341 matches
-
dezamăgit la culme, le povesteam celor de acolo: Am mers jumătate de țară, am fost pe Transfăgărășan, și n-am cum mă- ntoarce la Roman, nu-i incredibil?!”. O vânzătoare care asculta atentă, mă salvă: "Stați așa, și eu sunt moldoveancă, din Botoșani, de unde se pune harta-n cui!”. A căutat prin câteva cutii și a găsit bilele. După ce împreună cu Mircea am montat bicicleta, eram nehotărât: era târziu, trebuia să dorm undeva și știam că nu erau camere libere, nicăieri în
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
trupurilor să nu explodeze în dans și în amor. Schimbă lumea cu vocea ta caldă pe care eu nu am să o mai aud niciodată ! La Roata lumii, Cristi o va întâlni în curând pe Francesca. Francesca Frangula, o tânără moldoveancă de o frumusețe rar întâlnită, sclipitoare, care va veni la mai toate concertele sale, rezervându-și din timp un loc la cea mai apropiată masă de scenă, punându-și în valoare trăsăturile, formele și ele- ganța, mai ales prin rochiile
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
fetița lor. Și au izbutit ușor pentrucă nenumăratele licee ale Basarabiei aveau menirea să împlinească rusificarea. Și târgurile se rusificau în bloc. Mai ales liceele de fete gemeau de eleve. Și datorită acestui lucru și astăzi n-auzi pe fetele moldovence vorbind decât rusește. Grigore Alexandrovici își aduce aminte că acum 15 ani a venit pe aici Bobescu cu trupa lui de operetă. Și-ntr-o sară acest actor pribeag a strâns vreo zece flăcăoași moldoveni de prin școlile Sorocei și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de maici Răciula, sărăcuța, cu maicile harnice ca niște albine... Maica Evghenia, stareța, bătrâna de 76 de ani, voinică încă. E la această mănăstire de 65 de ani: o viață de om! Povestește năcazurile cu Rușii cu vlădicii rusificatori Maice moldovence. Chiar ea nu știe rusește... Cucurigu petrușog Zolotoi grebușog... La mănăstirea Frumoasa, înființată la 1805. Deslușiri date de un frate care vorbește și scrie pe bune moldovenește. Simion Stratul din Țânțăreni de pe Răut... Stareț un vrednic moldovan Dosoftei Vârlan. Când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
1954. Am stat de vorbă cu un tânăr candidat din Moldova socialistă Ivan Vasilenco, născut la Pașcani dintr-un tată ucrainian, care n-a vorbit multă vreme românește (originar din Kilia nouă) și o mamă din Vama Bucovinei, Rozalia Iosif, moldoveancă. Copilul a învățat numai limba mamei; a plecat la 1940 la Kilia; a urmat școala rusească după ce urmase câteva clase la școala românească, și a rămas în Republica Socialistă. Se ocupă de problema Alecu Russo. E un băiat cultivat, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fete să-i spue să vie s-o poftească și pe ea la joc. Flăcăul a venit și s-a închinat la scară și cucoana a coborât și a jucat cu el v-o patru jocuri. Da' juca drept ca Moldovencele." Se uitau oamenii cu mare uimire la asemenea lucru, și se gândeau la ce are să se întâmple și-și aduceau aminte că așa a făcut și străbunica cucoanei. "Era amarnică și nu-i era drag bărbatul." În alte părți orășenii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și de literatură românească; cântă laolaltă cântece naționale, în sala cea mare a Primăriei, și în drumul lor spre gară sunt întâmpinați de cohorta ostașilor moldoveni, care le ies înainte cu steagul național al întregului popor românesc. La despărțire, învățătoarele moldovence dau voluntarilor ardeleni buchete de flori legate cu minunate panglici tricolore și le urează din inimă: să le fie presărat cu flori drumul lor biruitor spre Transilvania. Altă dată, un alt batalion se înfrățește cu cei 500 de delegți ai
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
zece deodată, iar spre cele care râdeau tot timpul, sugerând o disponibilitate imediată, câte douăzeci. Fiind mărunt și interiorizat, dansam numai cu fete urâțele și interiorizate, mirosind intens a școală profesională, a salopete și a dormitor comun, cu câte două moldovence în pat. Ceea ce construia imaginația mea erotică în momentul strânsului în brațe stricau pe loc mirosurile. De la aceste baluri anuale, sortite a răsplăti - ca porția de țuică la masa festivă de 23 August și premiul în cărți de la sfârșitul anului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Toronto, din partea anglofonă a Canadei. Au fețe de imbecili perfecți, priviri goale și apoase de fotbaliști, părul lung și ondulat, caschete de baseball cu cozorocul mare trase adânc pe cap. Oare le va trece vreodată? În Elveția, multe din româncele, moldovencele, bulgăroaicele și alte filles de l'Est (numele generic sub care ele sunt clasate în mentalul colectiv francofon) iertau totul partenerilor de viață occidentali, mai puțin un lucru: orele petrecute în fața ecranului cu comanda de la Playstation în mână, vânând monștri
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
M-am uitat cu atenție, mă așteptam la glume "inginerești", dure și cam dintr-o bucată. Și totuși. Era vorba de un filmuleț din acelea; durata, mai puțin de un minut. Într-o cameră de hotel din Chișinău (cred), o moldoveancă este supusă de niște francezi unui casting X altfel spus, dă "probe" pentru a juca într-un film pornografic. Operatorul-regizor și actorul purtător de membru sunt francezi, dar se aude în fundal și o voce feminină care traduce din moldavă
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Operatorul-regizor și actorul purtător de membru sunt francezi, dar se aude în fundal și o voce feminină care traduce din moldavă în franceză. Are un accent îngrozitor, dar să nu fim prea exigenți în situația dată. După ce se dezbracă, tânăra moldoveancă (de altfel, o fată drăguță, zdravănă, cum sunt fetele de la țară) întreabă naiv și serios, în același timp: In the popo ? Francezul din spatele camerei nu mai așteaptă să intervină "interpreta", ci spune el direct: No, direct in the pizdul (ultimul
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
naiv și serios, în același timp: In the popo ? Francezul din spatele camerei nu mai așteaptă să intervină "interpreta", ci spune el direct: No, direct in the pizdul (ultimul "l" din cuvântul buclucaș accentuat puternic și rostit nelalocul lui). La care moldoveanca răspunde îngrijorată: No baby ? Răspunsul francezului nu se mai aude, filmulețul fiind doar de câteva secunde, cum spuneam.... 9 februarie 2005 Holurile conferinței sunt pline de afișe: Grande conférence. Pierre Fresmatt de Derulle, professeur en arts visuels, Université Paris I
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
pași, pe culoar, e ușa secretariatului. Bat și intru, spunînd un "sărut mîinile" secretarei, care stă la biroul instalat în mijlocul încăperii. Aici am fost de nenumărate ori, iar secretara, femeie trecută de cincizeci de ani, cu capul alb, tip de moldoveancă blajină, cu vorbă cumpătată, mă cunoaște bine. Sper să obțin o semnătură; imposibil ca în unul din cele trei birouri să nu fie vreun director. Pe ușa din stînga mea, iese directorul Sorescu, gata de plecare. Ce-i, tovarășe Vlădeanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
lege” era interzis : „Pe sub mână de trei ori,/ Pe sub mână că-i română,/ Dac-ar fi de altă lege,/ Pe sub mâna mea n-ar trece” <endnote id=" (676, p. 142)"/>. Mai mult decât atât, În seco lul al XVII-lea, moldovencele se fereau să fie privite de către străini, pentru a nu-i ispiti erotic : „femeile [...] să feresc de vederea streinilor și să dau În lături, așa să nu treacă femeia pe dinaintea bărbatului pe drum sau cărare” (Miron Costin, De neamul moldovenilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vechime. Iată ce scria În anii 1630 călugărul italian Niccolo Barsi, după două călătorii prin Moldova : „Pe vremea domnilor de odinioară, dacă un moldovean s-ar fi căsătorit cu o catolică sau un catolic s-ar fi Însurat cu o moldoveancă, domnul Îndată poruncea să i se pună pe cap un cerc de aramă Înroșit În foc și deci Îl omora În felul acesta” <endnote id="(655, p. 79)"/>. Nu doar legile nescrise și vechile pravile din secolele XVII-XIX interziceau căsătoriile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(377, p. 141 ; 737, p. 138 ; 744, p. 27)"/>. Apropo de ultimele fragmente de lirică populară, să nu uităm că, În 1743, În cadrul reformelor instaurate de domnitorul fanariot Constantin Mavrocordat, s-a hotărât printre altele ca „femei cârciumărițe, precum moldovence așa și jidoavce”, să nu mai aibă voie să vândă băutură, „nici la târg, nici la țară”, pentru că „s-au cunoscut că pricinuesc multe lucruri fără de cale, fiind Într-adins femei și fete tinere”. Comentând această „poruncă domnească”, un cronicar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fiecare ține un număr oarecare de femei, gata oricând să joace și să cânte la cel dintâi semn al clienților” <endnote id="(363, p. 171)"/>. Așa cum am văzut, Încă din 1743 domnitorul Constantin Mavrocordat a interzis ca „femei cârciumărițe, precum moldovence așa și jidoavce”, să mai vândă băutură, pentru că „s-au cunoscut că pricinuesc multe lucruri fără de cale, fiind Într-adins femei și fete tinere”. În folclorul polonez apare foarte adesea imaginea soției cârciumarului evreu, pe care o cheamă, de regulă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acesta a fost prins la Viena în 1992. Automobilul fusese furat, de fapt, de mafia ucraineană din orașul Heilbron (Germania). Ministrul nu era decât un curier al lui Birnstein, între ale cărui afaceri intra și traficul de carne vie, cu moldovence, pentru bordelurile din Germania. În realitate, Birnstein și Seabeco se ocupau cu spălarea banilor mafiei ruse, bani care ajungeau apoi, curați, în băncile din Elveția. Cine era, de fapt, Birnstein? Conform FBI și Interpol, Birnstein emigrase din URSS în Israel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
grupuri tehnice; la primărie sunt expuse diplome, mențiuni medalii de la concursurile pe țară, dar și din străinătate. În această ambianță s-a format Eugen Radțibar, născut la 3 martie 1912, tatăl fiind un funcționar modest de origine lituaniană iar mama moldoveancă din neam de mazili cu atestări de pe timpul lui Vodă Petru Rareș. De multe ori, primăvara, Nistrul acoperă o parte din oraș și, după o astfel de catastrofă, elevii unui liceu sunt transferați în orașul Năsăud, unde Eugen a terminat
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
pe coamă cu drag și recunoștință. Ridică privirile: Ce-mi stați ca niște curci plouate?! izbucnește el. Am izbândit doar! Să lăsăm morții să-și îngroape morții! Boierii atâta așteptau; se dezlănțuie: Strălucită izbândă!! Strălucită-strălucită, mormăie Ștefan. M-or blăstăma moldovencele de atâta "strălucire", oftează adânc mângâind fruntea calului ce nechează a mulțumire. "Pentru Ștefan!! Pentru Moldova!!" răcnesc vitejii încrucișând spadele într-un mănunchi. Vă mulțămesc vitejilor! Ați luptat bine! O sabie împotriva a trei iatagane... Ne-am descurcat binișor. Sunteți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu poporul Sucevei. Încingem o horă, de la vlădică la opincă. Eu? Ce să caut acolo în cârd cu prostimea? șoptește ea înțepată. Maria, ești "Doamna țării"! șoptește Ștefan cu reproș. Ești "Doamna lor". Trebuie să înveți odată să devii "prima moldoveancă a țării". Știu. Trebuie. Mi-ai mai spus-o... Când intri în horă, joci Doamnă, joci, spune Ștefan cu iritare în glas. Am obosit, Ștefane. Mă doare capul... E ora mea de rugăciune. Îngăduie să mă retrag. Și se ridică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu elan. Turcii... peste patruzeci de mii. Și, dacă-i punem la socoteală și pe cei luați de Dunăre, de Siret... Dumnezeu doar să-i numere. Că veniseră apele mari, cu sloiuri. Ștefan, întors cu spatele, bolborosește: M-or blăstăma moldovencele... Cuvintele lui sunt luate în volbura fulgilor de zăpadă. Închide fereastra, se întoarce și continuă: Ne veselim... Să recunoaștem: ne bucurăm că n-am dat ortu' popii, spune el zâmbind ironic. Pentru cei ce-au căzut acolo, am făcut mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
strigă boierii înferbântați. Dăm de belea cu ale noastre, mormăie cu spaimă o voce din adunare. Ferice de turci! Halal să le fie! oftează Mihail răzbunându-se pe Cotnarul din ulcică. Mângâie-te, îi alină Ștefan, durerea. Avem cadânele noastre moldovence, har Domnului cu mult și mult mai frumoase. Să lăsăm gluma. Vorba e: ce alegem? Aurul?... Capul? Aurul! se repede Juga cu disperare. Visteria-i goală! Ar fi păcat atâta bănet să se ducă pe Apa Sâmbetei, se căinează Stanciu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
în Moldova. "Veni, vidi..." Și-am rămas. În umbra Marelui Ștefan, mi-am găsit limanul. Nicăieri nu m-am simțit mai "acasă" ca lângă moldovenii aiștea "zărghiți" cu inima cât casa. Maria, cu un zâmbet răutăcios: Mai cu osebire, lângă "moldovence"... Țamblac, amenințând-o cu degetul: Afurisito! Și lângă dulcele Cotnar... Să mai încălzești vipera la sân, zâmbește el în barbă... Apoi, m-ai chemat și pe mine. Îi puseseși gând rău lui Ștefan... Îți amintești? În chiar ziua în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
e vorba de muieri, ne pierdem de tot capul. Suntem slabi de înger. Nu putem trăi fără dragoste. Ăsta-i nărav fără leac. Țamblac râde și râsul lui o irită: Lasă că nici cu muierile nu mi-i rușine! Și moldovencele sunt rele de muscă! Dezmățatele! Abia așteaptă să le fulgere Măria-sa c-o privire, c-au și căzut pe spate să le fericească Vodă! Stricate și proaste, minte la ele nici cât la o găină! "Poale lungi și minte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]