4,567 matches
-
până am realizat că de fapt nu mă urmăreau. Am descoperit însă că uitasem la bar pachetul de cărți de tarot pe care le folosesc pentru seducție. M-am întors, strângând în pumn un ciob de sticlă în caz de. Moldovenii plecaseră, cu femei și șlapi Adidas cu tot. Barmanița vaporoasă spăla pahare. Am un mare respect pentru muncă, iar fata aia se vedea că e muncitoare și cinstită. — Mi-am uitat pachetul de cărți de tarot, i-am zis. — Poftiți
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
acordăm uneia sau alteia din variante derivă din modul în care este centrată propria persoană: pe generalitatea faptului-de-a-fi-om ori pe specificitatea ce derivă din apartenența la un tip sau altul de comunitate. Dacă faptul de a fi român (sau bărbat, moldovean etc.) este mai important decât faptul-de-a-fi-om, în propria ierarhe a valorilor va apărea intoleranța. Citești o carte în dispoziția afectivă a așteptării: aștepți "să-ți vină" înțelesul. De unde? Aceasta semnifică, cel puțin implicit, existența unui terț în această relație; sau
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
mult te macină ele când Îți iubești țărișoara și poporul. Într un rând când picior de turc iarăși intră În Moldova, Brad Îi spuse domnitorului că el se duce sus pe munte ca să stea de veghe și să anunțe pe moldoveni din ce parte vine urgia păgână.Ștefan cel Mare se Învoi ca voinicul să stea de pază și chiar merse alături de el o bucată de drum vorbindu-i părintește. Brad știa toate cărările și potecile, toate văile și fundăturile, toate
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
le mai simțea, picioarele Îi erau amorțite.Îl cuprinse o moleșeală și o toropeală strașnică.Parcă amorțise.Încet-Încet adormi. Când se desprimăvară și pâraiele se dezghețară, un pâlc de voinici Îl Însoțea pe Ștefan În urcușul lui pe munte.Domnitorul moldovenilor mergea să-l vadă pe Brad, căci nu mai știa nimic de el.Urcară și urcară.Spre seară, un fecior cu ochiul ager, zări printre stânci o siluetă dreaptă nemișcată, care străjuia Împrejurimile. Voinicii chiuiră, domnitorul râse și porniră repejor
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
și păzitorul Sucevei.Turcii auziseră de el, s-au năpustit asupra-i, l-au legat fedeleș și l-au dus cu ei În neagra străinătate. Când a văzut Sânzâiana ce s-a ales din satul ei, din casele și ogrăzile moldovenilor, când văzu că Ioan nu mai este, se puse pe un plâns amarnic.Plângea și unde cădea o lacrimă de-a ei, se transforma Într-o floare galbenă ce semăna cu o făclie.Curând dealul se umplu de flori galbene
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
o Întelegere cu turcii care suna așa: nu va mai aduce nici o pagubă oștirii otomane dacă și ei, otomanii o să-și vadă de treburile lor În ograda lor, căci prea au venit și-au pârjolit Moldova, prea multe oase de moldoveni s-au albit sub cruci și prea multe maici și-au adunat lacrimile În năframă. Sultanul știa că Ștefan este un domnitor corect, cinstit și că și va ține cuvântul și mai știa că este aprig atunci când era vorba de
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
sări de la locul ei, acesta gândindu-se că slujitorul domnitorului moldovean Îi observase sabia. Sultanul se ridică pe furiș, se strecură afară, vrând să scape de arma ascunsă. Dar unde o putea el ascunde astfel Încât să n-o găsească nici un moldovean? Căci ar fi fost vai și amar de pielea lui. Atunci Îi veni o idee: merse Într-un loc mai ferit, Își scoase sabia Încovoiata de sub haină și o aruncă sus-sus, cât de tare putu, punându-și nădejdea În Allah
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
fi fost vai și amar de pielea lui. Atunci Îi veni o idee: merse Într-un loc mai ferit, Își scoase sabia Încovoiata de sub haină și o aruncă sus-sus, cât de tare putu, punându-și nădejdea În Allah. Dar Dumnezeul moldovenilor a vrut ca Ștefan să vadă mișelia musafirului său, așa că lăsă sabia atârnată de cer, ca s-o poată vedea toți moldovenii. Când Ștefan l-a Întrebat pe sultan ce și cum acesta Începu să Îndruge ce Îi veni la
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Încovoiata de sub haină și o aruncă sus-sus, cât de tare putu, punându-și nădejdea În Allah. Dar Dumnezeul moldovenilor a vrut ca Ștefan să vadă mișelia musafirului său, așa că lăsă sabia atârnată de cer, ca s-o poată vedea toți moldovenii. Când Ștefan l-a Întrebat pe sultan ce și cum acesta Începu să Îndruge ce Îi veni la Îndemână, cum că aceea nu este o sabie otomană, ci este Luna, un astru ceresc care luminează ziua pentru oamenii buni și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
un costum tradițional? Este un prilej de bucurie, dar și de mândrie pentru tot ce avem noi, românii, mai prețios. Putem afirma că există o anumită particularitate a costumului popular din această zonă, particularitate izvorâtă din însăși firea molcomă a moldoveanului, din trăirile profunde și interiorizate, dar și din răbufnirile vulcanice la ceas de cumpănă. Portul popular este sugestiv prin culoare și rafinament, măiestrie și eleganță, având ceva din frumusețea meleagurilor noastre. Raportat la aceste trăiri, evenimente, costumele însele au însemnat
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
activități culturale, în acest scop folosindu-se sala de festivități a școlii tip „Spiru Haret”. În acest local, profesorul Petru Jugaru, directorul școlii, organiza serbări cu elevii și gospodarii din sat. A pus în scenă piese de teatru ca Un moldovean la București - locul I pe Moldova; Tache, Ianche și Cadâr; Păcală și Tândală la târg, în care actori erau tineri și familii căsătorite. Îi amintim pe Petru Paschevici, Pavel Gheorghică, Petru Tănase, Dinu Agănencei, Maria și Anica Toader, Maria Melinte
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
tîrziu, în 1906, Ioan Slavici se încumetă, timid, să o facă, în articolul Ce e național în artă ?, publicat în "Sămănătorul". El este de părere că Alecsandri ar fi "poet național român" deoarece "nu și-a scris poezia numai pentru moldovenii lui, ci pentru toți românii și astfel și-a potrivit forma cu înțelegerea și gustul tuturor românilor"2. Ar rezulta de aici că "poet național" este antonimul lui "poet dialectal" (de felul lui Victor Vlad-Delamarina). O dată cu răspîndirea principiilor junimiste, începînd
Ce (mai) înseamnă "poet național"? by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/8818_a_10143]
-
petrece la Poartă. în același timp (joc dublu) scrie la Poartă că se va face că se înțeleg cu rușii, dar va înștiința Poarta despre toate mișcările acestora. Vizirul îi dă voie. Petru cel Mare are fler. El înțelege jocul moldoveanului. De mult căzuse în mare cinste și dragoste la Petru Alecseievici. Dimitrie îl scoate din funcție pe Jora, iar în postul de hatman îl numește pe cronicar: l-au mazilit și m-au pus pe mine, pe Ioan Niculce, spătarul
Portretul clasic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8914_a_10239]
-
nici pe departe un apologet al fanariotismului. Originalitatea sa remarcabilă îl face să întrevadă, dincolo de preferințele personale, valoarea emblematică a trecutului și să coboare astfel la originile romantismului european. E cel dintîi scriitor român care privește trecutul nu ca un moldovean ori un muntean aflat în prea rapidă tranziție, ci ca un romantic incurabil, care descoperă valoarea ontologică a timpului trecut. "De ce oare cu cît ceasurile, zilele și anii se înmulțesc asupra lui, cu atîta mai mult omul se uită în urma
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
multiple înrâuriri, aici s-a creat un spirit critic mai accentuat. Poate că, în secolul XIX, muntenii au evoluat mai mult sub raport economic... - îndeosebi, prin devenirea Bucureștiului capitală a Principatelor Unite... - Cu certitudine, acest fapt a fost important. Dar moldovenii și-au luat revanșa prin politic. Și ideile pașoptiste vin mai întâi din Moldova. Muntenii, începând cu 1848, au căutat să monopolizeze puterea și au izbutit. Apoi, liberalii, covârșitor, munteni, au fost mai mult la putere și n-au avut
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
Apoi, liberalii, covârșitor, munteni, au fost mai mult la putere și n-au avut timp să filozofeze. - Firi pragmatice, de altminteri, necesare evoluției României moderne. - Așa este. Liberalii au dominat scena politică, cu excepția domniei lui Cuza. în poziția de outsider, moldovenii și-au ascuțit spiritul critic. Oricum, sunt lucruri greu de explicat. - Ce poate estompa spiritul critic? - în opinia mea, spiritul naționalist. Nu numai în cazul românilor. Exemple sunt destule. Când cineva, cu o privire lucidă, critică ceva din țara lui
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
istorie personală a literaturii, de acele cărți de mare însemnătate subiectivă, care pot fi apărate oricând cu argumente afective. îmi închipui că pentru dumneavoastră ar fi, poate, interesant cum ajunge istoria literaturii la unul cu profesia mea. Fiind os de moldovean, născut la Iași, e ușor de înțeles că în familie erau prețuiți grozav Sadoveanu, Ionel Teodoreanu și, nu în ultimul rând, Păstorel. Cred că primul autor al copilăriei a fost George Topîrceanu, din care tata îmi citea înainte ca eu
Despre literatură și medicină cu conf. dr. Cătălin Vasilescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9998_a_11323]
-
-i scoată din cumpănă. în acel moment dificil, țarul stă de vorbă cu hatmanul moldovean. Nu ar putea el să-l scoată din viesparul turcesc și să-l ducă în Transilvania cu 200 de dragoni ai săi și 100 de moldoveni?... Cronicarul are această șansă unică. Una din marile figuri ale istoriei universale, a cărei acțiune mesianică se face simțită și astăzi - eliberarea Constantinopolului, a Bizanțului din mâinile otomanilor, care îl cuceriseră la 1457, alaltăieri, parcă - cere părerea unui fel de
Așadar, atunci mă cheamă țarul și zice... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8938_a_10263]
-
Mihai Zamfir Prezența lui Asachi în tabăra "poeților pașoptiști", în care majoritatea covîrșitoare erau munteni, se explică prin afinități elective netăgăduite, ca și prin spiritul operei asachiene: moldovean autentic - ba chiar regionalist, antiunionist spre sfîrșitul vieții -, Asachi se situează într-un frapant paralelism nu doar cu Heliade, ci și cu ceilalți poeți din grupul heliadesc. Atinge excelența în poezie și rămîne, primordial, poet; deși a mai scris proză
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
Asachi. Alexandrinul românesc, versul-matrice al pașoptismului, apare în primă formă la poetul moldovean. "Vă urez, frumoase țărmuri ale-Ausoniei antice..." înainte de Heliade și de școala lui, Asachi l-a utilizat intens, atît în poezii scrise imediat după întoarcerea din Italia (La Moldoveni, La moartea părintelui meu, La Patrie etc.), cît și în compuneri tardive, scrise după 1840, precum Pleiada. Asachi a scris chiar și sonete în alexandrin românesc. Fără îndoială că introducerea, în poezia noastră, a sonetului reprezintă principala inovație asachiană. Formă
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
românesc formele armonice care îl încîntaseră în italiană. Adoptă astfel hexasilabul într-o variantă subtilă, compusă din doi dactili, pentru a contrabalansa scurtimea versului: "Din sînul timpului/ Ce zboară repede/ Peste noian,/ Derează-atomul/ Și către miile/ Adaoge-un an" (Imnul moldovenilor la anul nou). Altădată, octosilabul de aceeași origine apare format din doi peoni secunzi: "O, tu, pictură netedă/ A mînei lui Apele/ Ce figurezi aidoma/ Icoana feței mele!" (Alvir cătră a sa miniatură). Un vers ceva mai amplu, decasilabul - tipic
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
Bizanțul, cu o sucursală la București, este a doua tentativă grandioasă a carpat-dunărenilor. N-a fost să fie. Mișcarea va fi inversă. Fanarul va veni el încoace, iar epoca fanariotă se va lăsa curând, grea, peste noi... * Cum sunt și moldovenii aceștia... Refractari. Molateci. Opuși măreției visate. Și, culmea, pro-turci. Ei care nici măcar nu viețuiesc sub răsuflarea Islamului la Dunăre. Mai sunt și Cupăreștii. Boieri moldoveni oploșiți la Iași. Care tot umblă cu pâra pe la înalta Poartă. Șerban Vodă se împotrivește
Cantemireștii, Cantacuzinii, dușmănie mare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9055_a_10380]
-
ținta. Mare, în spirit; mititel la trup, ca țintă oferită inamicului. Să-l fi citit oare Miron Costin, pe Pascal? Cronicarul moldovean: 1633-1691. Pascal: 1623-1662. Ceva ca în meteorologie, curenții. O deosebire există însă. Cronicarul român se lipsește de metafizică. Moldoveanul pare a zice, - omu-i mare, ca intelect, însă mic fizicește. Psihologie de popor mereu atacat. în mijlocul bătăliei furioase, are loc și un fenomen natural pe care darul de prozator al lui Neculce îl introduce în narație cu o fină intuiție
Aerul Europei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9032_a_10357]
-
vorbi un mohamedan. Poate că nici nu le-ar fi stat rău românilor, să fie... turci. în Balcani, s-a văzut des. (Luați-o ca pe o glumire.) Trecând pe lumea cealaltă, Ștefan cel Mare lăsa cu limbă de moarte moldovenilor săi, că dacă trebuie să închine țara, să o închine turcilor, că sunt mai cinstiți și își respectă cuvântul dat. Ca observație, era cum ar fi câștigat o bătălie... De atunci, ne rămase probabil propoziția... turcu plătește! Plata onestă. Românul
Credință și joc lexical by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9232_a_10557]
-
o cooperare benefică orașului nostru. O scrisoare aparte este de la profesorul Anghel Rugină. Domnia sa era preocupat de dificultățile de trecere a României de la un sistem politic la un altul, modern și istoric verificat. Profesorul Rugină, încântat că sunt președintele Partidului Moldovenilor (mi-a sugerat schimbarea denumirii în Partidul Poporului), spera să ajung Președintele României. Și în atare caz domnia sa, împreună cu prietenul său Nicolae Axinte și mulți alții, va veni în România ca să mă ajute să trecem de perioada aceasta dificilă. Profesorul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]