43,529 matches
-
mâna. -Cum vom face deci? întrebă el cu voce scăzută. -Iată cum! spuse negustorul. Îți vom aduce banii într-o amforă pe un suport de lemn dintr-acela care se leagă pe spate cu chingi. Înăuntru va fi ceară iar monedele nu vor zornăi. Numai că știi...aurul e foarte greu. Noi ți-l vom aduce aici și de aici îl vei lua tu mai departe fiindcă e al tău și numai al tău! -Nu sunt de acord, spuse Baraba încruntându
AL OPTULEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1425114259.html [Corola-blog/BlogPost/374704_a_376033]
-
sute de hectare) prin 1872 la Piatra Arsă și în 1873 pornește sub conducerea unor arhitecți germani, deschiderea lucrărilor pentru ridicarea castelului, însă cu adevărat piatra de temelie se pune abia în 1875, piatră sub care Carol I depune câteva monezi din aur de 20 lei, primele monezi cu chipul său. Așa au aflat că de fapt Carol I nu și-a ales acest loc întâmplător, ci pentru că la Predeal era granița cu Imperiul Austro-Ungar. Castelul va fi inaugurat în 1883
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XIII LECTIA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1392227449.html [Corola-blog/BlogPost/341933_a_343262]
-
Arsă și în 1873 pornește sub conducerea unor arhitecți germani, deschiderea lucrărilor pentru ridicarea castelului, însă cu adevărat piatra de temelie se pune abia în 1875, piatră sub care Carol I depune câteva monezi din aur de 20 lei, primele monezi cu chipul său. Așa au aflat că de fapt Carol I nu și-a ales acest loc întâmplător, ci pentru că la Predeal era granița cu Imperiul Austro-Ungar. Castelul va fi inaugurat în 1883, însă va suferi o serie de modificări
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XIII LECTIA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1392227449.html [Corola-blog/BlogPost/341933_a_343262]
-
atestat în Asia Mică, în Bithinia." Pe reliefuri și statuete mici, Bendis este reprezentată purtând vesminte trace și cu un coif ascuțit (frigian). Adesea are o Sulița în mâna stângă și o cupă sacrificială în mâna dreaptă. Însă pe diverse monezi ea apare fie ținând două sulițe și un pumnal, fie purtând două torțe sau o torța și o paterna. A fost identificată cu Artemis sau cu Hecate. Cultul Dianei la soldații romani din Dacia și din sudul Dunării nu are
ZEI DESPRE CARE ISTORICII NU ÎNCEARCĂ SĂ AMINTEASCĂ! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1481364663.html [Corola-blog/BlogPost/371492_a_372821]
-
cunosc orașul, numai norocul îmi poate surâde, mie sau lui David, cine știe căruia dintre noi? În fine, iată o parcare cu plată, supraetajată, în care voi părăsi mașina pentru a o regăsi, mai târziu, poate mult prea târziu pentru monedele din buzunar. Ar fi trebuit să mă gândesc serios când am plecat de acasă: existența unui quark în plus nu schimbă materia in sine, doar conștiința pare să reacționeze diferit, ca și cum structural s-a produs o ruptură, dorul de casă
ACASA UNIVERSUL NU ESTE SIMETRIC de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/David_helfgott_acasa_universul_nu_este_simetric.html [Corola-blog/BlogPost/367100_a_368429]
-
Radio Moldova, Televiziunea Națională și Radio Vocea Basarabiei. S-a convenit permanentizarea unor relații de colaborare reciprocă. A fost vizitat un colecționar de excepție, colonelul Petru Costin, aflat în atenția celor de la Guiness Book pentru patrimoniul de drapele, uniforme militare, monede, aparate de radio - tv., și multe altele. UZPR-ul a avut prezențe remarcabile la București, în colaborare cu Asociația Criminaliștilor din România, prin inaugurarea cursului „Jurnalismul și criminalistica - la frontierele Europei, la Craiova, la sărbătorirea revistei „Scrisul românesc”, la Iași
RAPORT DE ACTIVITATE AL UZPR PE ANUL 2013- extras – by http://uzp.org.ro/raport-de-activitate-al-uzpr-pe-anul-2013-extras/ [Corola-blog/BlogPost/92563_a_93855]
-
Până anul acesta, știam trei nume de țări -Estonia, Letonia și Lituania- și trei nume de capitale -Riga, Tallin, Vilnius- fără nicio corespondență între ele. Ei bine, acum știu că Estonia, cea mai nordică dintre țările baltice, are capitala Tallin, moneda euro și o bunăstare care se vede atât în magazine, cât și în aspectul clădirilor. Tallinul vechi are un iz de oraș medieval timpuriu, cu turnuri și ziduri de apărare, cu case îngrijite, dar înghesuite, cu un etaj sau două
O SAGA SUEDEZĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1404806012.html [Corola-blog/BlogPost/349185_a_350514]
-
și în aspectul clădirilor. Tallinul vechi are un iz de oraș medieval timpuriu, cu turnuri și ziduri de apărare, cu case îngrijite, dar înghesuite, cu un etaj sau două, cu acoperișuri roșii și țuguiate. Letonia, pe de altă parte, are monedă proprie -lats- și un nivel de trai ceva mai scăzut, lucru convenabil pentru vizitatori, pentru că toate prețurile sunt mai mici. Riga veche are un aspect complet diferit de Tallin, se vede că odinioară a fost o capitală înfloritoare. Clădirile, cu
O SAGA SUEDEZĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1404806012.html [Corola-blog/BlogPost/349185_a_350514]
-
bucurat de un asemenea privilegiu! Ruinele sanctuarului Afroditei sunt încă perceptibile, având circumferința marcată de ziduri cu fundația uriașă. Un cutremur puternic, fenomen natural obișnuit în Cipru, a distrus templul, refăcut ulterior de către Vespasian; acesta i-a folosit imaginea pentru monede, cum folosită a fost și înainte, și mai târziu de către administrațiile ce au urmat. Ghidându-se după aceste repere, un mare arhitect danez, Gustav Friderich Hetsch a încercat să restaureze clădirea, păstrând linia arhitectonică regăsită pe monede. Este atât de
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_8_pafos_georgeta_resteman_1340498061.html [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
folosit imaginea pentru monede, cum folosită a fost și înainte, și mai târziu de către administrațiile ce au urmat. Ghidându-se după aceste repere, un mare arhitect danez, Gustav Friderich Hetsch a încercat să restaureze clădirea, păstrând linia arhitectonică regăsită pe monede. Este atât de straniu sentimentul pe care-l trăiești când te afli aici, în miezul unui trecut răstignit între ruine, când ți-e dat să auzi atâtea și-atâtea legende care însă rămân doar legende... Despre începuturile creștinismului la Paphos
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_8_pafos_georgeta_resteman_1340498061.html [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
atunci fusese scutită de la acestea, înăsprind, în același timp, sancțiunile pentru sustragerea de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, fapt care - spune Hașdeu - „...umplu visteria ca niciodată”. Apoi, pentru a sprijini micile activități comerciale, care erau puternic înfrânate de circulația cu precădere a monedelor de valoare mare (aur, argint) și care, în aceste condiții se limitau doar greoiul și nesigurul schimb în natură, bate o monedă de aramă - prima monedă de aramă bătută în țările române. În planul politicii externe, Ioan-Vodă a aplicat un
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_gogu_1425309961.html [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
ca niciodată”. Apoi, pentru a sprijini micile activități comerciale, care erau puternic înfrânate de circulația cu precădere a monedelor de valoare mare (aur, argint) și care, în aceste condiții se limitau doar greoiul și nesigurul schimb în natură, bate o monedă de aramă - prima monedă de aramă bătută în țările române. În planul politicii externe, Ioan-Vodă a aplicat un soi de joc periculos, dar care nu contravenea spiritului vremii, încercând influențarea alegerii regelui polon, însă și învrăjbirea Imperiului Otoman cu vecinii
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_gogu_1425309961.html [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
a sprijini micile activități comerciale, care erau puternic înfrânate de circulația cu precădere a monedelor de valoare mare (aur, argint) și care, în aceste condiții se limitau doar greoiul și nesigurul schimb în natură, bate o monedă de aramă - prima monedă de aramă bătută în țările române. În planul politicii externe, Ioan-Vodă a aplicat un soi de joc periculos, dar care nu contravenea spiritului vremii, încercând influențarea alegerii regelui polon, însă și învrăjbirea Imperiului Otoman cu vecinii (Polonia, Ardealul, Muntenia). Acest
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_gogu_1425309961.html [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
lada de metal se deschise.Aongus se uită primul înăuntru și rămase fără cuvinte,astfel încât William nu îndrăznea să privească înăuntrul misteriosului obiect.Cand se uită și el văzu cu uimire că se aflau mai bine de un milion de monede de aur care se consevasera foarte bine.Ii făcu semn lui Aongus să o cheme pe Karon și Radella,în timp ce el dădu noroiul și rugina de pe cutie.Intr-un final,Karon ajunse acolo mai somnoroasa,dar se trezi de-a
KARON,CAP 15 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1494159886.html [Corola-blog/BlogPost/360367_a_361696]
-
Pillat). Așadar, ne mulțumim cu-acest sincer omagiu. Din „tăcerea veșniciei”, „susură carapacea gândului răzleț”, ne mângâie în literă de carte Mircea Ionescu. Blândă și duioasă fie-i amintirea! Livia Ciupercă membru U.Z.P.R. Trudnicia vânătorii Se bate subtilă monedă privind plăcerea vânătorii, dar - să-mi fie cu iertare - plăcere să fie dacă ucizi? Cum noi, „sălcii gânditoare” avem dreptul la viață, celelalte creaturi ale Domnului pe-acest pământ de ce ar fi vitregite? Bineînțeles, contrazicerea își desface aripile, șopotind că
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA by http://uzp.org.ro/omagiu-scriitorului-mircea-ionescu-la-75-de-ani-de-la-nasterea-sa/ [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
de mare dar bine aprovizionat și cu unele prețuri la jumătate ca cele din Norvegia, mai ales la bere și la țigări. În rest la fel de scump și inaccesibil pentru mine, dar accesibil pentru copii. Se putea plăti cu cardul în monedă norvegiană care era mai mare decât cea suedeză și convertirea se făcea automat la casă. La intrarea în magazin erau zeci de cărți în suedeză, care erau gratuite dacă doreai să le iei. Mi-am ales ceva și eu despre
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402055557.html [Corola-blog/BlogPost/370215_a_371544]
-
bine. Karon era măgulita de cuvintele lui,care în combinație cu parfumul ce-l emană cămașă albă din bumbac,o făcură să roseasca.Dupa un timp,fata simți pe pielea imfierbantata de emoțiile unei posibile iubiri,stropii mari ca niște monede. -Va începe să plouă în curand.Trebuie să ne adăpostim undeva ,sau să ne întoarcem. -Nu ne putem intoarce.Ne-ar udă până acasa.Mai bine hai să ne adăpostim sub mărul acela aplecat până se mai domolește ploaia. Pablo
KARON,CAP 9 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1492762399.html [Corola-blog/BlogPost/359968_a_361297]
-
Noaptea mă buzunărește prin locuri unde nici iarba nu crește și vorba ce-o spunem prin docuri că de la coadă se curăță un pește e un adevăr la baza căruia sap să înțeleg că peștele se-mpute de la cap. Luna,monedă ruginită se strecoară în portofelul meu îngăurit de zornăie lumina într-o gară unde trenul,încă n-a sosit nerăbdător o iau cu halta înainte pe miriștea de cuvinte. A rămas trenul în câmpie, gara abandonată în poezie, de atunci
GERMINAŢIA DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Germinatia_de_sub_zapada.html [Corola-blog/BlogPost/367159_a_368488]
-
obicei, racii erau un fel de bonus pentru paharele de vin ce le consuma din cinstirea pe care o făcea tata fiecărui vizitator care îi trecea pragul casei. Nenea Nae prindea niște pești mari și frumoși, unii cu solzii cât moneda de un pol. Tata, când era bine dispus, își alegea câte un solz mai mare și fluiera din el diferite melodii de muzică populară. Când era supărat sau nu era în apele lui, începea să fluiere cântecul preferat al bunicii
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie.html [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
Situat în partea de sud a Peninsulei Malacca la 137 de km la nord de Ecuator. Clima ecuatorială, caldă și umedă. Temperaturi: între 22 și 35oC. Umiditate: până la 80%. Limbi vorbite: Pu-Tong-Ha (mandarină singaporeză), engleza, malaesiana, tamila (un dialect indian). Moneda: dolarul singaporez (SGD). Conform estimărilor făcute de Banca Mondială și de Fondul Monetar Internațional, Republica Singapore se situează pe locul 3 în lume din punct de vedere al Produsului Intern Brut (PIB), cu aproximativ 80 de mii de dolari per
ESCALĂ LA SINGAPORE – ÎN CĂUTAREA MERLIONULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_jurnal_de_vacan_george_roca_1387368229.html [Corola-blog/BlogPost/347705_a_349034]
-
circumscrie neoromantismului postmodern, plasînd semne ale unei para¬digme poetice de altădată (cavalcada nocturnă, de pildă, amintind de Uhland și Eminescu: "și eu aud ecoul călăreților din miez de noapte/ Sau măcar mă infatuez cu gîndul că-l aud/ Precum monezi aruncate pe caldarîm/ Duminică dimineață cînd toți sînt în biserică/ și nu sunt de argint/ Nimeni nu vinde pe nimeni aici/ Înțelege și lasă-te în voia mea, nu e scăpare/ În spatele copacilor imaginari/ Nu este pădu¬rea imaginată/ Nu
CRISTINA EMANUELA DASCĂLU, O ”VOCE” PARTICULARĂ ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1409658939.html [Corola-blog/BlogPost/353813_a_355142]
-
în: Ediția nr. 2249 din 26 februarie 2017 Toate Articolele Autorului TRECEM PRIN TIMP În viață orice lucru are-un scop Zi de zi ni se demonstrează Depărtarea -n timp e-un hop Ce domestice momente ne crează. Timpul e moneda vieții noastre Să fim atenți cum o vom cheltui... Pe bogății sau clipe măiastre... Oare știm ce trebuie-a prețui? Nu avem timp pentru visare Nu avem timp nici pentru noi Timp avem doar pentru blazare Am ucis arta de-
TRECEM PRIN TIMP de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1488136484.html [Corola-blog/BlogPost/358787_a_360116]
-
doar pentru familia lui, o cantitate suficientă de pește și restul îl înapoiază Dunării. E jertfa muncii lor și ei o dăruiesc din nou fluviului. Așa s-a îndătinat. Alteori, opresc și pentru vânzare și pentru prieteni și rude. E moneda lor de schimb cu care fac trocul. Și Dunărea are legile ei, scrise și nescrise. Care trebui însă, respectate de sfințenie. 6 Cuptor, 2014 CEZARINA ADAMESCU ( Fragment din cartea în curs de apariție: PRIVIND ÎNAPOI CU SPERANȚĂ, eseu monografic despre
CU ŞI FĂRĂ TIMP DESPRE DUNĂRE. FRAGMENT DIN CARTEA: PRIVIND ÎNAPOI CU SPERANŢĂ by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1404629095.html [Corola-blog/BlogPost/343661_a_344990]
-
din motive religioase. Samarineanul este deci un străin, care făcândui-se milă de cel căzut i-a legat acestuia rănile și l-a dus la o casă de ospeție unde l-a predat stăpânului casei pentru îngrijire, dându-i acestuia două monede și spunându-i că atunci când se va întoarce va mai plăti ce se cuvenea. Întrebarea lui Iisus pusă celui cu care conversa a fost despre cine credea acesta că era aproapele omului căzut între tâlhari? -Samarineanul, samarineanul desigur, rostiră câțiva
AL PATRULEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1445544100.html [Corola-blog/BlogPost/342978_a_344307]
-
obicei, racii erau un fel de bonus pentru paharele de vin ce le consuma din cinstirea pe care o făcea tata fiecărui vizitator care îi trecea pragul casei. Nenea Nae prindea niște pești mari și frumoși, unii cu solzii cât moneda de un pol. Tata, când era bine dispus, își alegea câte un solz mai mare și fluiera din el diferite melodii de muzică populară. Când era supărat sau nu era în apele lui, începea să fluiere cântecul preferat al bunicii
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1399562616.html [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]