873 matches
-
vină, la data de 10 august anul 2003 și rămâne unul dintre cei mai importanți teologi și duhovnici ai Ortodoxiei românești, contemporane. După cum am spus și în rândurile anterioare, Părintele Constantin Galeriu s-a născut în comuna Răcătău, din ținutul moldav al Bacăului, de praznicul „Intrării în Biserică a Maicii Domnului”, în anul 1918. După aceea, după cum am mai spus, tânărul Costachi Galeri a urmat Seminarul Teologic „Sfântul Gheorghe“ din Roman, după care a absolvit Facultatea de Teologie din București, având
NOUĂ ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 586 din 08 august [Corola-blog/BlogPost/340862_a_342191]
-
se face slujbe, cât și o parte din chiliile săpate în această colină de piatră, unde se ascundeau cu veacuri în urmă, băștinașii locurilor, poate și călugări, împotriva popoarelor migratoare. Acest loc de așezare strămoșească al dacilor de pe aceste plaiuri moldave din veacurile trecute, constitue astăzi, un act demn de cercetare și documentare pentru mulți cercetători și arheologi din Europa. Zilele petrecute la Chișinău printre frații basarabeni, au fost emoționante fiindcă eu m-am aflat pentru prima dată aici; însă totul
ZILE DE OCTOMBRIE LA CHIŞINĂU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342508_a_343837]
-
bucuria, Celor care au fost prezenți la Petia. Cartea de onoare și-a deschis fila, Pentru Rodica, Simina sau Ludmila, Au venit din țară și de peste hotare, La marea bibliotecii sărbătoare. Amestec de cuvinte, frumoase și grave, Cuprinse în AMETISTELE MOLDAVE, Toate acestea pe mine mă cuceresc, Pentru asta Ludmila sigur te prețuiesc. Nu ți-a fost nicicum greu, Să vii tocmai din Chișinău, Demonstrându-ți omenia, La întâlnirea din Petia. Ce fel de flori meriți oare prietenie? Poate ar fi
SĂRBĂTOAREA DIN PETIA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341632_a_342961]
-
vină, la data de 10 august anul 2003 și rămâne unul dintre cei mai importanți teologi și duhovnici ai Ortodoxiei românești, contemporane. După cum am spus și în rândurile anterioare, Părintele Constantin Galeriu s-a născut în comuna Răcătău, din ținutul moldav al Bacăului, de praznicul „Intrării în Biserică a Maicii Domnului”, în anul 1918. După aceea, după cum am mai spus, tânărul Costachi Galeri a urmat Seminarul Teologic „Sfântul Gheorghe“ din Roman, după care a absolvit Facultatea de Teologie din București, având
ÎMPLINIREA A ZECE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 941 [Corola-blog/BlogPost/340528_a_341857]
-
putrefacție după ce mâțele se săturau, au fost atrase și coțofenele, păsări considerate în general necrofage. Intrând în casă, gândurile mi-au pornit în călătorie spre un alt lăstun drag mie, cunoscut în primăvara acestui an. Întâlnirea cu ea pe meleaguri moldave, pline de istorie și de cultură străveche românească încă din cele mai îndepărtate vremuri, m-a răscolit și m-au determinat să dau altă dimensiune restului de viață ce mi-a mai rămas. Întotdeauna căutam din romanele mele să dau
LASTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341100_a_342429]
-
de bun augur pentru mine, aș putea spune chiar una de succes în domeniul scrisului, romanul bucurându-se de prezentarea unui ilustru critic de artă, profesor universitar doctor din orașul respectiv și a unei binecunoscute colege de breaslă din zona moldavă, care tocmai în acea zi primea medalia Meritul cultural pentru activitatea depusă și pentru cărțile scrise. Două suflete aflate în suferință și singurătate, sau întâlnit pe cărări de parc cu rezonanțe poetice și de istorie a culturii românești și nu
LASTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341100_a_342429]
-
istorie a Amurgului Sentimental ,, Ed. Amurg Sentimental, București, anul 2011. 4. Cooautor la Antologia de poezie ,, HAI-HUI ,, Ed. Singur Târgoviște, anul 2012. 5. Cooautor la Antologia ,, Limba noastră cea română ,, STARPRESS, 2014, Ed. Olimpias, 2014. 5. Cooautor la Antologia ,, Ametiste Moldave ,, Ed. Armonii Culturale,, 2014. 6. Dicționarul ,, Prezențe Brăilene în Spiritualitatea Românească ,, Ed. Exlibris Beăila în anii 2004 și 2012. 7. Dicționarul Scriitorilor Brăileni , Ed. PROILAVIA, Brăila, anul 2010. 8. Dicționarul Scriitorilor Români de după anul 1989 / A - B / Ed. Socrate - Craiova
CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341151_a_342480]
-
să mai amân scrierea acestuia. Am ascultat încă din copilărie acea fanfară din satul natal Petia, așa numita bandă. Mai apoi îmi pierdeam serile ascultând fanfara din centrul orașului Fălticeni, renumita fanfară a regimentului de infanterie din acest frumos oraș moldav. Muzica de fanfară este atrăgătoare pentru public și reconfortantă în același timp. Elev fiind la școala profesională Zlatna aveam să asist la nașterea unei fanfare a elevilor acestei școli. Maistrul instructor Silaghi avea să fie cel care reușea să-i
FANFARE DISPĂRUTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341161_a_342490]
-
la un spectacol destul de curios “Puștoaica de la etajul 13 “, după Mircea Ionescu dramaturg din România, cetățean al Americii, ce are o tentă socială pregnantă azi. Acest gen de repertoriu vorbește și despre poziția civică a teatrului Satiricus. Fiindcă “Golanii revoluției Moldave”, sau “Cu bunelul ce facem?”, un spectacol despre 7 Aprilie, sau “Țara asta a uitat de noi”, ce este o punere în scenă al acelui război cinic și idiot care s-a întâmplat. Sunt spectacole care ne caracterizează și cred
INTERVIU CU MAESTRUL SANDU GRECU, DIRECTOR, FONDATOR AL TEATRULUI NAȚIONAL ”SATIRICUS [Corola-blog/BlogPost/344379_a_345708]
-
s-a îmbogățit neîncetat cu ierarhi, preoți, monahi și monahii, născuți în aceste locuri binecuvântate.” (Ieromonah Siluan Antoci, Flori duhovnicești în pustiul comunist. Mărturisitori botoșeneni. Vol. 1. Ed. Doxologia-2015). Între Florile duhovnicești care au înmiresmat chipul frumos, valah al Daciei Moldave, adăugându-se Cununii de lumină și har au fost și mătușile Poetului, surorile Ralucăi-mama Luceafărului: Olimpiada-stareța Mănăstirii Agafton, schimonahia Fevronia de la mănăstirea Slatina-Suceava, schimonahia Sofia Iurașcu și Xenia Velisarie de la mănăstirea Agafton: Această mănăstire a fost cea mai crunt lovită
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
în: Ediția nr. 1745 din 11 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Despre maestrul MIHAI LEONTE - îndrumătorul și mentorul meu Pe domnul Mihai Leonte l-am cunoscut în iarna anului 2015, grație internetului, cu prilejul publicării volumului antologic de poezie „Acorduri Moldave”, un volum cu poeții de pe net, în care maestrul a promovat creațiile lor, pe alții i-a scos din anonimat, dând șansa fiecăruia de a se afirma. Poetul Mihai Leonte este reprezentantul de o valoare inestimabilă, din vârful piramidei poeziei
ÎNDRUMĂTORUL ȘI MENTORUL MEU de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344135_a_345464]
-
comicului inegalabil Dionisie Vitcu, acel ceva de Păcală, de cealaltă parte, grav, meditativ, invitând la reflexive, cum e Dionisie Vitcu tragicul. Tema centrală a poeziilor sale este iubirea, dragostea în sensul larg al cuvântului, umanismul, evocarea frumuseții și melancoliei ținuturilor moldave (,,Văd serile la Bucium cum printre vii scoboară,/ cum lenea le întinde cu umbrele sub plopi,/ pe barba ursului hurmuzul de rouă cade stropi/ si vi la cuiburi păsări cînd somnul le doboară.// Bahluiu-si trage soios pestelca ruptă-n fată
CATINCA AGACHE DIONISIE VITCU, ACTORUL-POET SAU ARTA DUALITĂȚII COMICO-TRAGICE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343131_a_344460]
-
să redea viață mănăstirii ștefaniene de la Putna. Cu toate greutățile provocate de autoritățile statului, tânărul cuvios a reușit să-și găsească liniștea sufletească atât de necesară rugăciunii, ajungând să fie printre cei cercetați de pelerinii închinători la mormântul marelui voievod moldav. În timpul aplicării decretului 410, atunci când mulți monahi, inclusiv din Mănăstirea Putna, au fost scoși, Preacuviosul Părinte Iachint Unciuleac a rămas numai pentru faptul că avea studii teologice. După acest moment, aproape că Putna Domnitorului Ștefan cel Mare a rămas pustie
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343138_a_344467]
-
să redea viață mănăstirii ștefaniene de la Putna. Cu toate greutățile provocate de autoritățile statului, tânărul cuvios a reușit să-și găsească liniștea sufletească atât de necesară rugăciunii, ajungând să fie printre cei cercetați de pelerinii închinători la mormântul marelui voievod moldav. În timpul aplicării decretului 410, atunci când mulți monahi, inclusiv din Mănăstirea Putna, au fost scoși, Preacuviosul Părinte Iachint Unciuleac a rămas numai pentru faptul că avea studii teologice. După acest moment, aproape că Putna Domnitorului Ștefan cel Mare a rămas pustie
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343579_a_344908]
-
comune pentru punerea în siguranță a lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor. Ultima întâlnire a comisiei a avut loc în iulie 2016 la București. Ca urmare a discuțiilor tehnice purtate în cadrul acestei ședințe, partea română a transmis părții moldave informații privind implementarea Directivei Inundații în România - evidențierea aspectelor relevante pentru Administrația Bazinală de Apă Prut - Bârlad, Planul de Management al Riscului la Inundații al Administrației Bazinale de Apă Prut- Bârlad. Întâlnirile bilaterale din perioada 2017-2022 (Comisiile hidrotehnice, Subcomisiile pentru
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
habitat Păduri dacice de stejar și carpen 4 Palaearctic Habitats (PalHab) 41.2C Sounth-Eastern European oak-hornbeam forests. 5 Habitatele din România (HdR) R4124 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) și carpen (Carpinus betulus) cu Lathyrus hallersteinii; R4125 Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica), tei (Tilia cordata) cu Carex pillosa; R4126 Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) și tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicollis; R4143 Păduri dacice de stejar pedunculat (Quercus
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
Habitatele din România (HdR) R4124 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) și carpen (Carpinus betulus) cu Lathyrus hallersteinii; R4125 Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica), tei (Tilia cordata) cu Carex pillosa; R4126 Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) și tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicollis; R4143 Păduri dacice de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Melampyrum bihariense; R4147 Păduri danubiene mixte de stejar pedunculat (Quercus robur) și tei argintiu (Tilia
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
kitaibeliani-Carpinetum Coldea et Pop, 1988; Tilio tomentosae-Quercetum dalechampii Sârbu, 1978; Tilio tomentosae- Carpinetum betuli Doniță, 1968. 8 Tipuri de pădure (TP) R4124 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) și carpen (Carpinus betulus) cu Lathyrus hallersteinii, R4125 Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica), tei (Tilia cordata) cu Carex pillosa, R4126 Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) și tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicollis, R4143 Păduri dacice de stejar pedunculat (Quercus
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
Tipuri de pădure (TP) R4124 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) și carpen (Carpinus betulus) cu Lathyrus hallersteinii, R4125 Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica), tei (Tilia cordata) cu Carex pillosa, R4126 Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) și tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicollis, R4143 Păduri dacice de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Melampyrum bihariense, R4147 Păduri danubiene mixte de stejar pedunculat (Quercus robur) și tei argintiu (Tilia
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
habitat 91Y0 3. Denumire habitat Păduri dacice de stejar și carpen 4. Palearctic Habitat - PalHab 41.2C12 5. Habitatele din România - HdR R4124 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) și carpen (Carpinus betulus) cu Lathyrus hallersteinii R4125 Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica), tei (Tilia cordata) cu Carex pilosa R4126 Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) și tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicollis R4143 Păduri dacice de stejar pedunculat (Quercus
PLAN DE MANAGEMENT din 5 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274616]
-
Habitatele din România - HdR R4124 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) și carpen (Carpinus betulus) cu Lathyrus hallersteinii R4125 Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica), tei (Tilia cordata) cu Carex pilosa R4126 Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) și tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicollis R4143 Păduri dacice de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Melampyrum bihariense R4147 Păduri danubiene mixte de stejar pedunculat (Quercus robur) și tei argintiu (Tilia
PLAN DE MANAGEMENT din 5 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274616]
-
Cephalanthera longifolia, Ruscus aculeatus, R. hypoglossum. La marginea drumurilor forestiere au fost observate exemplare mature de Ambrosia artemisiifolia și Erigeron annuus (specii invazive), iar în anumite stațiuni pătrunde Robinia pseudoacacia, din plantațiile învecinate. ... ... 3.2.2. Habitate după clasificarea națională R4125 Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica), tei (Tilia cordata) cu Carex pilosa Fitocenoze edificate de specii europene nemorale. Stratul arborilor, Corespondențe: NATURA 2000: 91Y0 Dacian oak-hornbeam forests EMERALD: 41.2 oak-hornbeam forests CORINE: - PAL.HAB: 41.2C4 Southern sarmatic oak-lime-hornbeam forest
PLAN DE MANAGEMENT din 5 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274616]
-
Acasa > Literatura > Proza > ALTER VERSUS EGO (2) Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Unu, cavalerul moldav al tristei figuri europene, s-a născut înzăuat, înaripat de noile idealuri euro, dornic să se îndrepte pe sine și pe ceilalți, să rectifice și să gestioneze natura, stăpânit de dorința de-a ieși din sine, de a identifica relativul
ALTER VERSUS EGO (2) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378580_a_379909]
-
această prestigioasă organizație pan-europeană. În perioadă 1997-2001 a impulsionat semnarea și ratificarea a peste 60 de Convenții Europene, contribuind astfel la promovarea unui nou sistem de valori în R.Moldova, la obținerea numeroaselor programe de asistență pentru democratizarea societății moldave, la deschiderea accesului pentru cetățenii R. Moldova către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), inclusiv în cazul Ilașcu și cel al Mitropoliei Basarabiei, a purtat discuții esențiale care au condus la internaționalizarea dosarului regiunii de Est (transnistreană) și la includerea
DESĂVÂRŞIREA ESTE VISUL MEU CEL MARE ! de RAIA ROGAC în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378835_a_380164]
-
cu creațiile unor autori români. Pentru transpunerea poeziei române în limba engleză Olimpia Iacob colaborează, uneori, cu autori/ translatori americani sau/ și britanici, cum, de pildă, a fost cazul, dacă ar fi să amintim numai cărțile semnalate în rubrică Autori moldavi edituri moldave, din „Convorbiri literare”, la Michael Schmidt - Învierea trupului/ The Resurrection of the Body[1], George Vulturescu - Alte poeme din Nord/ Other Poems from the North[2], Vasile Tudor - Sălbatică stafie/ Savage ghost[3] sau antologia Lumină care cîntă
CRONICI ŞI RECENZII – POEZIA ESTE CA UN APARAT FOTO de MARIUS CHELARU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378932_a_380261]