupra mediului, materializată în excreții și secreții, rămâne însă majoră. Aceste animale, evoluate, încetează adesea a mai fi fixe, dobândind o libertate de mișcare diversă ca intensitate, astfel încât prezența lor în foulingul biologic este dictată aproape exclusiv de imperative
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
este foarte mare. Ca urmare, cel mai mare interes, prin impactul corosiv, îl prezintă bacteriile chemoautotrofe. Dar, la constituirea foulingului biologic, prin existența căruia se generează alte tipuri de coroziune decât cea directă, adică prin aerare (oxigenare) diferențiată, secreție de modulatori redox, procese membranare, participă atât chemoautotrofele cât și fotoautotrofele și, în funcție de condițiile de iluminare, ultimele pot avea o pondere chiar mai mare. Totodată, ambele tipuri de autotrofe constituie baza trofică a biocenozei foulingului biologic în cadrul căruia se găsesc multe alte
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
caracterul oxidant solicitat mediului nu este obligatoriu asociat cu aerobioza, adică cu prezența oxigenului; acest caracter poate fi obținut și prin prezența altor oxidanți, unii dintre ei secretați de însuși organismul (de exemplu, de către unul facultativ anaerob) în discuție, ca modulator redox, și astfel se promovează un alt tip de biocoroziune. Ca organisme în general aerobe și cu un rH optim oxidant, ele sunt caracteristice, în cazul concret folosit ca exemplu, turnului de răcire și în general, sistemelor deschise, precum instalațiile
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
diferențiată, avînd în vedere heterogenitatea acestei categorii de plante. Anume, algele „heterotrofe“ modifică rH-ul mediului spre oxidant, iar algele autotrofe spre reducător, iar în acest ultim caz, eucariotele mai mult decât procariotele (pe măsura avansării pe scara evolutivă, acțiunea modulatoare redox asupra mediului este mai puternică [41]). Conform afirmației altor autori, mediul se alcalinizează [56] adică, așa cum am mai arătat [7], devine mai reducător. În contextul acestei acțiuni, algele produc substanțe modulatoare redox, cu rol în reglarea nivelului numeric al
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
procariotele (pe măsura avansării pe scara evolutivă, acțiunea modulatoare redox asupra mediului este mai puternică [41]). Conform afirmației altor autori, mediul se alcalinizează [56] adică, așa cum am mai arătat [7], devine mai reducător. În contextul acestei acțiuni, algele produc substanțe modulatoare redox, cu rol în reglarea nivelului numeric al populațiilor concurente din biocenoză dar și a propriei populații, așa numitele substanțe alelopatice, dintre care sunt menționate chlorelina, scenedesmina, pandorinina [84]. Faptul este deosebit de important în discuția noastră, întrucât stabilitatea în mediu
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
sine, internă, mușchii - doar autotrofi - încep să „simtă“ mediul și să inițieze modularea lui redox, dar nivelul lor evolutiv nu le permite decât o intensitate mică a procesului, desigur reductiv, mascat însă de efectul oxidativ al eliminării de entropie. Acțiunea modulatoare redox - în sens reductiv - devine tot mai intensă cu evoluția [102], astfel încât ferigile, care câștigaseră între timp un sol - implicit soluția solului - redescoperă comunicarea chimică - alelopatia -, motiv pentru care emit - și întru a materializa alelopatia - nu atât rădăcini adevărate, dar
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
reducător deci) al betonului. Modelul membranar capătă o conotație generalizatoare: el se poate aplica și în cazul coroziunii electrochimice (abiotice), membrana fiind reprezentată de stratul de rugină sau pelicula de vopsea, ambele poroase etc. 2.3.4.4.2. Mecanismul modulator redox Organismele au tendința de a modifica rH-ul mediului, prin secreția de substanțe alelopatice, de fapt modulatori redox. Fenomenul este cel mai bine reprezentat la organismele care întrețin relații directe și strânse cu mediul, ca microorganismele și plantele, adică
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
electrochimice (abiotice), membrana fiind reprezentată de stratul de rugină sau pelicula de vopsea, ambele poroase etc. 2.3.4.4.2. Mecanismul modulator redox Organismele au tendința de a modifica rH-ul mediului, prin secreția de substanțe alelopatice, de fapt modulatori redox. Fenomenul este cel mai bine reprezentat la organismele care întrețin relații directe și strânse cu mediul, ca microorganismele și plantele, adică exact cele care sunt reprezentate majoritar în foulingul biologic. Domeniul în care au loc astfel de schimbări este
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
sine. Depunerea poate fi neuniformă și din punct de vedere calitativ în ceea ce privește compoziția biocenotică a foulingului biologic, mai precis raportul dintre autoși heterotrofe însoțită de secreția, în cantități diferite de la o zonă la alta, a diferitelor substanțe, de catabolism sau modulatoare redox. Variabilitatea crește odată cu luarea în considerare nu doar a unui ion oarecare din apă sau a O2, respectiv CO2 - ca produși de „catabolism“ (în sensul generic de deșeu al viețuirii) -, ci și a unei largi diversități de substanțe alelopatice
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
și efectul ar doi biocizi utilizați curent (ETA-75 și Biostop 121), prin prisma experienței noastre în ceea ce privește substanțele biologic active [122]. Biocidul ETA-75 dezvoltă o dependență a rH-ului indus în apă de tip sigmoidic (fig. 72), ca oricare altă substanță modulatoare redox. Se remarcă faptul că toate valorile rH se încadrează în limite relativ reducătoare (19-29), de așteptat improprii dezvoltării organismelor fotoautotrofe. Cu alte cuvinte, biocidul ETA-75 ar corespunde scopului combaterii producătorului primar, dar creează condiții favorabile consumatorilor. Acest fapt secundar
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
în general mai reducător decât cel al biocidului ETA-75 (rH 20-27) pentru același interval de concentrație, deci este de așteptat un efect inhibitor mai puternic față de producătorul primar. Și în acest caz, aspectul sigmoidic al dependenței conduce la concluzia caracterului modulator redox al compusului studiat. Efectul biologic s’a dovedit a fi, într’adevăr, mai puternic. Prezența organismelor în soluție conduce în timp la variații destul de largi de rH, dar în jurul unei drepte de regresie ascendente cu panta mai mică decât
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
transmisia impulsului nociceptiv (Închide poarta), iar activarea fibrelor subțiri facilitează transmisia (deschide poarta). Mecanismul spinal este, bineînțeles, influențat de creier: un sistem specializat de fibre groase, cu conducere rapidă (Central Control Trigger) activează procese cognitive selective, care vor influența proprietățile modulatorii ale porții spinale. Când impulsurile eferente pornite de la măduvă depășesc un nivel critic, se activează ariile responsabile de comportamentul complex, secvențial și de caracteristicile experienței dureroase. Rămăsese neelucidată, totuși, problema durerii severe În membrul fantomă. În 1978, John Loeser și
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
care, susțin ei, este mediată supraspinal (Hayes și colab.). Din cele menționate anterior ca și din alte date din literatură se mai desprinde un aspect, și anume faptul că funiculul dorso-lateral conține atât fibre ascendente (informativ nociceptive), cât și descendente (modulatoare). Fascicolele enumerate se finalizează (indirect prin nuclei de legătură reticulați și direct prin sistemul talamic difuz) la nivel cerebral, explicând prin conexiuni cu numeroasele relee și arii integrative caracterul copleșitor al durerii vehiculate de acest tract atunci cînd atinge un
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
spino talamic În funcție de tipul de sensibilitate condus, arată cea mai dorsală dispunere pentru fibrele conducătoare ale sensibilității termice, mai ventral cele algoconductoare și tactile. Una din cele mai importante structuri talamice ale nocicepției o reprezintă Centrul median, adevărată zonă strategică modulatoare. El recepționează mesajele nociceptive și pe măsura activării sale, supresează marile centre senzitive talamice, nucleul parafascicular și centrolateral. O analiză comparativă Între nucleul centro median și nucleul parafascicular arată că deși Nucleul centro-median este În relații spațio funcționale foarte strînse
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
talamic posterior (NTP) este atât releu cât și arie de proiecție importantă a căilor nociceptive. Nivelul de somatotopie este mai redus În comparație cu VPL. Partea medială a nucleului talamic posterior și a nucleului geniculat magno celular reprezintă o importantă structură talamică modulatoare a nocicepției. Nuclei laminari, paralaminari, limitans și peritalamici Grupul medial de fibre al tractului neo - spino talamic pare a se proiecta În nucleul limitans de la frontiera mezencefalo diencefalică și În nucleii intralaminari cu proiecții la rândul lor palidale (nucleii bazali
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
În cadrul acțiunilor general-inhibitorii asupra structurilor subcorticale. O dovadă este hiperalgezia din sindromul talamic datorat leziunilor cortexului senzitivo-senzorial și ale capsulei interne, precum și faptul că stimularea cortexului orbital și a celui senzorio-motor are efecte analgezice. Cortexului i se descriu și funcții modulatoare. Există astfel fibre descendente de conexiune cu origine În cortexul anterior cingulat la care sosesc aferente din talamusul medial (informații aduse de tractul spino talamo-cortical) și care conectează nucleii mediali talamici și substanța gri periapeductală. Sistemul are funcții de modulare
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
atît simpla cunoaștere, recunoaștere și conștientizare a senzației dureroase ca atare, ci În mod determinant, evaluarea, personalizarea și selectarea răspunsului motor (neocortex) și comportamentul motivațional-afectiv (arhi și paleocortex) sau cu alte cuvinte funcția de integrare complexă (individualizată). 1.10 Sisteme modulatoare Modularea este un proces fiziologic de apărare și adaptare urmărind "echilibrarea" (homeostazia) percepției dureroase În vederea reducerii sau chiar evitării dezordinelor neuro-endocrino-metabolice date de durere, pe baza unei strategii construite din sisteme individualizate anatomice și chimice determinate genetic. În 1911 Head
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
control"); sistemele sunt fie separate, fie asociate cu marile căi clasice de transmitere a senzației dureroase (discutate anterior); cu alte cuvinte aceste sisteme de control sunt parțial sau uneori total diferite de primele. Prezentăm În continuare câteva modele de circuite modulatorii scurte intranevraxiale: Circuite scurte modulatorii ale durerii Circuit inhibitor post-sinaptic (I): influxul nervos generat de o excitație (implicit dureroasă) stimulează neuronul post-sinaptic, dar În același timp excită și un interneuron inhibitor (NI) care generează un potențial post sinaptic inhibitor (PPSI
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
fie asociate cu marile căi clasice de transmitere a senzației dureroase (discutate anterior); cu alte cuvinte aceste sisteme de control sunt parțial sau uneori total diferite de primele. Prezentăm În continuare câteva modele de circuite modulatorii scurte intranevraxiale: Circuite scurte modulatorii ale durerii Circuit inhibitor post-sinaptic (I): influxul nervos generat de o excitație (implicit dureroasă) stimulează neuronul post-sinaptic, dar În același timp excită și un interneuron inhibitor (NI) care generează un potențial post sinaptic inhibitor (PPSI) pe același neuron post-sinaptic rezultând
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]