542 matches
-
față de ceea ce ne-am obișnuit să numim mondializare? "Realitatea mondializării" nu e oare creată de un non-imposibil care se extinde pe întreaga planetă? Nu-i așa că, pentru că ne spunem că este imposibil să nu aibă loc, să nu se extindă, mondializarea devine o realitate din ce în ce mai reală, adică din ce în ce mai constrîngătoare? Nu suntem convinși oare că există o realitate o constrîngere, o logică economică și tehnologică care determină întreprinderile să nu poată să nu fie într-o competiție din ce în ce mai acerbă la scară planetară
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
-și convingă subalternii că ceea ce fac sau plănuiesc să facă e o necesitate majoră (pentru țară, oraș, întreprindere...), impusă de constrîngerile realității? Că există un unic, cel mai bun posibil pentru toți, cel pe care îl propun ei? Ceea ce numim mondializare nu e, oare, o serie de istorii infantilizante? Am început acest studiu cu invitația de a ne apleca interogativ asupra dorinței noastre, în aparență atît de naturală și de pozitivă, de a explica ființa umană. Această dorință este ambiguă, contradictorie
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
fost încă și mai rapid, dar mai ales globalizarea financiară a dat naștere unor mișcări financiare de o amploare considerabilă. Toate aceste tendințe au întărit constrîngerea externă, accentuată pentru țările OECD de șocurile petroliere și de emergența noilor țări industrializate. Mondializarea are trei consecințe principale: 1) în primul rînd, chiar dacă mecanismele keynesiene subzistă, utilizarea lor este mult redusă la cadrul național. Autoritățile pierd nu controlul cererii interne, ci al cererii produselor naționale pe alte piețe. În aceste condiții, politica macroeconomică își
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
reduce efectele negative ale politicii de austeritate asupra activității. Asimetria crescîndă a costurilor celor două politici ar putea explica înclinația guvernelor în favoarea politicilor de rigoare, cu atît mai mult cu cît dereglementarea financiară a crescut rolul anticipațiilor; 3) în fine, mondializarea pune problema coordonării politicilor naționale, a delocalizării politicilor macroeconomice de la statul-națiune către o instanță supranațională. Pe de altă parte, progresele înregistrate în domeniul eficacității aparatului productiv clasic au încetinit. Creșterea productivității totale a factorilor (ecartul dintre creșterea producției și media
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
efecte asupra politicilor economice. Au existat destabilizări ale politicilor economice ce au rămas naționale, adică ancorate pe un anumit teritoriu, atunci cînd fluxurile economice sînt mondiale și ignoră frontierele. d) efecte asupra circuitelor financiare. S-au înregistrat și multinaționalizări sau mondializări ale băncilor care și-au urmat clienții-întreprinderi. Piețele de schimb și piețele de capital și-au văzut operatorii multiplicîndu-se, iar activitatea acestora deplasîndu-se în jurul întregii planete. O piață mondială a banilor, pe termen scurt și pe termen lung, s-a
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
GATT); * clauza națiunii celei mai favorizate; * protecționism selectiv, protecționism regional și protecționism deghizat; * diviziunea internațională a muncii; * țări dezvoltate și țări emergente; * structura comerțului internațional; * "paradis" fiscal; * piața financiară internațională; * Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică; * Grupul celor 7+1; * mondializare sau globalizare economică. Probleme de studiat: * Care este caracteristica cea mai pregnantă a lumii de astăzi? * Ce este economia mondială? * Ce este un crah bursier? * Ce importanță și ce consecințe are internaționalizarea schimburilor? Dar a producției? * În ce constă doctrina
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Dar cu diviziunea internațională a muncii? * Care sînt orientările comerțului internațional contemporan? * Care este structura comerțului internațional actual? * Caracterizați evoluția firmelor multinaționale în economia contemporană? Care sînt obiectivele lor strategice? * Care sînt efectele internaționalizării producției? * În ce constă, în esență, mondializarea economiei capitaliste? Capitolul 20 SISTEMUL MONETAR INTERNAȚIONAL Internaționalizarea schimburilor necesită mijloace internaționale de plată. Întreaga perioadă de avînt a comerțului internațional a cunoscut, în același timp, un ansamblu de reguli monetare care l-au și favorizat. A fost mai întîi
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
nivelul de 8-9%. Menținerea unei rate reduse de creștere și a uneia de șomaj ridicate sînt considerate dogmele europene aservite luptei contra unei inflații fantomatice. Ceea ce pare să nu se înțeleagă încă la nivelul autorităților monetare europene este faptul că mondializarea a modificat în mod radical mecanismele inflației, prin înăsprirea concurenței și infuzia noilor tehnologii, ceea ce obligă la depășirea vechilor scheme ale ortodoxiei monetare, care pot deveni o sursă de contraproductivitate. Gestiunea monedei unice europene are nevoie de rigoare, dar și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
în favoarea unei anumite zone. Cu alte cuvinte, pentru a convinge firmele multinaționale, marele capital, în vederea unor investiții directe, este necesară o integrare regională. Astfel, nu numai globalizarea, dar și regionalizarea crescîndă au modificat profund natura producției și comerțului internațional. Totuși mondializarea este o tendință structurală mai puternică decît regionalizarea, mai conformă ortodoxiei liberale ce a guvernat piața mondială în toată această perioadă. Actorii principali rămîn firmele multinaționale, a căror putere este enormă, ale căror interese și preferințe pot influența decisiv guvernele
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
mondială în toată această perioadă. Actorii principali rămîn firmele multinaționale, a căror putere este enormă, ale căror interese și preferințe pot influența decisiv guvernele a numeroase țări sau conduce la schimbări politice spectaculoase, la mutații geopolitice interesante. Putem spune că mondializarea incită la regionalizare, în măsura în care diminuează evident eficacitatea politicilor și măsurilor adoptate la nivel național, desprinse de contextul internațional, de piața mondială și de concurența la nivel global. Dacă natura schimbătoare a economiei mondiale furnizează, într-adevăr, contextul structural al regionalizării
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Dar ritmul lor este încă prea lent, ca și schimbarea de mentalitate privind necesara recunoaștere a dimensiunilor internaționale ale acestor ajustări și reforme și indispensabila acțiune regională colectivă, deși atitudinea lor evoluează din acest punct de vedere. Dacă spuneam că mondializarea reprezintă o tendință structurală mai puternică, trebuie recunoscut pe altă parte că regionalizarea presupune mai multe "decizii reale". În măsura în care globalizarea reduce eficacitatea politicilor naționale, eșalonul regional apare ca fiind mai pertinent, atît în plan politic, cît și economic, social și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
supranațional, înregistrîndu-se multiple tentative, experiențe de regrupare regională. Dacă pînă acum entitățile regionale erau constituite pe criterii preponderent politice sau rezultate din conflicte militare, acum criteriul prevalent devine cel economic. Or, spațiile economice nu se suprapun peste cele politice, iar mondializarea facilitează acest proces de repunere în cauză a vechilor întemeieri naționale și chiar de reconsiderare a concepției însăși despre națiune și despre stat. Regionalismul refuză actualele frontiere, menținîndu-le însă. Astfel, el conturnează tendința globalizării de a le aboli. Nu încercăm
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
mai accelerată. Vom asista deci la o exacerbare a regionalismelor. Întrebarea e: va deveni lumea viitorului una a regiunilor? Exacerbarea regionalismului (chiar a separatismului) este un fenomen ce poate fi întîlnit chiar în țări dintre cele mai implicate în procesul mondializării: Canada, Spania, Belgia, Italia, Irlanda ș.a. Fenomenul a condus, după căderea comunismului, la dezintegrarea URSS-ului, Iugoslaviei și Cehoslovaciei, cazuri diferite și extrem de interesante pentru analiști. Această tendință de regrupare sau separare a regiunilor are, în principal, cauze de natură
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
lucru în raport cu OMC-ul, sau nu e sinceră, și atunci sintagma utilizată ascunde aranjamente preferențiale, oficiale sau oficioase, care au față de înțelegerile tradiționale inconvenientul suplimentar de a fi opace. Regruparea economiilor regionale este una din marile tendințe actuale. Ea însoțește mondializarea, o completează și o sistematizează. Vechea doctrină a regionalismului este azi depășită. Avem nevoie de un nou regionalism, de o nouă înțelegere a acestui fenomen complex al contemporaneității. Dincolo de statele naționale, el impune zone sau blocuri regionale ca principali actori
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
tot din 1980 încoace, PIB-ul real per capita a înregistrat un trend aproximativ în aceeași cotă de fluctuație atît pentru SUA, cît și UE15: 1,95% versus 1,83%. Viitorul va aparține blocurilor continentale, regionale și concurenței acestora. Căci mondializarea se însoțește de o integrare economică și o cooperare instituțională la nivel regional. Care sînt fundamentele economice, sociologice și administrativ-instituționale ale acestui proces? În ultimii ani s-a produs o regionalizare și o internaționalizare crescîndă a producției și a finanțelor
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
intervenției sale și locul său în noua conjunctură globală. Aceasta, împreună cu absența unor structuri instituționale adecvate la nivel mondial, care să preia funcțiile cedate de statul-națiune, conduce la dezvoltarea unor structuri regionale diverse, a căror importanță crește tot mai mult. Mondializarea și regionalizarea nu sînt procese și fenomene contradictorii, ci complementare; ele se susțin mutual. Nu există o definiție unanim acceptată a regiunii. În mod tradițional însă, ea se definește prin vecinătăți și printr-o serie de caracteristici istorice, lingvistice, culturale
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
stadiu intermediar între state și economia mondială. De facto, ea rezultă din creșterea comerțului, a investițiilor, a cooperării economice intraregionale; de jure, ea capătă forme multiple de cooperare instituțională, acorduri și convenții mai mult sau mai puțin constrîngătoare. Ca și mondializarea, ea propune un alt mod de gestiune economică, ce modifică reguli consacrate ale jocului în materie de concurență pe piețele lumii. S-ar putea spune chiar că mondializarea incită la regionalizare, atît actorii publici, cît și cei privați căutînd să
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
instituțională, acorduri și convenții mai mult sau mai puțin constrîngătoare. Ca și mondializarea, ea propune un alt mod de gestiune economică, ce modifică reguli consacrate ale jocului în materie de concurență pe piețele lumii. S-ar putea spune chiar că mondializarea incită la regionalizare, atît actorii publici, cît și cei privați căutînd să se integreze în diferite formule noi, pentru a deveni mai credibili pe piață, mai puternici în lupta de concurență și mai atrăgători pentru potențiale investiții sau plasamente ale
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
politica economică, Tiberiu Brăilean O istorie a doctrinelor economice, Tiberiu Brăilean Piețele de capital, Frédéric Teulon Politici economice, Jacques Généreux Rolul statului în economie, Frédéric Teulon Sistemul monetar internațional, Frédéric Teulon State și piețe, Susan Strange În pregătire: Ce este mondializarea? Mic tratat pentru cei care nu știu (încă) dacă să fie pro sau contra, Charles-Albert Michalet Șocul economiilor naționale în contextul globalizării, Raoul Chabot Laurent Chabot LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Humanitas, str.
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ea se află în miezul discursurilor din cadrul Studiilor fran cofone și al cercetărilor postcoloniale, ținînd de o concepție rigidă, fixistă, învechită a culturii, moștenită din perioada Statelor-națiune și a trezirii conștiinței naționale. Ne aflăm mult mai departe astăzi, sub efectul mondializării, al valurilor de imigrație masivă și al metisajelor variate. Desigur, se face încă simțită nevoia fundamentală de aparte nență la o comunitate, la o limbă, la niște tradiții, altfel, problema însăși a identității nu ar mai fi pertinentă, dar termenii
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
că nu se mai limitează, ca înainte, "la contemplarea neutră și senină a unui declin"! Această vînătoare de vrăjitoare, purtată de un consens mediatic, această denunțare virtuoasă și mimetică promovată de elitele suspicioase, proaspăt convertite la "europenism" și la radioasa mondializare liberală, pe lîngă procesul intentat în justiție de asociația "L'Espace du possible", un camping alternativ aprig ironizat de Houellebecq în romanul său, au făcut deliciul revistelor literare și nu numai, în detrimentul evident al textului însuși, sumbru, insolent și superb
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
au făcut-o) școala franceză, urmăresc aceleași emisiuni la televiziunea franceză, deci reprezintă o realitate a acestei țări, chiar dacă sunt copii de imigranți și originile lor sunt diverse. Șomeri, delincvenți sau elevi, ei sunt în mare măsură produsul acestei "fericite mondializări", care le-a sărăcit părinții în țările lor de origine și i-a fugărit prin lume în căutare de locuri de muncă. Să nu uităm că, în epoca postcolonială, aceasta a fost alegerea conștientă a patronatului francez, care s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
alocă la scară globală o mare parte din resursele necesare susținerii proceselor de creștere economică În lumea contemporană. Această alocare de resurse la scară globală prin intermediul marilor corporații are loc În prezent prin utilizarea unor strategii de internaționalizare sau de mondializare a afacerilor, precum : 1. Strategia internațională; 2. Strategia multinațională; 3. Strategia globală. 1. Strategia internațională Este cazul unei strategii bazate pe exporturi și/sau Încheierea de contracte de licență, caracteristicile și avantajele căreia sunt relativ cunoscute: Produsele comercializate În străinătate
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
acutizarea concurenței sunt: a) intensificarea exporturilor; b) transferarea stadiilor de prelucrare În localizări cu condiții mai favorabile; c) stabilirea frontierelor interne, cu scopul de a centraliza luarea deciziilor În cadrul CTN; d) adaptarea produsului la piața locală. 9. Strategia internațională de mondializare a afacerilor CTN presupune: a) standardizare a produsului și aplicarea marketingului uniform la nivel mondial; b) adaptarea produsului la piața locală; c) produsele comercializate În străinătate sunt aceleași cu cele tranzacționate pe piața de origine; d) specializare a unităților productive
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
adaptarea produsului la piața locală; c) produsele comercializate În străinătate sunt aceleași cu cele tranzacționate pe piața de origine; d) specializare a unităților productive pe tip de produs sau pe stadiu din procesul de producție. 10. Strategia globală/transnațională de mondializare a afacerilor CTN presupune: a) adaptarea produsului la piața locală; b) specializare a unităților productive pe tip de produs sau pe stadiu din procesul de producție; c) interdependența Între regiunile productive și piețele de desfacere; d) integrarea producției dispersate În
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]