5,397 matches
-
tehnologie particulară, e dificil de revenit, și cu cît există mai mulți adepți ai acestui sistem cu atît e mai dificil de schimbat. Este una dintre rațiunile ce explică o intervenție publică; dar, contrar a ceea ce decurge din noțiunea de monopol natural, această acțiune publică nu ia în mod obligatoriu forma unei întreprinderi unice. Serviciile furnizate de către rețele sunt într-adevăr ceea ce se cheamă "bunuri sistemice", comportînd mai multe componente. Astfel, un traseu de cale ferată utilizează o rețea interurbană, dar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
care controlează infrastructura. Aceasta e, vom vedea, teza ce fondează directiva europeană privind viitorul transportului feroviar. Dar, de o manieră generală, noi trebuie să reținem cîteva învățăminte majore ale acestor niveluri de dezvoltare teoretică: primul repune în cauză conceptul de monopol natural, nu negîndu-l, ci arătînd că el nu se aplică atît de des pe cît credem. Mai precis, monopolul natural nu privește decît o parte a activităților astăzi înscrise în perimetrul serviciului public. Astfel, producția, transportul și comercializarea electricității sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
manieră generală, noi trebuie să reținem cîteva învățăminte majore ale acestor niveluri de dezvoltare teoretică: primul repune în cauză conceptul de monopol natural, nu negîndu-l, ci arătînd că el nu se aplică atît de des pe cît credem. Mai precis, monopolul natural nu privește decît o parte a activităților astăzi înscrise în perimetrul serviciului public. Astfel, producția, transportul și comercializarea electricității sunt trei activități distincte ce nu reclamă prezența unei singure firme monopolistice; prezența mai multor firme acolo unde este posibil
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
în materie de echitate, noțiunea de serviciu public omogen și accesibil tuturor este și ea repusă în cauză, deoarece nu există rațiuni pentru care diversele tipuri de servicii, oferite utilizatorilor, să fie tratate de o manieră similară. În locul conceptelor de monopol natural, buget unic și statut, moștenite de la vechile generații de economiști, noi dezvoltări ale analizei economice propun, deci, astăzi substituirea cu noțiunile de rețea, diferențiere tarifară și salarii de eficiență. Este vorba despre o mutație majoră care necesită, fără îndoială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
reglementare 247 6.1.3.1. Economia reglementării 248 6.2. Un nou cadru conceptual pentru serviciul public 250 6.2.1. "Statut" sau salariu de eficiență 251 6.2.2. Prețuri diferențiate și subvenții 252 6.2.3. De la monopolul natural la economia rețelelor 253 6.3. Statul și sistemele economice 256 6.4. Statul și globalizarea 258 6.5. Statul și națiunea: spre o disociere? 263 6.5.1. Ce este o națiune? 264 6.5.1.1. Două
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
că habar n-aveam că poate să mai existe atât de acut, mă refer la învățămîntul primar acum, reflexul obtuz în formarea copiilor. Că multe dintre manualele școlare după care învață copleșitoarea majoritate a puștilor astăzi - se deține parcă un monopol pe piață care funcționează ca o fatalitate - sînt mai penibile, prin amestecul de texte și confuzia structurii lor, decît cele de dinainte de '89. Poate că asta n-ar fi așa o grozăvie, poate să facă manuale oricine, la urma urmelor
Cui i-e frică de manuale? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7903_a_9228]
-
circulația ideilor. Că trăiesc în alt timp, sinistru, care a născut și naște monștri. Grav și revoltător este că cineva i-a dat drumul spre școli. Unde sînt, deci, manualele alternative? Pe cine am întrebat, tot după Peneș învață. E monopol? Cine sînt și ce hram poartă referenții care au lăsat să plece pe piață astfel de manuale? Cine sînt prof. Adriana Cârciumaru, inst.(ce-o fi asta?) Steliana Vlad și Monica Grozavu? Cine sînt dînșii și cine sînt cei din
Cui i-e frică de manuale? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7903_a_9228]
-
se soluționează de Arbitrajul de Stat sau alte organe arbitrale, prevăzute de lege. Capitolul 3 Contractele de comerț exterior și de cooperare economică internațională Secțiunea 1 Dispoziții comune Articolul 49 Activitatea de comerț exterior și de cooperare economică internațională constituie monopol de stat și se desfasoara potrivit politicii partidului și statului privind lărgirea și diversificarea relațiilor economice externe, în concordanță cu prevederile planului național unic de dezvoltare economico-socială. Articolul 50 Schimburile economice externe și relațiile de cooperare economică internațională se realizează
LEGE Nr. 3 din 6 iulie 1979 pentru modificarea şi completarea Legii contractelor economice, nr. 71/1969. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106539_a_107868]
-
deosebită pentru adevăr. Le place să-l fabrice ca să creeze o știre bombă, nu să ancheteze serios, obiectiv”, a reacționat, dezamăgit, François Mitterrand, după apariția la TV a controversatului Canton. Peste toate, Mitterrand a fost cel care a pus capăt monopolului statului asupra televiziunii și radioului, într-o perioadă în care Hexagonul avea trei canale publice de televiziune controlate de Putere. Președintele Franței a autorizat înființarea a peste 600 de radiouri private și a două noi canale de televiziune. De asemenea
De ce disprețuia François Mitterrand presa by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/78362_a_79687]
-
ale blocului sovietic, ci propria raportare imaginară la un trecut, în felul său, definitiv. Fresca istorică romanescă - un clișeu de zile mari - se dovedește, în fond, un portret executat manu propria. Dacă, pentru protagonistul Măcelului, Georgia e țara de adopție, monopolul asupra minții sale îl deține, în exclusivitate, Georgiana. Plecat din Chișinău la Tbilisi pentru a cerceta istoricul relațiilor dintre Moldova și Caucaz, timidul poet Angelo - nume neverosimil într-o grilă a realismului geografic - cade, și aici, pradă indiferenței sexuale a
Cruzimi în Georgia by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7590_a_8915]
-
inferioare, importate din țările africane prietene a dus la crearea automată a unui sistem de încrengături aproape mafiote: În vară, cade marea bombă: se sistează definitiv aprovizionarea unităților comerciale de profil cu cafea verde. Operațiunea de prăjirea a cafelei devine monopol de stat, sub stricta supraveghere și responsabilitate a lui Victor Ranga, care devine astfel, Primul și Unicul Cafegiu al țării. Cine vrea o cafea bună numai cu el poate trata de acum încolo; dar suntem în România, unde, după cum se
La mica înțelegere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7614_a_8939]
-
pe care le-am trăit cu toții, n-a întîrziat a o decepționa pe Doina Cornea. Numită, după cum se știe, în Consiliul FSN cu un scop pur decorativ, d-sa și-a dat repede seama de jocul neocomuniștilor care-și doreau monopolul guvernării, ceea ce a făcut-o să demisioneze. Deja foarte cunoscută, militanta continuă a fi filată de noua-veche Securitate, primește la telefon injurii obscene și amenințări cu moartea, chiar cîte trei-patru pe oră, inclusiv noaptea: "Venim, pregătește-te, îți tăiem capul
Mărturiile Doinei Cornea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7152_a_8477]
-
pe care le-am trăit cu toții, n-a întîrziat a o decepționa pe Doina Cornea. Numită, după cum se știe, în Consiliul FSN cu un scop pur decorativ, d-sa și-a dat repede seama de jocul neocomuniștilor care-și doreau monopolul guvernării, ceea ce a făcut-o să demisioneze. Deja foarte cunoscută, militanta continuă a fi filată de noua-veche Securitate, primește la telefon injurii obscene și amenințări cu moartea, chiar cîte trei-patru pe oră, inclusiv noaptea: "Venim, pregătește-te,îți tăiem capul
Mărturiile Doinei Cornea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7177_a_8502]
-
pe principiile economiei de piață, în vederea obținerii unui rezultat similar cu cel obținut pe o piață concurențială, are ca obiective: a) asigurarea unui cadru legal echitabil și proconcurențial în domeniul serviciilor comunitare de utilități publice; ... b) restrângerea ariilor de monopol, respectiv a drepturilor exclusive prin liberalizarea unor activități economice/segmente de piață ale căror caracteristici economice, respectiv condiții de piață (în particular date de caracteristici ale cererii, respectiv ale ofertei de asemenea servicii) nu mai justifică acordarea unor drepturi exclusive cu
HOTĂRÂRE nr. 1.070 din 24 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258760]
-
și stabilirea nivelului redevenței; ... d) implementarea principiilor de concurență de către autoritățile cu atribuții de reglementare (autoritățile administrației publice centrale și locale) în vederea eliminării lor ori, cel puțin, a limitării semnificative a posibilelor efecte anticoncurențiale generate de caracterul de monopol al serviciilor comunitare de utilități publice: d.1) respectarea principiului neutralității concurențiale, respectiv a principiului minimei atingeri aduse concurenței prin: d.1.1) înscrierea acțiunilor autorităților administrației publice locale în sfera atribuțiilor și competențelor conferite acestora prin lege, fără a extinde cu privire
HOTĂRÂRE nr. 1.070 din 24 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258760]
-
indemnizației aflat în plată în luna octombrie 2010. ... 30. Cu referire la critica potrivit căreia Guvernul, prin adoptarea ordonanțelor de urgență criticate, nu a ținut seama de faptul că legile sunt acte juridice superioare, Curtea a statuat că, pe lângă monopolul legislativ al Parlamentului, Constituția, în art. 115, consacră delegarea legislativă în virtutea căreia Guvernul poate emite ordonanțe simple [art. 115 alin. (1)-(3)] sau ordonanțe de urgență [art. 115 alin. (4)-(6)]. Astfel, transferul unor atribuții legislative către autoritatea executivă
DECIZIA nr. 83 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255633]
-
fundamental al statului de drept trebuie să prevaleze. Statul de drept constă în mai multe aspecte care sunt toate de importanță capitală și trebuie menținute într-un mod integral. Aceste elemente sunt principiul legalității, separarea puterilor, împărțirea puterilor, drepturile omului, monopolul statului asupra forței, administrarea publică și independentă a justiției, protecția vieții private, dreptul la vot, libertatea de acces la puterea politică, participarea democratică a cetățenilor și supravegherea de către aceștia a procesului decizional, luarea deciziilor, transparența guvernării, libertatea de exprimare
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
lege, Curtea a reținut că s-a pronunțat printr-o jurisprudență vastă în care a statuat că prevederile art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție conferă Parlamentului calitatea de unică autoritate legiuitoare a țării, iar, în virtutea acestui monopol legislativ, Parlamentul este singura autoritate publică ce adoptă legi. În sistemul constituțional român, regula este aceea că Guvernul nu dispune de dreptul de reglementare primară a relațiilor sociale, ci doar de dreptul de a adopta legislația secundară. Cu toate acestea
DECIZIA nr. 302 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258461]
-
2020). *) Decizia Curții Constituționale nr. 83 din 3 martie 2022 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 24 mai 2022. ... 17. Astfel, referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, Curtea a statuat că, pe lângă monopolul legislativ al Parlamentului, Constituția, în art. 115, consacră delegarea legislativă, în virtutea căreia Guvernul poate emite ordonanțe simple [art. 115 alin. (1)-(3)] sau ordonanțe de urgență [art. 115 alin. (4)-(6)]. Astfel, transferul unor atribuții legislative către autoritatea executivă
DECIZIA nr. 281 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258418]
-
431 din 22 mai 2020, Curtea Constituțională respingând ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate. ... 33. Astfel, cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 115 alin. (1) și (4) din Constituție, Curtea a statuat că, pe lângă monopolul legislativ al Parlamentului, Constituția, în art. 115, consacră delegarea legislativă, în virtutea căreia Guvernul poate emite ordonanțe simple [art. 115 alin. (1)-(3)] sau ordonanțe de urgență [art. 115 alin. (4)-(6)]. Astfel, transferul unor atribuții legislative către autoritatea executivă
DECIZIA nr. 317 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257939]
-
permite Guvernului, sub controlul Parlamentului, să facă față unei situații extraordinare, se justifică prin necesitatea și urgența reglementării acestei situații care, datorită circumstanțelor sale, impune adoptarea de soluții imediate în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public. Pe lângă monopolul legislativ al Parlamentului, Constituția, în art. 115, consacră delegarea legislativă, în virtutea căreia Guvernul poate emite ordonanțe simple [art. 115 alin. (1)-(3)] sau ordonanțe de urgență [art. 115 alin. (4)-(6)]. Astfel, transferul unor atribuții legislative către autoritatea executivă
DECIZIA nr. 203 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258296]
-
normativ cu putere de lege, s-a pronunțat printr-o jurisprudență vastă în care a statuat că prevederile art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție conferă Parlamentului calitatea de unică autoritate legiuitoare a țării, iar, în virtutea acestui monopol legislativ, Parlamentul este singura autoritate publică ce adoptă legi. În sistemul constituțional român, regula este aceea că Guvernul nu dispune de dreptul de reglementare primară a relațiilor sociale, ci doar de dreptul de a adopta legislația secundară. Cu toate acestea
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
însă adoptată în domeniul legilor constituționale, nu poate afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu poate viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietatea publică. Astfel, pe lângă monopolul legislativ al Parlamentului, Constituția, în art. 115, consacră delegarea legislativă, în virtutea căreia Guvernul poate emite ordonanțe simple [art. 115 alin. (1)-(3)] sau ordonanțe de urgență [art. 115 alin. (4)-(6)]. Astfel, transferul unor atribuții legislative către autoritatea executivă
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 din 17 aprilie 2019, paragrafele 83-87), prevederile art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție conferă Parlamentului calitatea de unică autoritate legiuitoare a țării, iar în virtutea acestui monopol legislativ, Parlamentul este singura autoritate publică ce adoptă legi. Conceputul de „lege“ se definește prin raportare la două criterii: cel formal sau organic și cel material. Potrivit criteriului formal, legea se caracterizează ca fiind un act al autorității legiuitoare, ea
DECIZIA nr. 737 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251597]
-
reglementează calea de atac deschisă împotriva hotărârilor curții de apel pronunțate în soluționarea acțiunilor în anularea hotărârilor arbitrale, statuând că acestea sunt supuse recursului. ... 17. Așadar, Curtea reține că arbitrajul reprezintă o excepție de la regula conform căreia justiția este monopol al statului, în sensul art. 126 alin. (1) din Constituție, care prevede că aceasta se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, implicând o activitate de natură jurisdicțională, la finalul căreia
DECIZIA nr. 735 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251101]