2,425 matches
-
4x (moli) La acestea se adaugă și substanțele care rezultă la calcinare: = 0,8x (moli) = 1,6x (moli) = 0,8x (moli) Cantitatea totală de topitură va fi: = 4,2x (moli) Astfel se poate calcula compoziția procentuală a topiturii verzi (exprimată molar): = 4,672% (molar) = 9,524% (molar) = 9,524% (molar) = 19,048% (molar) = 38,094% (molar) = 19,068% (molar) Cantitatea de gaz care rezultă din a doua reacție este: = 1,6x (moli) Ca urmare, din întregul proces tehnologic se degajă următoarea
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
sulfuric de concentrație 10 M, ar fi necesari 109,79 cm3 soluție. Se cer: a) să se scrie ecuațiile reacțiilor chimice; b) compoziția procentuală a aliajului; c) compoziția procentuală a amestecului gazos rezultat la tratarea cu acid sulfuric concentrat (exprimată molar). 6 La tratarea unei bucăți de osmagal cu soluție de acid azotic de concentrație 5%, se degajă 362,88 mL gaz, măsurat la temperatura de 182°C și presiunea de 760 torri. La introducerea unei bucăți identice de aliaj în
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
oțel se cântăresc 2,175 g dioxid de mangan, se adaugă clorat de potasiu și hidroxid de potasiu, apoi se calcinează. Se obține o masă topită de culoare verde-violet, în care cele două combinații ale manganului se găsesc în raport molar 3:2. Se cer: a) să se scrie ecuațiile reacțiilor chimice; b) cantitățile de clorat și hidroxid de potasiu necesare reacției; c) masa de topitură rezultată. 9 O cantitate de acid clorhidric concentrat (36%) este total oxidată de 200 g
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
Masa moleculară medie a catenei polimere dintre două reticulări, Mc, a fost calculată din date de umflare în ciclohexanol așa cum este trecut in tabelul 6 cu ajutorul relatiei (8): (8) Mc este masa moleculară medie a polimerului îîntre două reticulări; V1volumul molar al solventului ; ρp densitatea polimerului; Φfracția volumică a polimerului în stare umflată calculată cu relația (9): (9) unde: Rconstanta gazelor; Ttemperatura ( K); δ1, δ2parametrul de solubilitate al solventului, respectiv al polimerului; Figura 10 arată că utilizarea ciclohexanolului (seria 1) si
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
urma sitării, sau obținut perle de dimensiuni 0,10 — 0,5 mm, cu un randament de 69-72% . Astfel au fost sintetizate patru serii de polimeri reticulați cu o bună geometrie a sferelor (figura 7) utilizând diferite diluții și un raport molar CPMI / TMPTA â 0,16 / 0,84 mol/mol (tabelul 5). Caracterizarea spectrală a polimerilor reticulați sintetizați a evidențiat structura complexă a acestor polimeri. Spectrele FTIR ale produșilor obținuți (figura 8) prezintă benzi de absorbție caracteristice comonomerilor de plecare la
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
din gresiile și nisipurile lumaselice și caracterul ei de faună amestecată (specii salmastre, dulcicole și terestre). Fenomenul este unic în Sarmațianul din Platforma Moldovenească și printre puținele din țară și chiar de pe cuprinsul Paratethysului. Se adaugă identificarea celui mai vechi molar de cal fosil (Hipparion sarmaticum) din țara noastră. PÂRÂUL PIETREI BAZGA-RĂDUCĂNENI Încadrarea teritorial-administrativă: comuna Răducăneni; proprietate publică locală în administrarea Consiliul Local al comunei Răducăneni. Categoria și tipul ariei protejate: conform clasificării I.U.C.N. este inclusă în categoria a
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cavității orale (gurii). Cavitatea orală include: buzele, versanții mucozali ai buzelor și obrajilor (mucoasa bucală), dinții, gingiile, două treimi anterioare ale limbii (porțiunea mobilă), planșeul bucal (situat sub limbă), „tavanul” osos al gurii (palatul dur) și aria situată posterior de molarul de minte (trigonul retromolar). Cancerele orofaringelui se dezvoltă posterior de cavitatea orală, fiind denumite uneori și „cancerele gâtului”. Limita posterioară a cavității orale este de fapt limita anterioară a orofaringelui. Orofaringele include: baza limbii (treimea posterioară a limbii sau porțiunea
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
MAJORE 62 hiperlacrimație, edeme palpebrale, rinoree, tuse productivă. Faciesul bolnavului capătă un aspect caracteristic, “plâns”. După 1-2 zile de la debut se poate observa semnul Koplick, patognomonic pentru enantemul rujeolic, prezentat sub forma unor puncte albecenușii, cu halou eritematos, localizate în dreptul molarilor superiori, care dispar rapid (12-18 ore). Alte aspecte ale enantemului rujeolic sunt congestia faringoamigdaliană, picheteul hemoragic la nivelul palatului și limba saburală. La sfârșitul perioadei prodromale, febra are tendința să scadă, dar revine la valori înalte în perioada de stare
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
se evidențiază prin tumefierea anterioară a feței, cu ștergerea șanțului nazo-labial și posibilitatea extinderii în regiunea suborbitară și a sinusului cavernos. În cazul infecțiilor lojelor profunde pot să apară febră, dificultăți de masticație, tulburări respiratorii, trismus. Trismusul apare în urma afectării molarilor 3 mandibulari. Pericoronarita apare la nivelul dinților înainte de erupție sau după ce au erupt parțial și se manifestă prin inflamația țesutului care acoperă dintele, structura dintelui păstrându-se integră în majoritatea cazurilor. Gingivita acută ulcero-necrotică (angina Vincent) este o infecție necontagioasă
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
cavernos sau a venelor jugulare, cu embolii septice pulmonare (sindromul Lemierre). Angina Ludwig este o celulită rapid progresivă a regiunii sublinguale și submandibulare, cu potențial fulminant, apărută în 90% dintre cazuri după infecții sau extracții dentare recente, mai ales a molarilor inferiori 2 și 3 (75%). Manifestările subiective sunt febra, disfagia și odinofagia. Obiectiv se constată tumefierea sensibilă, cu consistență lemnoasă a regiunii submandibulare, uneori prelungită la nivel cervical. Tumefierea dureroasă a planșeului bucal împinge limba în sus și posterior, cu
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Poziția sistemului articulator este ușor de reprodus întrucât buzele sunt îndepărtate, descoperind ambele șiruri de dinți, iar maxilarul inferior este ușor coborât lăsând să se întrevadă vârful limbii ce se sprijină pe incisivii superiori sau alveolar, iar marginile ei ating molarii superiori. Articularea fonemului t se realizează în expir prin acumularea aerului între palat și limbă, care în retragere eliberează expoziv curentul de aer, formând sunetul specific consoanei t. Presiunea aerului este superioară celei realizate la articularea bilabialelor și se verifică
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
este sunetul de bază. Poziția sistemului articulator pentru articularea fonemului s Canalul constrictor se formează din vârful limbii îndoit în jos și incisivii superiori, între care se formează un șant median menținut ferm prin contracția limbii. Marginile limbii acoperă lateral molarii superiori, iar anterior incisivii inferiori pentru a direcționa exclusiv median printre buzele întredeschise curentul fricativ articulator. îfigura 2.6.) Buzele acoperă ferm arcadele dentare pentru a nu permite deperdiția interdentală de aer, iar comisurile bucale sunt retrase puțin, până se
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
deschideri înguste, ceea ce impune ridicarea vârfului limbii în sus pe dinții superiori sau se bombează puternic partea anterioară a limbii cu vârful sprijinit pe dinții inferiori. Limba trebuie să fie în formă de jgheab, iar laturile limbii stâns lipite de molari. - Sigmatismului dorsal, în care constricția este posterioară, se corectează cu ajutorul unei spatule subțiri sau a unui chibrit care presează limba pentru realizarea șanțului median, necesar scurgerii aerului. - Sigmatismul unilateral sau bilateral impun ca măsură de corecție ca marginile laterale ale
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
unei spatule subțiri sau a unui chibrit care presează limba pentru realizarea șanțului median, necesar scurgerii aerului. - Sigmatismul unilateral sau bilateral impun ca măsură de corecție ca marginile laterale ale limbii făcute jgheab să fie puternic apăsate pe dinți și molari, limba să ocupe o poziție mai anterioară, iar dinții să fie închiși în timpul pronunției. Scurgerea laterală se poate corecta și comprimând lateral obrajii pentru a obliga curentul de aer să iasă median anterior. Treptat se introduce sonda sau chibritul pentru
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
cei inferiori, ca la articularea aceluiași fonem. Buzele se întind puțin înainte, prelungind tubul fricativ și îngustându-l anterior. Limba adoptă o poziție similară cu cea a articulării sunetului s, doar în porțiunea posterioară unde marginile ei se sprijină pe molarii superiori, în schimb vârful limbii se ridică spre bolta palatină, distanțat față de incisivii superiori, nefiind situat în jos ca în cazul fonemul s. Constricția tubului vocal, formată din vârful limbii, este mai lejeră, iar șanțul de scurgere a aerului este
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
superiori, nefiind situat în jos ca în cazul fonemul s. Constricția tubului vocal, formată din vârful limbii, este mai lejeră, iar șanțul de scurgere a aerului este mai larg decât la emiterea sunetului s. Camera preconstrictorie formată între limbă, marginile molarilor superiori, pe care se sprijină, și palat este mult mai spațioasă decât cea formată la emiterea sunetului s. Aerul iese mai lent printr-un jet cald și mai larg, care prin frecare produce sunetul specific fonemului ș. Emisia fonemului ș
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
în primul rînd, poziția buzelor, printr-o mișcare de întindere ușoară înainte și imitând poziția pentru fluierat. Cu gura larg deschisă arătăm poziția corectă a limbii cu vârful arcuit în sus, fără să atingă incisivii, iar marginile se sprijină pe molarii superiori pentru a închide complet părțile laterale ale cavității bucale. Cu ajutorul unei baghete subțiri din lemn arătăm spațiul spațiul interlinguo-alveolar. Prin aplicarea principiului „înapoi la cuvânt de bază în care a fost predat sunetul”, reușim să restabilim pronunția corectă a
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
urmată de o constricție ce determină contopirea sunetelor t, s într-un singur fonem: ț. Poziția sistemului articulator Maxilarele ocupă o poziție relativ fixă la 2-3 mm distanță, iar limba este poziționată ca pentru articularea sunetului t, fiind dispusă pe molarii superiori, dar vârful se sprijină lățit, nu pe incisivii superiori, ca pentru emiterea fonemului t, ci pe cei inferiori, ca pentru articularea sunetului s. Buzele se arcuiesc discret în timpul articulării. Emiterea fonemului ț este de primă importanță pentru inteligibilitatea vorbirii
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
e, respectiv i, care îi conferă caracterul unui sunet mixt. Poziția sistemului articulator și emisia fonemelor ce, ci Limba realizează ocluzia pe o arie largă, plasată fiind pe palatul dur, cu vârful ridicat spre alveolele superioare, iar marginile sprijinite pe molarii superiori, închizând complet cavitatea bucală. Presiunea acumulată în spațiul preocluziv determină coborârea mijlocului limbii și desprinderea vârfului ei de alveolele dentare superioare și formarea unui canal fricativ prepalatal, similar celui utilizat în articularea fonemului ș. Imediat mandibula coboară, buzele iau
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
poziție coborâtă, ce distanțează arcadele dentare la 3 - 5 mm, pentru a face loc unui spațiu lejer de vibrație a limbii, care este plasată cu vârful ridicat în contact fin pe alveolele incisivilor superiori, iar marginile ei sunt sprijinite pe molarii superiori. Camera prearticulatorie este ermetică și acumulează aerulul spre partea anterioră. Poziția organelor articulatoare se intuiește privind în oglindă și poate fi corectată folosind un bețișor cu care se fixează distanța interdentală. Articularea fonemului r Presiunea aerului acumulat retrolingual desprinde
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
prin neparticiparea buzelor, și anterioară prin localizarea rezonanței orale. Poziția sistemului articulator și emiterea fonemului e Limba se ridică cu partea medină spre palatul dur, vârful se așează în spatele incisivilor inferiori, iar maginile se lățesc sprijinindu-se de ultimii trei molari superiori. Mandibula ocupă o distanță medie intermandibulară cuprinsă între circa 5 - 10 mm pentru emiterea fonemului e obișnuit, ca cel din cuvintele bere, fete, teme, dar care se micșorează la 4 - 5 mm în cuvintele eu, el, ea, este ș.a.
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
labio-faciale în pronunție, și anterioară prin localizarea rezonanței orale. Poziția sistemului articulator și emiterea fonemului i Limba are un rol deosebit în emiterea acestui fonem, prin partea sa anterioară care adoptă o poziție ridicată, aflată în contact cu palatul și molarii superiori la nivelul marginilor, și lasând o fantă pe sub alveolele incisivilor superiori, în partea mediană locul unde se produce rezonanța. Vârful limbii stă coborât atingând incisivii inferiori, iar mandibula are o poziție de întredeschidere de 2-3 mm. La această deschidere
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
dintre vocale, datorită dispoziției adoptate de limbă, în spatele unei deschideri maxilare prea reduse pentru a fi accesibilă privirii. Limba se curbează în partea mediană ridicându-se spre palat, și despărțind o regiune posterioară între rădăcina limbii, vălul palatin și alveolele molarilor superiori unde se formează prima cameră de rezonanță, și o regiune anterioară între vârful limbii, alveolele și incisivii superiori, unde se află a doua cameră de rezonanță. Cu toate că limba în timpul articulării fonemului i nu se vede, se poate evidenția poziția
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
umană; doar nisipul galben strălucitor, spulberat de vânt”21. Pătrunzând mai adânc În deșert, culorile se schimbă, iar cenușiul lasă loc auriului... Mii de astfel de formațiuni acoperă o zonă de 4 km2 de deșert, purtând nume sugestive: Cămila, Cangurul, Molarii, Poarta, Zidul Grădinii, Marea Căpetenie Piele Roșie, Piciorul Elefantului etc.22. 21 Foișoarele au fost dezvelite de vânt, În ultimele sute de ani, deși au o mare vechime de circa 25000-30.000 de ani (Readers’Digest, Descoperiți minunile lumii, p.
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Etiologie. Epidemiologie Mediastinita acută descendentă necrozantă este o inflamație a mediastinului în care procesul infecțios se propagă din sfera orofaringiană. Cel mai des implicate sunt infecțiile odontogenice. Cauzele sunt: infecțiile dentare (în special pornite de la al doilea și al treilea molar), abcesul periamigdalian, abcesul retrofaringian sau retrotonsilar, angina Ludwig, epiglotita, perforația traumatică a faringelui (în timpul IOT). Aceste infecții sunt determinate în special de flora mixtă aerobă și anaerobă. Au fost citate infecții în care streptococul aerob a fost singurul germen izolat
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]