549 matches
-
intervenției sale și locul său în noua conjunctură globală. Aceasta, împreună cu absența unor structuri instituționale adecvate la nivel mondial, care să preia funcțiile cedate de statul-națiune, conduce la dezvoltarea unor structuri regionale diverse, a căror importanță crește tot mai mult. Mondializarea și regionalizarea nu sînt procese și fenomene contradictorii, ci complementare; ele se susțin mutual. Nu există o definiție unanim acceptată a regiunii. În mod tradițional însă, ea se definește prin vecinătăți și printr-o serie de caracteristici istorice, lingvistice, culturale
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
stadiu intermediar între state și economia mondială. De facto, ea rezultă din creșterea comerțului, a investițiilor, a cooperării economice intraregionale; de jure, ea capătă forme multiple de cooperare instituțională, acorduri și convenții mai mult sau mai puțin constrîngătoare. Ca și mondializarea, ea propune un alt mod de gestiune economică, ce modifică reguli consacrate ale jocului în materie de concurență pe piețele lumii. S-ar putea spune chiar că mondializarea incită la regionalizare, atît actorii publici, cît și cei privați căutînd să
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
instituțională, acorduri și convenții mai mult sau mai puțin constrîngătoare. Ca și mondializarea, ea propune un alt mod de gestiune economică, ce modifică reguli consacrate ale jocului în materie de concurență pe piețele lumii. S-ar putea spune chiar că mondializarea incită la regionalizare, atît actorii publici, cît și cei privați căutînd să se integreze în diferite formule noi, pentru a deveni mai credibili pe piață, mai puternici în lupta de concurență și mai atrăgători pentru potențiale investiții sau plasamente ale
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
politica economică, Tiberiu Brăilean O istorie a doctrinelor economice, Tiberiu Brăilean Piețele de capital, Frédéric Teulon Politici economice, Jacques Généreux Rolul statului în economie, Frédéric Teulon Sistemul monetar internațional, Frédéric Teulon State și piețe, Susan Strange În pregătire: Ce este mondializarea? Mic tratat pentru cei care nu știu (încă) dacă să fie pro sau contra, Charles-Albert Michalet Șocul economiilor naționale în contextul globalizării, Raoul Chabot Laurent Chabot LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Humanitas, str.
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
esențial. Situația din statul Chiapastc "Situația din statul Chiapas" Chiapasxe "Chiapas" este un stat situat în sudul Mexicului, la frontiera cu Guatemala, și constituie o locație strategică pentru studierea globalizării, deoarece aici se confruntă agricultura de subzistență și forțele de mondializare, reprezentate de potențialul de dezvoltare capitalistă al regiunii și de politicile de reformă structurală impuse Mexicului în 1982 de către FMIxe "FMI". Acestea din urmă pledau pentru privatizare, creșterea exporturilor, reducerea ajutoarelor guvernamentale și pentru alte programe de sprijin. Ele au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
o înțelegere primară a modului în care sunt administrate resursele sale, punând astfel bazele viitoarelor eforturi ale colectivelor de femei în susținerea cauzelor. În discursul privind globalizarea s-a recunoscut clar faptul că grupurile afectate negativ de tendințele recente de mondializare și cei care le reprezintă interesele deseori nu înțeleg noile structuri și forțe de acțiune și, de aceea, nu pot aborda corect problemele ce rezultă din aceste macrotendințe. Se acordă mai puțină atenție faptului că, la fel de bine, trebuie să se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
Este imperioaseă îndeplinirea acestei meniri pentru că producția publicistică își păstrează perenitatea prin depozitare, păstrare și lecturare și indiferent care îi e epoca, ea oglindește o anumită atitudine într-un domeniu sau altul ce trebuie descifrat și știut. În excesul de mondializare și globalizare, căutarea rădăcinilor devine o mișcare benefică și pentru presa română. Când granițile geografice își pierd din originea ancestrală, tratarea alături de publicitatea din regat și a celei din provinciile desprinse vremelnic din trupul firesc poate deveni necesitate de nimeni
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pe Hollywood, MTV, blue-jeans și Coca-Cola), instituțiile financiare de genul Băncii Mondiale, companiile transnaționale sau Internetul reprezintă forțe de nestăvilit, În fața cărora suveranitatea și interesele naționale apărate de guverne par să nu mai aibă nici o șansă de rezistență. Iar ideologia mondializării afirmă că toate aceste schimbări se leagă Într-un proces benefic, cu consecințe pozitive, deoarece promovează colaborarea și asigură identificarea soluțiilor optime pentru problemele globale ale omenirii. Într-o lume a transparenței, cel mai bun câștigă, iar acest lucru stimulează
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cu Montesquieu XE "Montesquieu" și cu Herder XE "Herder" , dacă nu chiar cu Herodot XE "Herodot" . În ziua de azi, el este adus Însă din nou sub lumina reflectoarelor, odată cu Întrebările privitoare la criza (sau resurecția?) identităților naționale, la fenomenul mondializării, la caracterul particular ori universal al valorilor noastre. Chiar un subiect mărunt și bine localizat, cum este Transilvania, nu poate fi abordat, la ora actuală, decât În contextul mitologiilor Europei Centrale, al marilor clivaje religioase dintre Răsărit și Apus, al
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Pentru un alt Ev Mediu, vol. II, Editura Meridiane, București, 1986. Le Roy Ladurie, Emmanuel, Le territoire de l’historien, Gallimard, Paris, 1977. Lebrun, François, L’Europe et le monde. XVIe, XVIIe, XVIIIe siècle, Armand Colin, Paris, 1990. Leclerc, Gérard, Mondializarea culturală. Civilizațiile puse la Încercare, Editura Știința, Chișinău, 2003. Lékai, Lajos, A magyar történetírás 1790-1830 (Scrisul istoric maghiar 1790-1830), A Ciszterci Rend Kiadása, Budapesta, 1942. Lemny, Ștefan, Sensibilitate și istorie În secolul XVIII românesc, Editura Meridiane, București, 1990. Lendvai, Paul
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
temă la Universitatea din Cluj-Napoca, În toamna anului 2004). Pentru „occidentalism” și o Înțelegere mai nuanțată a relației „Orient-Occident”, În comparație cu cea teoretizată de Said, vezi James G. Carrier (coord.), Occidentalism. Images of the West, Clarendon Press, Oxford, 1995; Gérard Leclerc, Mondializarea culturală. Civilizațiile puse la Încercare, Editura Știința, Chișinău, 2003. Vezi dosarul acestei probleme În volumul Adriana Babeți, Cornel Ungureanu (coord.), Europa Centrală. Nevroze, dileme, utopii, Editura Polirom, Iași, 1997. Miskolczy Ambrus, A legendák varázsa. Jules Michelet kelet-európai mítoszai és a
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și crearea unor medii concurențiale în interiorul și între organizațiile sectorului public; * întărirea, la nivel central, a abilităților strategice capabile să ghideze evoluția statului și să îi permită să reacționeze adecvat, suplu și cu costuri scăzute, schimbărilor externe și diverselor interese. Mondializarea principiilor și practicilor gestiunii publice face parte dintr-un proces de mondializare mai larg "imputabil", pe plan economic, unei evoluții înspre o economie mondială în care producția este internaționalizata, iar capitalurile circulă libere între țări; această evoluție a fost în
by Doina MUREŞAN [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
la nivel central, a abilităților strategice capabile să ghideze evoluția statului și să îi permită să reacționeze adecvat, suplu și cu costuri scăzute, schimbărilor externe și diverselor interese. Mondializarea principiilor și practicilor gestiunii publice face parte dintr-un proces de mondializare mai larg "imputabil", pe plan economic, unei evoluții înspre o economie mondială în care producția este internaționalizata, iar capitalurile circulă libere între țări; această evoluție a fost în mod esențial impulsionata de revoluția informatică ce a contribuit la ridicarea barierelor
by Doina MUREŞAN [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
-re (vezi, de exemplu, recent pătrunsele în DOOM2: *aflui - *afluire, *atenționa - *atenționare, *conceptualiza - *conceptualizare, *contoriza - *contorizare, *deflui - *defluire, *detartra - *detartrare, *eficientiza - *eficientizare, *etapiza - *etapizare, *formata - *formatare, *globaliza - *globalizare, *implementa -* implementare, *impozita - *impozitare, *indexa - *indexare, *insemina - *inseminare, *intervievare, *mediatiza - *mediatizare, *mondializa - *mondializare, *monitoriza - *monitorizare, *poziționa - *poziționare, *privatiza - *privatizare, *procesa - *procesare, *privatizare, *proteza - *protezare, *racola - racolare, *rentabiliza - rentabilizare, *sponsoriza - *sponsorizare etc.). Ba mai mult, crește numărul formațiilor abstracte în -re fără bază verbală, formate direct de la substantiv + -izare (ambasadorizare, cocacolizare, cotidianizare, diasporizare, dolarizare
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
și a Partidului Comunist Italian, precum și a sprijinului oferit, doi ani mai tîrziu, normalizării întreprinse de generalul Jaruzelski în Polonia. În cadrul acestei evoluții contradictorii, între cele două mari compozante ale mișcării muncitorești, Congresul de la Geneva reprezintă o etapă importantă a "mondializării" Internaționalei Socialiste și a ieșirii acesteia din spațiul european. Această mutație se explică și prin evoluția situației din America Latină unde se concretizează interesul pentru soluțiile social-democrate. Cu doi ani înainte de Congresul de la Geneva a fost creată Uniunea Partidelor Socialiste ale
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
de coabitare interetnică și intrareligioasă din istorie. Până de curând, nu credeam că celălalt, adică străinul, ne privește într-un mod personal. Astăzi învățăm să gândim altfel. Globalizarea nu este doar un nou cuvânt în retorica săracă a politicienilor. Realitatea mondializării este reflectată în cele mai derizorii contingențe: fructele ne vin din Spania, produsele textile vin din Malaysia, computerele din Taiwan. Sentimentul apartenenței noastre la o istorie comună, care nu mai depinde doar de resursele locale, se întâlnește chiar și la
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și viciat, jurnalele de televiziune contribuie la percepția globală a timpului nostru comun. În sfârșit, calendarul evenimentelor cu rezonanță mondială a ajuns să fie mai important, în secolul XX, decât riturile de trecere ale națiunilor. Viitorul se configurează în coordonatele mondializării conștiinței istorice a întregii umanități. Știm astăzi cu toții ceea ce secole la rând adepții unei ontologii atomiste sau cosmologii mecaniciste au vrut să nege: principiul inseparabilității în experiența holistică a lumii. Fără să ignore riscul pierderii în detaliu, nici amatorii, nici
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
lugubra demonstrație a potențialului barbar al celei mai „evoluate” generații din istoria umanității. După ce vreme de un secol am constatat că „barbaria este mai efectivă decât civilizația” (Eric Hobsbawm), putem spune împreună cu H.-G. Gadamer: „Speranța mea este frica”. În fața mondializării violenței, liturghia memoriei devine o sarcină plină de riscuri, răspunzând mai ales amneziei contemporane, pentru care posteritatea a devenit o banală, dar ilogică posterioritate. Dacă multiplele rețele mediatice ne oferă astăzi o imagine panoramică despre drama văzută și nevăzută a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
1987, constituirea grupului editorial La Cité și consolidarea Hachette au modificat peisajul editorial francez. De atunci, cele două grupuri asigură două treimi din producția de carte și aproape trei sferturi din distribuție. Industrializarea distribuției și a producției, politicile de diversificare, mondializarea piețelor, trecerea la o logică financiară a comercianților de carte reprezintă cauze și efecte ale fuziunii. Totuși, există strategii de rezistență: două mari societăți editoriale, Gallimard și Flammarion, realizează aproximativ 12% din cifra de afaceri a editurilor franceze. Competența editorială
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
treizeci de arginți l-a vândut pe mentorul său, Isus Hristos, călcând peste propriile convingeri morale și etice este doar unul dintre evenimentele istorice importante legate de mari cazuri de corupție. Constituirea unor instituții supranaționale, integrarea economică interstatală și tendința de mondializare a diferitelor relații existente între oameni au determinat extinderea și amplificarea fenomenului infracțional la scară planetară și odată cu aceasta, a corupției; De cele mai multe ori crima organizată, corupția, evaziunea fiscală și alte tipuri de infracțiuni își extind conexiunile pe raza mai
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
al democrației. În prevenirea și combaterea corupției există însă și destule motive de optimism. Instituirea democrației și a economiei de piață, constituie cea mai bună bază pentru lupta împotriva corupției. Constituirea unor instituții supranaționale, integrarea economică interstatală și tendința de mondializare a diferitelor relații existente între oameni au determinat extinderea și amplificarea fenomenului infracțional la scară planetară și odată cu aceasta, a corupției. O inițiativă foarte importantă o reprezintă cea a grupului constituit din cele 12 bănci internaționale de prim rang, care
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
economic superior cer legi protecționiste ca în exemplul țărilor africane dominate de albi sau în zonele europene care au aparținut fostelor imperii. Este evident că nu diversitatea etnoculturală este generatoarea decalajelor socioculturale ci concepțiile politice declanșează disarmonii și stări conflictuale. Mondializarea problemelor de ecologie, transport, producție, informație sectorizează arii largi ale planetei impunând relații transnaționale sau globale ceeace poate influența trăsăturile tradiționale ale unei comunități. Recrudescența antagonismelor interetnice după căderea cortinei de fier este un fenomen reacțional la începutul unor prefaceri
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
producție, informație sectorizează arii largi ale planetei impunând relații transnaționale sau globale ceeace poate influența trăsăturile tradiționale ale unei comunități. Recrudescența antagonismelor interetnice după căderea cortinei de fier este un fenomen reacțional la începutul unor prefaceri, înaintea reașezării în procesul mondializării a noului sistem capitalist. Diferențele de dezvoltare în trecut în favoarea foștilor cuceritori sau stăpânitori generează permanente surse de tensiune. Aici intervine politica de stat de a crea șanse egale de dezvoltare pentru toți cetățenii săi. Amestecul altui stat în susținere
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
încadrărilor din punct de vedere etic, dar și normativ) și a constrângerilor economice (date de creșterea costurilor pe fondul unei diminuări și limitări a rezultatelor). Această fază, începută la mijlocul anilor ’80, evoluează în prezent către o a treia etapă, a mondializării, care se fundamentează pe obiective pur economice. Cercetarea clinică se confruntă de fapt, în lumina resurselor pe care le reclamă, cu necesitatea unei evaluări de tipul costuri beneficii, în sensul rezultatelor obținute prin prisma investițiilor efectuate. Numeroși medici acceptă cu
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
a biopoliticii, evaluează critic reflecțiile deopotrivă etice și socio-politice generate de tehnoștiința biologică, după cum, tot prin vizorul lui Jean-Luc Nancy, interoghează în ce măsură biopolitica poate întruchipa o politică globală cu determinații bioactive, capabilă să țină sub control fenomenele determinate de procesul mondializării. În comentariile sale, cu o ambițioasă densitate conceptuală nu o dată amenințătoare pentru comprehensiunea unui lector mediu, exegeta expune la vedere mai toate pretextele care-i provoacă și întrețin exercițiul, înalt hermeneutic, pe care-l face în landurile biopoliticii. Autoarea nu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]