392 matches
-
ele, dau, vor nu vor, un tribut felului cum sînt scrise, un punct de plecare, pentru "deschiderea" falselor "falanstere", ar putea fi concluzia, pedagogică, oarecum, a lui David Randall: "Nu există jurnalism american sau european, liberal sau conservator, republican sau monarhist. Există doar jurnalism de bună sau de proastă calitate." Sigur, "buna calitate" înseamnă, cîteodată, și o anume atipie (sau atopie...) în raport cu delimitările tradiționale, care cel puțin neliniștește, dacă nu enervează de-a dreptul. Cum, pe lîngă lampadarul aprins, elegant, odihnitor
Id și identitate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11900_a_13225]
-
demonstrat o creștere a încrederii în Regele Mihai, care a depășit 50 de procente, de la circa 30 de procente în 2012. Eșecurile clasei politice, dar și activitatea Casei Regale a României în plan național și european au generat un curent monarhist puternic. Tinerii, neinfluențați de propagandă comunistă, au inițiat chiar grupuri pentru restaurația monarhiei, în perspectiva modificării Constituției, dezbătută în acest an. Citește și Cum au fost coafate sondajele pentru Băsescu. Cine este adevăratul câștigător
Monarhiștii se roagă pentru Regina Ana. Unii spun că e grav bolnavă, alții că va reveni în scurt timp în viața publică by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/37885_a_39210]
-
Olanda, dându-și în petic, - cum a și făcut-o, - ar fi rămas tot Ciao întâi, regele drag al românilor... Și ce dacă?!... Poporul, cu gura lui slobodă, nu și-o șterge și pe-a lui, gura!, de ce apucă?... Românu-i monarhist, domnule! Deși, cu regii e așa: după ce îi detronează (toți cetățenii lumii, revoluționară) și îi împușcă și îi ghilotinează și îi lichidează, cum pot, poporului i se face milă de ei, și îi regretă. Transformat în metaforă, substantivul acesta, râvnit
Nevoia de regi... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9165_a_10490]
-
ultimul rând, cel din 8 noiembrie 1945! Ultimul punct adus în discuție de subsecretarul Vasilichi este rolul monarhiei în viața culturală a României. El atrage atenția că acest domeniu nu trebuie ignorat și că trebuie arătat oamenilor că, în pofida propagandei monarhiste, regii nu au sprijinit niciodată arta și știința. Sunt dați ca exemplu marile nume ale artei românești - Eminescu, Caragiale, Vlahuță și Lucian, patru artiști care au avut de suferit - „au murit în mizerie, au murit de foame” - pentru că „n-au
Antimonarhiștii preiau cuvânt cu cuvânt ideile unui analfabet din 1948 by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/52966_a_54291]
-
vizita acestora la Cotroceni este motivată de speranța că Traian Băsescu poate influența justiția în procesele interminabile dintre aripile din partid. Antonescu a fost întrebat într-o emisiune cum comentează afirmația lui Traian Băsescu potrivit căreia PNȚCD corespunde unui electorat monarhist care trebuie și el reprezentat. Prima remarcă e că e cu totul deplasat, inacceptabil și în perfectă încălcare a spiritului Constituției ca președintele țării românești să se preocupe de dinamica partidelor, a electoratului. N-am deloc convingerea că vreunul din
Antonescu: Ciorbea şi Pavelescu "fojgăie prin curtea Palatului Cotroceni când li se ordonă" () [Corola-journal/Journalistic/47074_a_48399]
-
românești să se preocupe de dinamica partidelor, a electoratului. N-am deloc convingerea că vreunul din domnii Ciorbea, Pavelescu, Miluț sau alții care fojgăie prin curtea Palatului Cotroceni atunci când li se ordonă ar reprezenta în vreun fel oamenii cu opțiuni monarhiste cu drept de vot din România, câți or fi ei. Cred că oricum acești oameni dincolo de această convingere pe care ei o au care este una de principiu pot avea opțiuni politice atunci când sunt alegeri între partide diverse, așa încât această
Antonescu: Ciorbea şi Pavelescu "fojgăie prin curtea Palatului Cotroceni când li se ordonă" () [Corola-journal/Journalistic/47074_a_48399]
-
pentru că n-aș vrea să insist, pentru că este unul din cele mai rușinoase momente ca la nici o lună după moartea lui Ion Diaconescu cei care i-au stat la căpătâi să facă asta, nu văd cum își imaginează că electoratul monarhist după bădărăniile, minciunile, insultele inimaginabile pe care Băsescu le-a adus la adresa Majestății Sale ar putea vota cu cineva investit de Băsescu", a continuat președintele PNL. Crin Antonescu mai crede că reuniunea de la Cotroceni ar avea ca unică motivație un
Antonescu: Ciorbea şi Pavelescu "fojgăie prin curtea Palatului Cotroceni când li se ordonă" () [Corola-journal/Journalistic/47074_a_48399]
-
vedere, aduce mari deservicii Casei Regale. L-am cunoscut personal. Cât timp el face politici în numele Casei Regale, din păcate, Regele Mihai I trebuie să deconteze și e păcat. Strategia pe care o face domnul Duda lasă un gust amar monarhiștilor. Eu nu sunt monarhist, mama mea a fost, dar cât timp Duda face politici în numele Casei Regale mama nu mai cântă «Trăiască Regele»", a spus Florea. El a adăugat că este de acord cu aprecierea Regelui Mihai că România a
Dorin Florea, vicepreşedinte PDL: Prinţul Duda aduce mari deservicii Casei Regale () [Corola-journal/Journalistic/47114_a_48439]
-
Casei Regale. L-am cunoscut personal. Cât timp el face politici în numele Casei Regale, din păcate, Regele Mihai I trebuie să deconteze și e păcat. Strategia pe care o face domnul Duda lasă un gust amar monarhiștilor. Eu nu sunt monarhist, mama mea a fost, dar cât timp Duda face politici în numele Casei Regale mama nu mai cântă «Trăiască Regele»", a spus Florea. El a adăugat că este de acord cu aprecierea Regelui Mihai că România a evoluat, dar că acesta
Dorin Florea, vicepreşedinte PDL: Prinţul Duda aduce mari deservicii Casei Regale () [Corola-journal/Journalistic/47114_a_48439]
-
se prăbușește peste el. De atunci, de la ple carea mea, nu l-am mai revăzut niciodată. — Cam când se întâmpla asta? — Se preconiza deja instalarea regimului „popular“, dar Regele Mihai nu fusese obligat încă să părăsească țara... — Familia ta era monarhistă? — Da, sigur, iar Suzanne se număra printre cunoș tințele Regelui. Eu, una, l-am cunoscut mult mai târziu, la Paris. Trecuseră ceva ani de la abdicare. — Ce s-a întâmplat cu ai tăi după ce ai plecat? — A început dezastrul. Mama a
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
Eliberarea deplină se mai numește și azi vindicta, după numele lui Vindicius - II, p. 45). Mai târziu, de dragul adevărului istoric, el îl va îndemna pe sclav să se ducă la Publicola pentru a-i spune ce a aflat despre complotul monarhist : vrei să ruinezi faima lui Plutarc ? (II, p. 58). În chip similar, Petronius îi amintește lui Collatinus că femeia care s-a sinucis după ce a fost necinstită de fiul lui Tarquinius este chiar Lucreția, soția lui, și îi arată că
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
completă și adevărată nu va fi cunoscută niciodată de poporul Jorgiei sau de vreun altul. Slater își așeza la locurile lor echipele lui de "ofițeri de stare civilă". O sută de mii de indivizi, cunoscuți pentru aderența lor la principiile monarhiste și care erau semnalați de ani de zile ca reprezentând un oarecare pericol, aveau prioritate la "înregistrare". Aplicat în masă, procesul devenea degradant. Așteptând la cozile lungi din fața instalațiilor mobile, femeile și bărbații atât de mândri se vor simți jigniți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
se prăbușește peste el. De atunci, de la ple carea mea, nu l-am mai revăzut niciodată. — Cam când se întâmpla asta? — Se preconiza deja instalarea regimului „popular“, dar Regele Mihai nu fusese obligat încă să părăsească țara... — Familia ta era monarhistă? — Da, sigur, iar Suzanne se număra printre cunoș tințele Regelui. Eu, una, l-am cunoscut mult mai târziu, la Paris. Trecuseră ceva ani de la abdicare. — Ce s-a întâmplat cu ai tăi după ce ai plecat? — A început dezastrul. Mama a
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
erau concentrați cu armata făcută și proveneau din toate categoriile sociale iar numărul simpatizantilor Legiunii „Arhanghelul Mihail” suiau, prin ofițerime, până la generali - șefi de mari unități, cazul generalilor Chirnoagă, Avramescu, Coroamă, etc. Un om providențial în istorie: Ion Antonescu Deși monarhist, imaginea generalului devenit mareșal, Ion Antonescu, îi rămâne vie și pilduitoare în inimă prin verticalitatea morală și competențele acestui mare ostaș român așa cum a reținut și de la confratele filosof cu care a împărtășit martirajul detenției comuniste, Petre Țuțea, care afirmă
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
lui Cervantes, Rabelais, Virgiliu; el știe că, peste o sută de ani, peste o mie de ani, alți scriitori vor veni și-i vor Întinde și lui mâna; și-i imaginează cu naivitate, ca autorul lui Don Quijote, parazit al Spaniei monarhiste, ca autorul lui Gargantua, parazit al Bisericii, ca autorul Eneidei, parazit al Imperiului Roman; nici nu-i trece prin minte că Însuși rolul de scriitor se poate schimba În cursul secolelor ce vor veni; și, cu optimismul naiv ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
au regrupat în două mari partide: la dreapta, regeneratorii, la stânga, progresiștii. În realitate, unitatea lor e precară și se clatină la orice criză. Cu timpul, aceste glorioase partide de guvernământ își pierd aproape contactul cu masele. Ca să supraviețuiască, aceste partide monarhiste și constituționale pactizează cu republicanii. Deocamdată, sub Don Luiz, sunt cele două partide care alcătuiesc rotativa. Regele e indiferent, visător, apatic. Lasă, în 1876, să ia ființă partidul republican care luptă pe față și prin toate mijloacele împotriva monarhiei. Lasă
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
așa cum notează un memorialist contemporan "nu mai era fiul încoronat al unui monarh. Era fiul palid al unui asasinat, nu era un moștenitor. Era un orfan". Un orfan pe care nu-1 ajută nimeni. Coaliția guvernamentală nu durează mult. Oamenii politici monarhiști încă nu izbutiseră să se înțeleagă între ei. Nimeni nu mai credea în viabilitatea monarhiei. Adeziunile la partidul republican cresc în fiecare zi; până și doi dintre consilierii Coroanei - unul din ei fost profesor al Regelui și fost ministru monarhist
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
monarhiști încă nu izbutiseră să se înțeleagă între ei. Nimeni nu mai credea în viabilitatea monarhiei. Adeziunile la partidul republican cresc în fiecare zi; până și doi dintre consilierii Coroanei - unul din ei fost profesor al Regelui și fost ministru monarhist - se înscriu la republicani. Alegerile din 28 august 1910 dau 24 de deputați republicani. Regimul își trăia ultimele clipe și oamenii din Guvern încercau de pe acum să-și asigure simpatia urmașilor - a republicanilor. Zadarnic se organizează în Porto o Legiune
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
și înalți dregători. Dar, deocamdată, nu sunt locuri pentru toți vechii luptătorii și martiri republicani - iar oamenii, încurajați să protesteze sub Monarhie, protestează și mai vârtos sub Republică. În sfârșit, apar "convertiții" - os adhesivos, cum li se spune. Șefii partidelor monarhiste își autodizolvă grupările și redau foștilor membri toată libertatea de acțiune. Atâta așteptau credincioșii sfetnici, senatori și deputați ai Monarhiei. Prin declarații emoționante, publicate în loc de cinste în toate ziarele republicane, oamenii vechiului regim își mărturisesc totala lor "adeziune" la revoluția
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
care le pregăteau sub Monarhie. Atentatele și actele de sabotaj devin repede episoade curente, de fiecare zi. Lisabona rămâne fără lumină și fără apă. Trenurile și tramvaiele nu mai circulă. La toate aceste greutăți interne se adaugă primejdia unei invazii monarhiste din Spania, unde Paiva Couceiro, un fost căpitan în armata lui Don Manuel organizează miliția antirepublicană și amenință regimul. Lumea începe să se dezguste de revoluție. "Nu pentru asta s-a făcut Republica!", strigă Machado dos Santos lui Afonso Costa
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
ales, nu-l ia nimeni în serios. Ceea ce e mai grav pentru el și pentru tânăra Republică, nu izbutește să facă un guvern, după ce Guvernul provizoriu își depune mandatul. Șefii republicani nu se înțeleg între ei. Urmează întocmai jocul politicienilor monarhiști. Și într-o bună zi, la 17 octombrie 1911, vechiul partid republican se dizolvă dând naștere la trei fracțiuni: Afonso Costa devine șeful democraților, Jose Antonio de Almeida al evoluționiștilor, iar Brito Camacha al unioniștilor. Cu timpul, mai apare și
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Afonso Costa, mai radical și mai puțin tolerant, e chemat să guverneze în 1913. Dar nici el nu e bine primit. Costa face Republica "după chipul și asemănarea sa: materialistă și orgiastică, primind cu brațele deschise lepădăturile și pleava partidelor monarhiste - pe cei care nu aveau convingeri și doreau să-și continuie bunul trai", mărturisește Guerra Junqueiro lui Brandîo. În partidul lui Afonso Costa "intră negustori, provinciali care vor să-și păstreze locurile și pozițiile, și radicalii din Lisabona și Porto
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
lovitură de stat. La 10 iunie, în același an, încep să explodeze bombe în diferite străzii populate ale Lisabonei, omorând de fiecare dată un mare număr de nevinovați. În septembrie, un atentat împotriva lui Costa. În octombrie, o nouă insurecție monarhistă - de astă dată la Lisabona. În ianuarie 1914, o grevă uriașă a lucrătorilor de la căile ferate, cu sabotaje, bombe și distrugeri sălbatice. În februarie, amiralul Machado dos Santos - omul care se lăuda pretutindeni că lui i se datorește Republica, - organizează
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Santos - omul care se lăuda pretutindeni că lui i se datorește Republica, - organizează o mare manifestație patriotică în fața Palatului Președintelui, cerând demisia Guvernului și eliberarea deținuților politici. Pentru că firește, închisorile gem de arestați, aparținând tuturor grupărilor; sunt, în primul rând, monarhiștii și rebelii lui Paiva Couceiro; apoi, disidenții periculoși ai republicanilor; apoi preoții și catolicii nedisciplinați; în sfârșit, un mare număr de muncitori învinuiți de sabotaj sau crime politice, fabricanți de bombe și anarhiști. Aceștia din urmă împărțeau pe străzile Capitalei
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
administrativă a țării, el își alege miniștrii; partidele pierd treptat importanța lor hotărâtoare, tinzând către dispariția finală și topirea lor într-un "partid unic". Lupta lui Sidonio Paes împotriva partidelor politice începe într-un chip foarte original; redă vechiului partid monarhist toata libertatea în alegeri, și, pentru întîia oară de la declararea republicii, sunt aleși un număr destul de mare de deputați monarhiști. Paes, văzând că i se refuză colaborarea grupărilor republicane moderate (evoluționiștii lui Antonio José de Almeida și unioniștii lui Brito
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]