2,765 matches
-
europarlamentarul. Pe de altă parte, Becali a admis că în spațiul public a avut intervenții mai dure față de anumite persoane. "Atacul agresiv în politică e cu siguranță un păcat, dar nu un păcat de moarte. Eu sunt om, nu sunt monah. Noi, oamenii, facem tot timpul, ce ar trebui să facem? Instinctul de om te duce să faci și lucruri de astea (...) Eu mă acomodez junglei omenirii", a apreciat Gigi Becali. Despre viitoarea campanie electorală, Becali nu intenționează să opereze modificări
Becali: Sunt comic când vreau şi mă joc cu ei toţi () [Corola-journal/Journalistic/41562_a_42887]
-
409, de luni până vineri între orele 9-16. ( M. D. M.) Liturghii arhierești Duminică, 17 iulie, P.S. Lucian Lugojanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, va oficia liturghia arhierească la biserica Mănăstirii „Izvorul Miron“ de la Românești, în cadrul căreia va hirotoni un monah întru ierodiacon, iar pe un ierodiacon întru ieromonah. În 20 iulie, episcopul Lucian va oficia Sf. liturghie arhierească, prilejuită de hramul Mănăstirii „Izvorul Miron“. ( L. S.) Bază de date Camera de Comerț și Industrie a României și a Municipiului București
Agenda2005-29-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283966_a_285295]
-
poarta-l! Ură nu e un păcat mai mare? eu am altă problemă, legată de “cultura română”, intens ortodoxizata. de felul cum e împachetata și livrată consumatorului. intri pe un portal de știri, clicai pe “cultură” și îți apar doi monahi imbratisandu-se. dacă apare întrebarea ce e mai autentic românesc, se răspunde, cu o lacrima, ca mănastirile, credința noastră ortodoxă, nae ionescu... mergi la paris și dai, cum i s-a intamplat unui prieten, de studenti români care-și petrec
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
-
Editura “Andreiana” a Arhiepiscopiei Sibiului a publicat recent lucrarea “Cuvioșii Pustnici din Bucegi. Epopeea Sfinților. Jurnalul unor descoperiri Sfinte”, scrisă, alcătuită și oferită nouă în dar de către Protopopul de Bran - Zărnești, Părintele Ic. Stavr. Gheorghe Colțea. Cartea este dedicată unor monahi de la Mănăstirea Peștera Ialomicioarei, trecuți la Domnul, cu o viață duhovnicească îmbunătățită. Bucurându-se de înalta, arhiereasca, nobila și părinteasca binecuvântare chiriarhală, cartea este prezentată, descrisă și caracterizată de către Înaltpreasfințitul Părinte Dr. Laurențiu Streza - Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, în
PĂRINTELE GHEORGHE COLȚEA, CUVIOŞII PUSTNICI DIN BUCEGI. EPOPEEA SFINŢILOR. JURNALUL UNOR DESCOPERIRI SFINTE, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 20 [Corola-blog/BlogPost/373734_a_375063]
-
aduc mărturii în această carte. Fiind profund conștient de chemarea sa de a-i descoperi și a-i face cunoscuți întregului popor, Părintele Protopop Gheorghe Colțea a pornit o adevărată odisee în urmă cu doi ani pentru a găsi mormintele monahilor din Munții Bucegi și a le cunoaște viața, minunile și învățătura. Prin grija Maicii Domnului, Părintele Protoiereu Gheorghe Colțea avea să afle la Praznicul Nașterii Sfintei Fecioare din ziua de 08 septembrie anul 2013, la sfințirea unei troițe, despre un
PĂRINTELE GHEORGHE COLȚEA, CUVIOŞII PUSTNICI DIN BUCEGI. EPOPEEA SFINŢILOR. JURNALUL UNOR DESCOPERIRI SFINTE, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 20 [Corola-blog/BlogPost/373734_a_375063]
-
să afle la Praznicul Nașterii Sfintei Fecioare din ziua de 08 septembrie anul 2013, la sfințirea unei troițe, despre un oarecare călugăr Antonie din Bucegi, subiectul unei discuții dintre doi preoți și un credincios din Moeciu de Sus. Acest Părinte - Monah Antonie Munteanu - originar din localitatea Cheia, județul Prahova, de la poalelele Muntelui Roșu, a fost dezgropat în anul 1980, iar trupul său a fost găsit întreg, neputrezit, după mărturiile oamenilor. „Tot ce am auzit a intrat în inima mea. Am înțeles
PĂRINTELE GHEORGHE COLȚEA, CUVIOŞII PUSTNICI DIN BUCEGI. EPOPEEA SFINŢILOR. JURNALUL UNOR DESCOPERIRI SFINTE, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 20 [Corola-blog/BlogPost/373734_a_375063]
-
că ar putea să-mi dea declarații scrise și eventual, dacă au, să-mi dea fotografii sau obiecte care au aparținut Părintelui Antonie” (p. 36). Prin urmare, așa a început un lung și complicat demers de adunare a mărturiilor despre Monahul Antonie Munteanu, cu ispite de tot felul, anevoioase și încercate drumuri către Mănăstirea Peștera Ialomicioarei, semne și minuni. Toamna anului 2013 a fost marcată de descoperirea cărții de învățătură scrisă de ieromonahul Antonie Munteanu, lucrare publicată în facsimil la sfârșitul
PĂRINTELE GHEORGHE COLȚEA, CUVIOŞII PUSTNICI DIN BUCEGI. EPOPEEA SFINŢILOR. JURNALUL UNOR DESCOPERIRI SFINTE, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 20 [Corola-blog/BlogPost/373734_a_375063]
-
a fi născut în localitatea Moeciu de Jos, județul Brașov, în pitorescul și mirificul ținut al Branului, acolo unde se află comunitatea parohială a Părintelui Protoiereu Gheorghe Colțea. Acest lucru a constituit argumentul principal pentru oficierea unui Parastas și dezgroparea Monahului Mihail Bădilă. La data 18 noiembrie 2014, groparii au început să sape lângă o stâncă prăvălită cu ani în urmă pe mormânt, iar atunci minunea s-a produs: „Văzând trupul neputrezit, am strigat: Antonie, Părinte Antonie!... Însoțitorii mei s-au
PĂRINTELE GHEORGHE COLȚEA, CUVIOŞII PUSTNICI DIN BUCEGI. EPOPEEA SFINŢILOR. JURNALUL UNOR DESCOPERIRI SFINTE, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 20 [Corola-blog/BlogPost/373734_a_375063]
-
lumina crestele Bucegilor noștri românești cu viețile lor desăvârșite și îmbunătățite. Nu lipsesc din carte nici documentele care au însoțit întregul demers de căutare a mormintelor, deshumare și dăruire a crucilor de lemn și a altor obiecte care au aparținut monahilor. Ultima parte a lucrării este dedicată reeditării în facsimil a cărții de învățătură a Preacuviosului Părinte Ieromonah Antonie Munteanu, intitulată „Cuvinte folositoare”, publicată în anul 1937 la tipografia „Cernica” a Seminarului Monahal. Așa cum se exprimă Părintele Protopop Gheorghe Colțea, cartea
PĂRINTELE GHEORGHE COLȚEA, CUVIOŞII PUSTNICI DIN BUCEGI. EPOPEEA SFINŢILOR. JURNALUL UNOR DESCOPERIRI SFINTE, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 20 [Corola-blog/BlogPost/373734_a_375063]
-
mal al fluviului heraclitian; imaginea e completată cu un element de tehnologie medievală (de invenție monastică) - o moară de apă. Fluviul antrenează marile roți ale morii într-un singur sens posibil. Această situare în spațiu sugerează, poate, că gândirea magistrului/monah, oricât de liberă ar fi ea, înaintează în sensul fluxului temporal, rămânând ancorată de malul realității; realitate, totuși, îndoielnică fiindcă stă sub semnul acelui „mi se pare” inițial, confirmat și de mișcarea „într-o doară” a fantasticelor roți: „Mi se
Profil Mihai Ursachi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13327_a_14652]
-
Catolică a Bunei - Vestiri a Maicii Domnului a fost construită pe locul Casei Maicii Domnului și a Dreptului Iosiv. Pe acest loc a existat o biserică bizantină, ale cărei ruine au fost descoperite cu prilejul unor săpături arheologice efectuate de monahii franciscani. Prima biserică bizantină a fost distrusă de perși. În sec. al XII - lea, pe locul bisericii distruse, cruciații au construit una nouă, mai mare decât cea anterioară. În locul uriașei biserici catolice care a fost construită în anul 1960, s-
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
la începutul celui de-al șaptelea a fost adăugată cea de-a patra. În Epoca bizantină, Taborul a dobândit statut de episcopie cu competență ecleziastică asupra întregii regiuni învecinate. În epoca cruciaților, pe culmea muntelui s-au statornicit cei dintâi monahi benedictini. Ei însă au fost alungați de Saladin în anul 1187. În anul 1211 sultanul Malik-Al-Adils al Damascului a distrus toate construcțiile creștine, bisericile și mănăstirile iar în locul lor a construit o fortăreață ca în timpurile lui Ptolemaios. Astăzi, întreaga
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
și o deosebită atmosferă duhovnicească. În centrul mănăstirii se afla biserica în care se oficia liturghia în limba greacă și două biserici mai mici ca dimensiune, pentru nevoințele diferitelor comunități monastice. Pe lângă acestea existau ateliere pentru folosirea zilnică a muncii monahilor, comitete pentru ocrotirea celor săraci și bătrâni, aziluri pentru orfani, centre de învățământ, hanuri, adăpostruri și locuri de popas pentru oameni, cu alte cuvinte această mănăstire reprezenta un mic stat al unor oameni dedicați vieții duhovnicești, rugăciunii și modului de
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
-o pentru această viață îngerească în trup pământesc. Renumitul Ioan Moshu - autorul „Limonariului” - publicat la noi, în 1991 de către Editura Reîntregirea a Arhiepiscopiei Alba Iuliei, și viitorii Patriarhi ai Ierusalimului Sofronie și Modest, au fost unii dintre cei mai remarcabili monahi care au ieșit dintre zidurile acestei vestite mănăstiri. Invazia persană și cucerirea arabă au pus capăt perioadei de înflorire a mănăstirii, părăsind-o majoritatea călugărilor. Dăinuind până în sec. al XV - lea, mănăstirea a rămas cu desăvârșire pustie și s-a
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
restaurare, efectuate după cutremurul devastator din anul 1834, s-au limitat doar la partea centrală a măreței lavre, cum i se spunea în epoca bizantină. Prima lavră, împreună cu diversele clădiri complementare (biserici, paraclise, trapeze, brutării etc.) cu schiturile și chiliile monahilor și a pustnicilor, cu apeductele și diferitele adunări filantropice ocupau ambele povârnișuri ale pârâului, pe o lungime de aproximativ 2 km. Astăzi, cele mai importante locuri de pelerinaj sunt: Mormântul întemeietorului - Sf. Sava, Biserica centrală care adăpostește moaștele Sfântului, Biserica
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
locuitorii Ierusalimului și ai Ierihonului. Prezența tuturor celor necesare: apă dulce din abundență, legătura cu evenimentele Vechiului și ale Noului Testament precum și vecinătatea arterei centrale de acces Ierihon - Ierusalim, cu partea sa sudică, a favorizat aici sălășluirea în masă a monahilor. În preajma izvorului Ein - Fara, cel din vestul pârâului, Sf. Hariton a zidit pe la mijlocul sec. al IV - lea prima lavră, punând astfel bazele construirii de mănăstiri în Pământul Sfânt. În cele două secole care au urmat, întreaga zonă a acestui pârâu
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
pustnici, în care își duceau viața cea ascetică și duhovnicească sute de călugări și schimnici. Mănăstirea Sf. Gheorghe Hozevitul a fost una dintre acele numeroase mănăstiri din această regiune. Cea dintâi a fost ridicată aici în sec. V de către cinci monahi sirieni: Pronos, Ilie, Lannai, Einan și Zenon. Îndată după întemeierea ei, mănăstirea a devenit loc de pelerinaj, deoarece a fost unită cu peștera în care a stat ascuns Proorocul Ilie timp de trei ani și jumătate și a fost hrănit
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
și o biserică mare, transformând astfel vechiul locaș în Lavră - Chinovion. Sec. al VI - lea va aduce cu sine perioada de înflorire a fostei mănăstiri. Faima și renumele ei s-a răspândit în toată Palestina și în toată Siria, iar monahii ei aprțineau diferitelor popoare, printre care se numărau greci, sirieni, armeni, gruzini, ruși, mult mai târziu și români precum și mulți alții. Numele multora dintre ei sunt scrise și imprimate în diferite limbi în Osuarul vechii mănăstiri, care se află în
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
de viață idioritmic, pustnicesc și ascetic iar cealaltă parte trăiau după tipicul monahal al vieții de obște, ducând o viață cenobitică în lavră, în chinovion. În timpul cuceririi persane, clădirile mănăstirii au suferit foarte multe stricăciuni și pagube, o mulțime de monahi au fost uciși iar ceilalți au părăsit mănăstirea. După atacul persan Sf. Gheoghe, acum îmbătrânit, a încercat să readucă mănăstirea la viață dar nu a reuțit prea mult. Având un număr mic de monahi, mănăstirea a supraviețuit până în sec. al
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
stricăciuni și pagube, o mulțime de monahi au fost uciși iar ceilalți au părăsit mănăstirea. După atacul persan Sf. Gheoghe, acum îmbătrânit, a încercat să readucă mănăstirea la viață dar nu a reuțit prea mult. Având un număr mic de monahi, mănăstirea a supraviețuit până în sec. al XII - lea. În sec. al XIII - lea a ajuns complet pustie, încetându-și existența. Cinci sute de ani mai târziu, în 1878, mănăstirea a fost restaurată de călugării Bisericii Sf. Mormânt, care s-au
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
poziție verticală deasupra apei, a plutit până la Sfântul Munte Athos. Timp de câteva zile, călugării athoniți au văzut un stâlp de foc pe mare, ce ajungea până la cer. Această vedenie a continuat timp de câteva nopți. Apropiindu-se cu barca, monahii au constatat că stâlpul de foc izvora din icoana Maicii Domnului, iar când doreau să se apropie, icoana se depărta. Văzând acestea, călugării s-au întors la mănăstire, rugându-se Maicii Domnului ca să dăruiască acea icoană mănăstirii lor. Maica Domnului
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2012 din 0 [Corola-blog/BlogPost/360145_a_361474]
-
rugându-se Maicii Domnului ca să dăruiască acea icoană mănăstirii lor. Maica Domnului s-a arătat în vis unui călugăr evlavios al Mănăstirii Iviron, Cuviosul Gavriil (12 iulie) zicându-i să meargă pe apă după icoana Sa. Mergând la țărm, Cuviosul Monah Gavriil a pășit pe valurile mării ca pe uscat, învrednicindu-se să ia cu mâinile sale această icoană grea și de mari dimensiuni, și a așezat-o în biserica mănăstirii. În ziua următoare, nu au mai găsit icoana Maicii Domnului
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2012 din 0 [Corola-blog/BlogPost/360145_a_361474]
-
dar iarăși au găsit-o pe zidul de la poartă. Acest lucru s-a întâmplat de mai multe ori, până când Preasfânta Născătoare de Dumnezeu i-a arătat Sfântului Gavriil voința Ei, zicând că nu dorește ca icoana să fie păzită de către monahi, ci mai degrabă Ea vrea să-i protejeze pe ei, nu doar în viața de acum, ci și în cea viitoare. După aceasta, icoana a fost așezată în paraclisul de la poarta mănăstirii, ajungând să fie numită icoana Maicii Domnului „Portărița
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2012 din 0 [Corola-blog/BlogPost/360145_a_361474]
-
și o altă minune: când mănăstirea nu a dat masă la hram, de frica foametei, fiindcă nu aveau destule provizii, atunci milioane de furnici au început să care grâul din hambare. În amintirea acestei minuni, pocăindu-se înaintea lui Dumnezeu, monahii și-au luat canonul dragostei de a pune zilnic, la poarta mănăstirii, o ladă de lemn, cu pâine, la îndemâna tuturor pelerinilor ce îi calcă pragul. Uleiul de la candela acestei sfinte icoane este leac pentru otravă. Pe vremea venirii arabilor în
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2012 din 0 [Corola-blog/BlogPost/360145_a_361474]
-
-o deplin în smerenie și supunere până să facem ceea ce și ea a făcut, ca să ne putem învrednici de înfierea ei. Căci, fiii Maicii Domnului cunosc plinătatea rodnică și sacră a votului tăcerii. Îndeosebi ei sunt marea armată tăcută a monahilor isihaști. Și noi știm că tăcerea isihaștilor rugăciune este. (Cf. Liviu Petcu - http://ziarullumina.ro/despre-maica-domnului-la-parintii-filocalici-38295.html - 18.10.2009/05.04.2016). Așadar, se cuvine ca noi să avem mare credință în mila cea nemărginită a Domnului nostru Iisus
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2012 din 0 [Corola-blog/BlogPost/360145_a_361474]