1,599 matches
-
vremii și în documente personale devenite publice: jurnale, corespondență, amintiri, convorbiri de istorie orală. Am făcut apel la interviurile de istorie orală realizate de profesorul Rostás cu H. H. Stahl și cu alți intelectuali care au luat parte la campaniile monografice la sate între 1925 și 1931: Goicea Mare (Dolj, 1925), Rușețu (Brăila, 1926), Nerej (Vrancea, 1927), Fundul-Moldovei (Bucovina, 1928), Drăguș (Făgăraș, Bucovina, 1929), Runcu (Gorj, 1930), Cornova (Orhei, Basarabia, 1931). Dar și cu cei care au participat la a doua
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
1925 și 1931: Goicea Mare (Dolj, 1925), Rușețu (Brăila, 1926), Nerej (Vrancea, 1927), Fundul-Moldovei (Bucovina, 1928), Drăguș (Făgăraș, Bucovina, 1929), Runcu (Gorj, 1930), Cornova (Orhei, Basarabia, 1931). Dar și cu cei care au participat la a doua serie de campanii monografice desfășurate în satele Șanț (Năsăud, 1935 și 1936), Drăguș (Țară Făgărașului), Nerej (Țară Vrancei), Plasa Dâmbovnic (1939), dincolo de răul Bug (1943). Interviurile au fost realizate de Rostás în anii '80 ai comunismului ceaușist și recent au putut vedea lumină tiparului
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
afecta documentul social creat prin această întâlnire. Zoltán Rostás a încrucișat sursele și realizat în anii '80 interviuri de istorie orală cu H. H. Stahl, Ernest Bernea, Gheorghe Vlădescu-Răcoasa, Mihai Pop, Gheorghe Retegan, Octavian Neamțu și alți participanți la campaniile monografice din anii '20-'30 cărora le-a cerut să povestească experiența lor invocând contextul social și politic în care "monografiști au ieșit pe teren, l-au urmat pe Gusti în construirea unei noi sociologii, tineri care căutau altceva, multi dintre
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
dynamique" du fascisme internațional"30. Despre sistemul gustian Sociologie, Politica, Etică și Sociologia militans Revenit în țara de la studiile din Germania și Franța, Dimitrie Gusti propune un proiect ambițios de modernizare pentru societatea românească eminamente rurală: o sociologie militanta, cercetarea monografica a tuturor satelor și orașelor și dezvoltarea comunitară cu implicarea oamenilor de știință 31. La baza acestui proiect se află sistemul său de gândire, Sociologie, Politica, Etică conform căruia decizia politică profesionistă trebuie fundamentata științific. Cercetarea totală a societății românești
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
peste 15,58% din voturi, devenind a treia forță politică a țarii 41. Criticând clientelismul și corupția principalelor partide, legionarii câștigaseră simpatia publică folosind electoral proiecte caritabile și taberele de muncă 42. Cercetările de amploare asupra satelor operate de echipele monografice la mijlocul anilor '30 atrăseseră atenția Legiunii, iar Codreanu își "manifestase interesul pentru modul de organizare al unor asemenea expediții, solicitând o documentare completă din partea subordonaților"43. Intrați într-o competiție nedeclarata oficial cu Legiunea, membrii echipelor regale foloseau la rândul
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Școală Sociologică a suferit la mijlocul anilor '30 disidente pe masura ce o parte dintre membri au fost afectați de procesul de rinocerizare în desfășurare. Grupul constituit în jurul revistei Rânduiala, Dumitru Amzăr 48, Ernest Bernea 49, s-au desprins după 1935 din Școala Monografica și l-au atacat pe fondatorul ei. Alții, precum Traian Herseni 50, care va ajunge demnitar în guvernul legionar în septembrie 1940 - ianuarie 1941, deși a aderat la Mișcarea Legionara, nu s-a dezis de Gusti, ba chiar au păstrat
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
politică profesionistă. Tinerilor studioși, atrași de capcanele epocii, le-a propus ieșirea din amatorism, invitându-i să adere la Scoala să de cercetare și de acțiune la sat, în fapt o alternativă la extremismul și mesianismul "religiilor politice" contemporane. Echipele monografice ale Fundațiilor Culturale Regale au promovat o monarhie socială, preocupată de soarta țărănimii române, în numele căreia au intervenit la sate. Sociologul Dimitrie Gusti a creat o școală multidisciplinara, unde se puteau întâlni intelectuali că formație și opțiuni politice variate, în care
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
247. 47 Andrei Pippidi, România Regilor, Editura Litera, București, 1994, pp. 34-35. 48 Dumitru Cristian Amzăr scria în 1937 că problema satelor românești trebuia să fie soluționată în "duh legionar", pe cai politice și că nu era nevoie de cercetări monografice, de muzee sociale sau de "lămurirea" opiniei publice. Vezi D. C. Amzăr, Un muzeu social, de la Le Play și Hazelius la Dimitrie Gusti, Tiparul Universitar, București, 1937, pp. 14-15; Pentru atacurile la adresa evreilor, vezi D. C. Amzăr, Naționalismul Tineretului, editata
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
publicat în 1965 o monografie Arghezi de tip tradițional, Opera lui Tudor Arghezi, în 422 de pagini, și a revenit asupra aceluiași subiect după patruzeci de ani, în 2004, cu același proiect al lecturii integrale, într-un fel de eseu monografic, intitulat simplu Arghezi, desfășurat pe 434 de pagini, deci de proporții similare. E o performanță inegalabilă: două lecturi integrale ale operei argheziene, soldate cu două cărți de sinteză, foarte diferite. Cea de-a doua nu e o simplă reeditare a
Relectură, revizuire, rescriere by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11232_a_12557]
-
experiență traumatizantă pe care a invocat-o Dumitru }epeneag, la modul explicit, în Cuvântul nisiparniță. Apetența pentru teorie a făcut ca scriitorul, încă de la debutul său, să-și pună mai bine în evidență inconformismul. Marian Victor Buciu, autorul unui eseu monografic despre Dumitru }epeneag, a stăruit, în colocviul universitar de la Timișoara, asupra înnoirilor susținute de prozator, de la onirismul estetic promovat în 1968 până la ajustările aduse textualismului. De reținut declarația scriitorului, într-un interviu din 1996 dintr-o revistă luxemburgheză, că în
Dresura de fantasme by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10699_a_12024]
-
tautologia né una contraddizione. L'enunciato, che un punto del campo visivo ha nel medesimo tempo due diverși colori, è una contraddizione)"3. E' șu questo punto, che a suo dire metterebbe în crisi îl fondamento stesso dell'unica opera monografica pubblicata da Wittgenstein în vită, che Sraffa contesta la visione dell'amico filosofo e che lo spingerà a rendere più complessa e più acută la sua concezione del mondo e dei problemi filosofici ad esso connessi. Infatti a Sraffa la
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Ion Simuț Despre Sorin Titel (1935-1985) s-au publicat din 1990 încoace nu mai puțin de șase cărți: o biografie a scriitorului, redactată de chiar tatăl său, Iosif Titel (1991), și cinci eseuri monografice de: Adrian Dinu Rachieru (1995), Ada D. Cruceanu (1997), Elisabeta Lăsconi (autoarea celui mai bun eseu dintre toate), Elisabeta Roșca și Daniel Vighi (acestea trei, în 2000). Cele mai bune romane - Clipa cea repede (1979) și Femeie, iată fiul tău
Revanșa unui "marginal" by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10807_a_12132]
-
noi, familia Știrbey. Povestea acesteia poate fi reconstituită și prin povestea reședințelor sale. Ne sunt prezentate, cu o rigoare exemplară, asigurată de documentația temeinică, palatele Știrbey din București și din Buftea, publicația bucureșteană folosind pentru descriere ample extrase din lucrarea monografică a Oanei Marinache, Reședințele Știrbey din București și Buftea. Arhitectura și decorația interioară, apărută în acest an la Editura ACS. Argumentele redacției, din introducere, sunt convingătoare: „Cele două palate Știrbey reprezintă un model de trăinicie de-a lungul secolelor. Urmărind
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3064_a_4389]
-
cu fiecare săptămână. Va rămâne în analele infamiei ignobilul serial al lui Radu Călin Cristea, debutând sub auspiciile antisemitismului (homo brucanus) și încheindu-se, fâsâit, ca o lumânare chioară, înecată puturos în propriul său spermanțet. Autor al unei singure cărți monografice (și aceea apărută acum vreo treizeci de ani), Radu Călin Cristea e doar unul din invidioșii ulcerați cărora li s-a năzărit că pentru emascularea lor culturală de vină e prea productivul Tismăneanu. E adevărat: Vladimir Tismăneanu scrie mult. Dar
Al treilea val by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3852_a_5177]
-
preponderent negativ, în Diavolul și ucenicul său..., Sebastian era un „personaj” viu). Iovănel explică situații, momente ale vieții lui Sebastian, reflectările lor literare și publicistice, dar nu ajunge la conturarea clară a unui portret spiritual al acestuia (după extinsul periplu monografic, niște concluzii ar fi fost binevenite). Se reține însă aspirația accederii la o elită socială și spirituală (și, subsecvent, un „complex al originii” modeste, pe care Iovănel nu-l numește ca atare, dublat de o asumare dificultuoasă a identității evreiești
Monograf în armură de gheață by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4186_a_5511]
-
consemnat surprinderea cu care critici importanți ai ultimelor decenii, de la Nicolae Manolescu la Al. Călinescu și Mircea A. Diaconu îl recitesc pe Hogaș: este un autor demn de stimă dar, scriu ei, e un scriitor uitat. În excelentul său eseu monografic Calistrat Hogaș (Grigarux, 2007), Mircea A. Diaconu scria despre ieșirea postumă a lui Hogaș „dintr-un anonimat cvasitotal”, încercând să explice: „De va fi vreo fatalitate la mijloc, atunci nu știm dacă să o așezăm sub semnul simplei indiferențe față de
Alte drumuri de munte by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/3949_a_5274]
-
literatura lui Coșovei a devenit o mer d’huille. Egală cu sine, întinsă, transparentă. Eventualele valuri nu durează niciodată mai mult de-o secundă. De aceea, mi se pare că ea se pretează mai degrabă unui comentariu integrator, de tip monografic, decât analizelor secvențiale. Așa îmi și explic de ce de-o vreme încoace volumele lui au parte de relativ puține recenzii. E, la urma urmelor, o marcă a maturității, nici măcar specifică lui Coșovei (în aceeași situație aflându-se, de exemplu, și
Sunt și eu un june by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3961_a_5286]
-
lui Constantin Ciopraga, aceea cuprinsă între 1950 și 1970, se observă înclinarea către îmbinarea biografiei spirituale a creatorului cu biografia operei. Precum în monografiile Calistrat Hogaș (1960), G. Topârceanu (1966), Mihail Sadoveanu (1966) și Hortensia Papadat-Bengescu (1973). Acestea sunt "studii monografice", construite după o structură tradițională, cu dorință de obiectivitate și de limpezime. Premisele sunt însă frecvent subminate de adoptarea procedeelor eseului, prin care își fac loc observații rafinate, în contrast cu rigiditatea sociologizantă și maniheistă a criticii oficioase a timpului. Critica de
Constantin Ciopraga, nonagenar Eseu lexicografic by Dan Mănucă () [Corola-journal/Imaginative/10592_a_11917]
-
reunește „300 de pagini de inedite editorial, rămase în presa vremiiˮ. Următorul moment al ședinței de cenaclu a fost consacrat unuia dintre cei mai îndrăgiți creatori clujeni, epigramistul Eugen Albu, care și-a lansat a zecea carte, „Zilnicul cotidian. Povestire monografică despre și cu Eugen Albuˮ, ce marchează împlinirea a trei sferturi de veac de viață împlinită și frumos trăită. Gavril Moisa, secretarul LSR, pornind de la definițiile epigramei regăsibile în dicționare, a făcut o prezentare a lucrării, pe care a calificat
CENACLUL LITERAR „ARTUR SILVESTRIˮ DIN CLUJ-NAPOCA, ÎN ȘEDINȚĂ SPECIALĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373735_a_375064]
-
sfârșit“. În continuare Antonia Bodea și Al.Florin Țene au vorbit despre epigramistul Eugen Albu, “un clasic în viață “, cum sublinia Al.Florin Țene, acesta fiind membru al Asociației Epigramiștilor Români și al Ligi Scriitorilor, prezentând volumul “Zilnicul cotidian -povestire monografică despre și cu EUGEN ALBU “. după care profesorul Vasile Sfârlea a vorbit detaliat și prezentând documente despre scriitorul, dascălul și publicistul turdean Teodor Murășanu, tatăl regretatului academician Camil Mureșeanu,După o conferențere de peste o oră, Vasile Sfârlea a concluzionat cu
LA CENACLUL LITERAR RADU STANCA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384727_a_386056]
-
neconcludente. Extrem de săracă și neadusă la zi este și lista lucrărilor despre viața și opera poetului, din care lipsesc numeroase titluri de volume ce i-au fost consacrate, a căror citare ar fi fost obligatorie, începând cu mai vechile lucrări monografice ale lui Iancu Constantinescu, Ciprian Doicescu, Oct. C. Tăslăuanu, Ovidiu Papadima, Paolo Soldati și până la lucrările mai noi ale lui Ilie Guțan, Gheorghe Bodea, Dan Brudașcu, Micea Cenușă, unii dintre ei fiind și editorii bogatei corespondențe a poetului, fără de care
Ediție Goga la “Univers Enciclopedic” by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13419_a_14744]
-
prozei lui Paul Eugen Banciu, 2008), și după un număr de volume vizând literatura din Vestul României (Provincie și valoare, 1998; Biblioteca de Vest, 2005; Fragmentarium, 2008), criticul și istoricul literar Dorin Murariu continuă seria evaluărilor sintetice cu acest “eseu monografic” (cum el însuși îl califică), intitulat, simplu, Pora, și consacrat profilului, uman și estetic, al scriitorului omonim (Editura Eurostampa, Timișoara, 2013). Mircea Pora (n. Topolovăț, Timiș 1944) a debutat editorial în 1985, fiind prezent, potrivit tipicului vremii, într-o apariție
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]
-
prozei lui Paul Eugen Banciu, 2008), și după un număr de volume vizând literatura din Vestul României (Provincie și valoare, 1998; Biblioteca de Vest, 2005; Fragmentarium, 2008), criticul și istoricul literar Dorin Murariu continuă seria evaluărilor sintetice cu acest “eseu monografic” (cum el însuși îl califică), intitulat, simplu, Pora, și consacrat profilului, uman și estetic, al scriitorului omonim (Editura Eurostampa, Timișoara, 2013).Mircea Pora (n. Topolovăț, Timiș 1944) a debutat editorial în 1985, fiind prezent, potrivit tipicului vremii, într-o apariție
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]
-
din București. Prin preocupările sale a ridicat nivelul învățământului sociologic și etic secundar și superior, fiind fondatorul școlii sociologice bucureștene. A întemeiat unul din cele mai coerente și solide sisteme sociologice din perioada interbelică și a fundamentat metoda de cercetare monografică. A militat pentru înființarea de cămine culturale la sate și de școli superioare țărănești pe regiuni. Din 1919 a fost membru titular al Academiei Române, îndeplinind apoi funcțiile de vicepreședinte (1923-1925, 1943-1944) și președinte al acestei instituții (1944-1946). LUNI, 31 OCTOMBRIE
Agenda2005-44-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284377_a_285706]
-
și București, ministru al învățământului, membru al Academiei Române (al cărei președinte a fost între 1944 și 1946), membru al mai multor academii, societăți și institute de sociologie de peste hotare. A întemeiat școala sociologică de la București. A inițiat și îndrumat cercetarea monografică a satelor din România (1925-1948). A decedat în 1955. BOMBARDAREA DRESDEI În 1945 a început campania aliată de distrugere a orașului german Dresda prin bombardamente aeriene. Cele trei valuri aeriene succesive (două în 13 februarie și unul în 14 februarie
Agenda2005-07-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283394_a_284723]