465 matches
-
Biblioteca Academiei Române. 1. Irina G. Lecca - Slutica. Roman. Botoșani, 1925, 130 pagini. Autoarea, la sugestia lui Nicolae Iorga, a scris o piesă de teatru, cu același nume, care nu a fost reprezentată niciodată pe scena Teatrului Național din București, 2-3. Monahia Irina Lecca - Hazail. Piesă în 2 acte. Mănăstirea Neamț, 1931, 16 pagini. Ioan Bianu îi promisese că publică în ziarul Universul o epistolă privitoare la această operă dramatică. 4. Pimen Georgescu (1853-1934). Mitropolit al Moldovei între anii 1909-1934. În timpul păstoriei
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române nr. 29 din 1 august 2000, se aprobă reînființarea mănăstirii de maici Plătărești, având hramul „Sfântul Mare Mucenic Mercurie”. Prima obște a mănăstirii va fi formată din 3 maici având ca stareță pe monahia Mihaela Dumitrescu, în vârstă de 24 de ani la acel moment (2001), licențiată în drept și doctor în teologie. În anul 2004 mănăstirea este transformată în mănăstire de călugări, cu patru viețuitori. La 1 octombrie 2009, noul Episcop al Sloboziei
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
Slobozia au fost mutate la mănăstirea Plătărești, care redevine mănăstire de maici. În prezent activitatea mănăstirească fiind asigurată de un grup de 7 călugărițe și surori, licențiate în teologie și absolvente ale Seminarului de Teologie, în frunte cu maica stareță, monahia Varvara Arnăutu, și ieromonahul Casian Țăran. Mănăstirea Plătărești se încadrează în liniile generale ale arhitecturii bisericești specifice epocii lui Matei Basarab. Diaconul Paul de Alep o caracteriza astfel: "„Arhitectura mănăstirilor sale, ca aproape a tuturor celor din țară, este uniformä
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
monahii numeroase fiice și văduve de boieri provenind din familii cu rol important în istoria țării: Pisoschi, Vârnav, Curt, Buznea, Codrescu, Radu, Herescu, Tăutu, Jian, Sevastos, Filipescu, Popovici, Manu, Grigoriu, Timuș, Hasnaș, Haret, Iurașcu, Bosie, Mavromati, Gafencu, Stamatopol etc. Printre monahiile de la Agafton sunt de menționat și cele trei mătuși după mamă ale poetului Mihai Eminescu: Fevronia, Sofia și Olimpiada Iurașcu, ultima dintre ele fiind, pentru o vreme, stareță a mănăstirii. Tradiția povestește că de multe ori în copilăria sa, poetul
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
de călugărițe și de credincioșii din Botoșani către Ministerul de Justiție, Culte și Instrucțiune publică, hotărârea a fost anulată. În 1864, mănăstirea a înființat prima școală primară din sat. În 1872, protoierul iconom C. Lăzărescu a întocmit ""Condica de toate Monahiile ce sî află în Monastirea Agaftonul, Plasa Târgului, Județul Botoșani, formată dupe ordinul Ministeriului de Culte no.8324 din 1872”". În document sunt înscrise toate călugărițele cu numele purtat, postul pe care îl ocupau, locul nașterii (comună și județ), vârsta
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
sunt înscrise toate călugărițele cu numele purtat, postul pe care îl ocupau, locul nașterii (comună și județ), vârsta, locul și anul în care s-au călugărit, fizionomia, semnele deosebite ce le posedă. În acel an, viețuiau la Agafton 158 de monahii, conduse de stareța schimonahie Susana Pisoschi. În 1874, biserica "Sf. Arhangheli" a fost lărgită, construindu-se un pridvor. Maicile de la Agafton au participat ca infirmiere voluntare în timpul Războiului de Independență (1877-1878), îngrijind răniții pe front. Începând din 1913 Crucea Roșie
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
de biserică. În jurul bisericuței se află cimitirul mănăstirii. Terenul acesta este folosit ca fâneață, fiind puțini pomi fructiferi îmbătrâniți. Legătura între biserica de lemn și biserica de piatră de pe deal se face pe o scară de piatră, construită prin strădania monahiei Agafia Lemne "„întru pomenirea fiului ei iubit locotenentul Dimitrie Lemne mort în războiul din 1877”", probabil în perioada anilor 1880-1900. Scara de piatră a necesitat o reparație de amploare după un timp relativ scurt, aceasta fiind realizată de Ministerul Cultelor
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
a tindei fiind plasate câte una sau două camere. Casele au un acoperiș. Mama poetului Mihai Eminescu, Raluca Iurașcu, a avut patru surori, dintre care trei s-au călugărit la Mănăstirea Agafton. Prezența lor este menționată în ""Condica de toate Monahiile ce sî află în Monastirea Agaftonul, Plasa Târgului, Județul Botoșani, formată dupe ordinul Ministeriului de Culte no.8324 din 1872”", întocmită de protoierul iconom C. Lăzărescu, cu ajutorul stareței, schimonahia Susana Pisoschi. Acest document este păstrat în fondul Secției de Istorie
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
Desfourneaux și Pastoret. Aprobarea moțiunii de abrogare a fost facilitată de teama pe care o generase în cadrul Consiliului așa numita "Conjurație a celor Egali", de la sfârșitul lunii august 1796. În 2 septembrie 1796, Vaublanc pronunță cuvintele jurământului: „"Jur ură față de monahie și anarhie"”. Ceremonia nu s-a desfășurat fără incidente. Unul din deputații opoziției ar fi strigat: „"Mai tare!"”. Fără a se emoționa, Vaublanc i-ar fi răspuns: „"Iar Dumneavoastră, mai încet."” Alegerile din anul V (mai 1797), care reînnoiesc o
Vincent-Marie de Vaublanc () [Corola-website/Science/309814_a_311143]
-
Miron Barnovschi Voievod, ctitorul acestei sfinte mănăstiri cu hramul Adormirea Maicii Domnului, în anul 1627", iar sub cel al mamei sale scria: În veci pomenita mama lui Elena Doamna și pentru dumnezeiasca și îngereasca schimă schimbându-și numele în Elisbeta monahia". Călătorul Paul din Alep menționează că exista în biserică un portret al ctitorului, pictat călare pe un cal alb. După cum spune tradiția, în momentul decapitării domnitorului, pe portretul său din Biserica Adormirea Maicii Domnului din Iași s-ar fi produs
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
mănăstirii la momentul desființării. După reînființarea mănăstirii, obștea monahală de acolo a fost îndrumată de egumena Glicheria Mănăstireanu (1990-1994), stareța Olimpiada Neagu (1994-1998) și stareța stavroforă Acachia Căuș (din 1998). În prezent, Mănăstirea Războieni are o obște de 26 de monahii și surori. Aici funcționează ateliere de croitorie, sculptură, litografiere icoane, țesut covoare și tâmplărie. Biserica "Sf. Voievozi" are un plan dreptunghiular, asemănându-se cu bisericile ștefaniene de la Piatra Neamț și Borzești. Ea este construită din piatră, are ziduri foarte groase și
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
din 1904, Consistoriul arhiepiscopesc al Mitropoliei Bucovinei și Dalmației a declarat Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava ca mănăstire independentă, scoțând-o din administrarea Mănăstirii Dragomirna. În urma Decretului 410/1959, s-a admis ca în mănăstiri să rămână numai monahiile care au peste 50 de ani și monahii de peste 55 de ani. Prin dispoziția mitropolitului Iustin Moisescu, Mănăstirea Dragomirna a devenit în anul 1960 mănăstire de maici. În perioada 1961-1976 s-au efectuat, cu sprijinul statului, ample lucrări de restaurare
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
Dalmației a declarat Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava ca mănăstire independentă, scoțând-o din administrarea Mănăstirii Dragomirna. În urma Decretului 410/1959, s-a admis ca în mănăstiri să rămână numai monahiile care au peste 50 de ani și monahii de peste 55 de ani. Prin dispoziția mitropolitului Iustin Moisescu, Mănăstirea Dragomirna a devenit în anul 1960 mănăstire de maici. În perioada 1961-1976 s-au efectuat, cu sprijinul statului, ample lucrări de restaurare a Mănăstirii Dragomirna și anume: Complexul de artă
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
nevoiași, în care oricine să poată fi tratat fără să plătească. Mama Saftei, schimonahia Elisabeta Balș, era deja la manastirea Văratic și aceasta o vizita cu singuranță din când în când. Pe la 1840, Safta Brâncoveanu a intrat și ea în monahie și apoi, la scurt timp, în schimonahie în soborul mănăstirii Văratic. Schimonahia Elisabeta (Safta) Brâncoveanu a murit în anul 1857 în chilia sa din mănăstirea Văratic, fiind îngropată, după cum și-a dorit, . Tot după dorința sa, a fost invitat mitropolitul
Safta Brâncoveanu () [Corola-website/Science/335597_a_336926]
-
unei vieți monahale. Biserica începe iarăși să se ruineze. În 1932, la îndemnul P.S. Vicarul Nifon Criveanul, începe restaurarea în forma actuală cu cheltuiala doamnei Magdalena Mihai Săvoiu și a altor buni creștini. Se construiește o clădire cu etaj pentru monahii slujitori. Schitul a fost înzestrat de doamna Magdalena Mihail Săvoiu cu 5.500 mp pădure și un hectar teren agricol, pe care s-au sădit pomi fructiferi și vie. Stareți au fost, în ordine, Iuvenalie Cralnic, Chiril Șaramet, Martinian Rădulescu
Mănăstirea Logrești () [Corola-website/Science/312451_a_313780]
-
peretele masiv de stâncă, înalt de circa 30 m și lung de 14,5 m. Prima atestare documentară este la 23 iunie 1512, dar există informații certe conform cărora biserica a existat și înainte de această dată. La 23 iunie 1512, monahia Magdalina - în mirenie Mușa, fiică și soție de boier, proprietară ereditară a moșiei de la Corbi, (re)înființează Mânăstirea de la Corbii de Piatră. Sfântul lăcaș a primit hramul ”Adormirea Maicii Domnului” și a fost închinată domnitorului Neagoe Basarab. Astfel, locașul capătă
Mănăstirea Corbii de Piatră () [Corola-website/Science/308556_a_309885]
-
ale lumii bizantine din sec. X. Deasupra peretelui vestic al bisericii rupestre este amplasată o cruce de tip latin cu capitel piramidal detașabil de la anul 1761. La aproximativ 280 m de biserică se află piatra și stânca haiducului corbean Zdrelea. Monahia Magdalina, ctitora restauratoare a lăcașului de la Corbii de Piatră ca așezământ monahal, era mătușa voievodului Neagoe Basarab. Această legătură de rudenie face ca să nu mai apară surprinzătoare închinarea monastirii, la câteva luni după redeschidere, domnitorului Neagoe. Mănăstirea a fost redeschisă
Mănăstirea Corbii de Piatră () [Corola-website/Science/308556_a_309885]
-
s-a preocupat de organizarea unui orfelinat, de perfectarea atelierelor de țesătorie și broderie și, firește, de învățământul seminarial monahicesc. Aici, la Mănăstirea Văratec, călugărița și scriitoarea Irina Lecca s-a aflat într-un permanent dialog cu sine, cu celelalte monahii și, tot mai frecvent, cu Dumnezeu, pe care l-a adorat și a cărui operă a interpretat-o, în profunzime, cu o trăire din cele extrem de valoroase în ordine spirituală. Notițele biografice ale Irinei Lecca, ce se publică acum întâia
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
între anii 1965-1968 (în special la turnul clopotniță și la zidul de incintă) și 1972-1991 prin purtarea de grijă a mitropoliților Iustin Moisescu și Teoctist Arăpașu (deveniți ulterior patriarhi ai României). Printre monahii care au viețuit aici sunt de menționat monahii Antonie Plămădeală (viitor mitropolit al Ardealului) și Calinic Dumitriu (stareț al acestei mănăstiri între anii 1990-1991 și viitor episcop). Printre odoarele bisericii sunt de menționat o părticică din moaștele Sfântului Nicolae, o părticică din moaștele Sfântului Serafim de Sarov și
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
aplicată pe perete. Altarul, a cărui înfrmusețare a plătit-o Rac Ioan de la Ponor, prezintă următoarele teme iconografice: Sfânta Troiță, cete îngerești, prooroci în medalioane (la registrul de naștere al bolții), jertfa lui Avraam, (pe timpanul de vest), sfinți părinți, monahii Eftimie cel Mare, Cosma, Sf. Sava, ce amintesc tradiția mănăstirii. Tot în Sfântul Altar se găsesc două inscripții, în litere chirilice, cu numele unor credincioși din Ponor care au plătit pictura. Iconostasul este tot din lemn și pictat în întregime
Biserica de lemn din Sub Piatră () [Corola-website/Science/315888_a_317217]
-
1993, după reînființarea mănăstirii, s-au construit corpuri de chilii, clădiri administrative și spații de cazare pentru pelerini în afara incintei mănăstirești. La sud-vest de biserică a fost construit recent un paraclis din lemn, care este folosit pentru slujbele zilnice de către monahiile de la Probota. Mănăstirea Probota este menționată în romanul "Nicoară Potcoavă" (1952) al lui Mihail Sadoveanu. Aflat în drum spre curtea lui Iurg Liteanul, grupul hatmanului Nicoară Potcoavă poposește la Mănăstirea Probota. „Într-un răstimp s-a făcut liniște; atunci au
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
și iubire de Dumnezeu și de oameni. Zi de zi, ca niște luminători mari, aleșii împărăției lui Dumnezeu ne vorbesc și ne călăuzesc spre Patria de Sus, spre casa nezidită de mână omenească. Patriarhi, prooroci, apostoli, mucenici, cuvioși monahi și monahii, preoți și ierarhi, bărbați și femei, toți sunt lăudați și parcă îi auzim îndemnându-ne: „Fiți următorii noștri și imitați-ne pilda, precum și noi am urmat lui Hristos!“ Preot HORIA ȚÂRU Hramul Catedralei Catedrala Mitropolitană din Timișoara are două hramuri
Agenda2005-05-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283345_a_284674]
-
prin actul sfânt al reactivării Mitropoliei Basarabiei, credem că Întreaga conștiință ortodoxă românească din țară și de pretutindeni este chemată să sprijine lupta și strădania Preasfințitului Episcop Petru, locțiitor de Mitropolit al Basarabiei, În mijlocul atâtor furtuni pentru ca, Împreună cu preoții, diaconii, monahii și toți drept măritorii creștini basarabeni să poată duce crucea propovăduirii Evangheliei lui Hristos și iubirii de neam În pământul sfânt al Basarabiei. Iubiți fii și fiice duhovnicești, Prin jertfa și dărnicia credincioșilor săi, Biserica Ortodoxă Română a arătat semnul
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
felul puțin amabil de a se purta cu străinii, s-a purtat atât de excepțional cu mine. Acum aparțin în mod automat și bisericii luterane, deși eu rămân un credincios fără confesiune - ortodoxia mea fiind o formă emoțională: mama, bunica, monahia Zenovia de la Nămăiești, rugăciunea inimii și curenții vitalității din Filocalia. Ajunge. Pentru o întreagă viață. 15 ianuarie Se mișcă spiritele în Țările Baltice. Vizita lui Gorbaciov face senzație. Aici, în Suedia, sunt foarte mulți emigranți din aceste țări, și politica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
The Prioress's Tale, în „Chaucer Review”, vol. 15, nr. 2, fall 1981, p. 138. 476 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 31. 477 Ibidem, p.507 (în notă). 478 Ibidem, p. 31. 130 femei din înalta societate 479 și nu unei monahii, care a ales modestia, evlavia și retragerea de lume. Dar, mai presus de toate, încercarea de a imita aristocrația vremii îi aducea adevărata satisfacție: „Purtarea aleasă o făcea ferice.” 480 Portretul fizic îi trădează concupiscența, seamănă cu un personaj feminin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]