424 matches
-
aceste două fapte au dus, în modernitatea tîrzie, la eliberarea transcendenței de continuitatea ei cu istoria. Așa stînd lucrurile, nu avem oare șanse să devenim mai disponibili, mai atenți față de celălalt model al distanței, față de modelul vertical? Desigur, potrivit doctrinelor monoteiste, economia divină include tipul și istoria, dar e evident că acestea din urmă nu o pot determina. A condiționa confruntarea deplină a omului cu transcendența de trecerea timpului și a istoriei nu ar înseamna oare să culci veșnicia pe temporalitate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
că, de vreme ce mintea omenească cuprinde o idee atît de extraordinară, atît de nenaturală precum ideea de Dumnezeu, se poate infera că nu omul, ci o instanță transcendentă și-a implantat în sufletele noastre emblema pecetea sau chipul, în termenii doctrinelor monoteiste , așa cum un producător își imprimă marca pe produsele sale. Proiectul științific modern însuși presupune că există în univers o ordine și că această ordine e inteligibilă, că omul se află așadar în corespondență cognitivă cu un obiect pe care nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în abisul ori străfundul unde sînt absorbite opusele cu tensiunea lor și chiar Unitatea. în schimb, actul divin fie el de autocunoaștere sau de proiectare a creației presupune ca în Unitate să existe distanță, tensiune, mișcare lăuntrică între poli. Tradițiile monoteiste vorbesc despre mîna dreaptă și mîna stîngă a lui Dumnezeu, latura generozității și cea a rigorii, cea a iubirii și cea a dreptății. între cele nouăzeci și nouă de nume divine pe care le celebrează islamul se află o serie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pricinile semnalate mai sus, dar mai ales din pricina metodei practice. Metoda aceasta a fost stăpânită de ideea apriorică a evoluționismului, care presupunea la originea religiei un politeism polimorfic, din care omenirea s-ar fi ridicat treptat și greu la concepția monoteistă. Toate încercările de explicație, emise până azi în numele acestei metode: mitologia naturistă, fetișismul, manismul, animismul, totemismul, magia, socotite ca faze evolutive ale credinței religioase, îi apar lui W. Schmidt lipsite de un fundament serios și construite pe o scară falsă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
puțin evoluați. După metoda apriorismului evoluționist, ar trebui să ne așteptăm, din punct de vedere religios, la cele mai grosolane forme de politeism. Dar lucrurile stau cu totul dimpotrivă: cei mai primitivi oameni din câți trăiesc astăzi pe pământ sunt monoteiști. Aproape fără excepție ei au cultul ființei supreme, concepută spiritual, personal, infinit, supramundan, și purtând de grijă nu numai familiei, clanului sau tribului, dar lumii întregi, pe care a creat-o. În cea mai mare parte, acești primitivi nu cunosc
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mitologia naturistă, fetișismul, manismul, animismul, totemismul și celelalte, care sunt apariții secundare sau ulterioare ale politeismului. Nici una din aceste teorii sau ipoteze nu intră în considerație pentru a lămuri originea ideii de Dumnezeu la aceste neamuri primitive. În ce privește originea ideii monoteiste, Schmidt se abține să răspundă, lăsându-ne s-o înțelegem noi. Dar faptul incontestabil demonstrat prin numeroasele studii asupra vieții acestor primitivi este că monoteismul spiritual e forma primordială a religiei pe pământ. Cu acest monoteism spiritual primordial stă în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
s-a ridicat la cer din pricina răutății omenești. Atunci a învățat pe oameni cum să-și întemeieze familia, cum să-și lucreze armele și uneltele de care au nevoie. Cu alte cuvinte, în acesta formă de organizație cultică a credinței monoteiste, nu numai că manifestările culturale apar și se rânduiesc în mod spontan ca expresii ale sentimentului religios, dar însăși ideea de civilizație și de cultură e socotită ca inspirată direct de Dumnezeu. E de altfel convingerea obștească a popoarelor din
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
prin singurele lui puteri a devenit homo faber, artist, poet, înțelept, ci că experiența prin care deține mijloacele de stăpânire asupra naturii i-a fost inspirată și îndrumată de la început de către puterile supranaturale. Fie că s a menținut în credința monoteistă, fie că s-a rătăcit ulterior în stufăria mitologică a politeismului, omul a continuat să creadă că puterile divine sunt inspiratoare și colaboratoare la cultura și civilizația lui. Această idee, care adună convergent activitățile și creațiile omenești într-unul și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
este explicația teologică a unor astfel de coincidențe, distanțate cu veacuri și venind dintr-o lume atât de streină totuși spiritului creștin ? Scriitorii bisericești ne dau două explicații. Una e presupunerea că filosofii Eladei, care s-au ridicat până la ideca monoteistă, au fost influențați de doctrina Vechiului Testament. Ea e formulată mai ales de Justin Martirul, de Clement Alexandrinul, de Origen și de Fericitul Augustin, care crede că Platon a luat în Egipt contact cu Biblia. Ipoteza e verosimilă și posibilă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
să învățăm cum să-i facem față, să ne adaptăm fără a ne pierde natura umană. Cu un optimism ponderat și în marginile realității constată că opinia modernității, pentru care secularizarea era o axiomă, s-a dovedit falsă. Marile religii monoteiste sînt într-o efervescență și vigoare aproape uimitoare. De asemenea, bogăția trecutului cultural nu este negată, ci mai degrabă reasamblată în moduri adesea deconcertante. Într-o libertate de alegere adeseori laxă, copleșită de multiplicitatea opțiunilor posibile, sîntem avertizați: devine practic
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
neamul Magog erau geții și sciții dar în Mișna lor scrie că Magog era Gitia, deci acest neam odios și criminal de tîrîturi, fumega numai vedenii, tîmpenii, revelații și conspirații pentru a distruge neamurile sciților și geților cu religia lor monoteistă ce avea în frunte pe Gog sau Domnul. Ceva asemănător ne-au clocit pe la mijlocul secolului XlX, de data asta mozaicii cazari sau jidanii, dar românii de astăzi nu vreau să înțeleagă nimic din istoria lor și să se întrebe de ce
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
urmașii lui, cultul lui Iahwe fiind o rătăcire de la adevăr sau o născo- cire mult mai tîrzie. Ori neamul ales scoborîtor din zei și care se numea fiii luminii erau geții cei nemuritori, nicidecum întunecații ivriți. Adică exista o religie monoteistă cu un Dumnezeu al luminii și unic al acelui veac așa cum a arătat și Saul în textele menționate, dar mult înaintea pretinselor revelații ale ivriților iar Dumnezeul mandeenilor este unul bun și iubitor de om care trebuie să lupte neîncetat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
care zicea: «Acum a venit mîntuirea, puterea și împărăția Dumnezeului nostru și stăpînirea Hristosului Lui, pentru că pîrîșul fraților noștri, care zi și noapte îi pîra înaintea Domnului nostru, a fost aruncat jos».” Textul este mai mult decît explicit, o religie monoteistă și universală a fost distrusă prin impunerea cultului iudeo-satanist iar leprele criminale se fălesc cu fapta lor și o consideră veșnică și nerăsturnată de ni-mic și de nimeni. Aici Ioan se încurcă rău în subtilitățile religiei pe care o
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
s-a preumblat prin Macedonia și Ilyria sau de la esenii care îl tot încălzeau și luminau pe Iahwe cu religia luminii arimine. Textul, în substrat mai are o mărturisire uluitoare pentru orice om cu judecată; el vorbește de o religie monoteistă foarte veche, unde divinitatea este însoțită de în-geri, avea ca simbol al sacrului crucea și care cuprinsese mare parte din populația imperiul roman. Acest cult avînd ca divinitate supremă pe Gog, era din țara Magog cum mărturisește el, idee preluată
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
cinstea religia crucii, dar baștina era în Dio Gitii. Și textul iudeului Ezechiel vor-bește de Gog, Domnul/Dumnezeul lui Magog, al lui Gomer/Sciția dar și a altor seminții din nord, ca despre o divinitate unică, deci despre o religie monoteistă pe care ei o cunoșteau foarte bine de sute de ani, iar acum s-au pus să o distrugă. Așa cum el numea pe Gog și șarpele cel vechi drept Satana, tot așa geții, esenii și mandeenii cu ceva sute de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
populația din nordul Istrului pe care izvoarele istorice o numeau mai des geți sau daci, informație explicată în Getica episcopului Iordanes. Chiar din străfundurile întunecaților care ne-au distrus istoria și cultura străbună, aflăm totuși că geții practicau o religie monoteistă așa cum menționează cam înghesuit și Herodot iar Strabon cunoștea neamul de la nordul Istrului drept cel mai religios popor din lume! Apocalipsa nu face decît să confirme, ceea ce se găsește în alte izvoare istorice, ivriții ca feciorași vioi ai Satanei s-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
tîrziu, în anul 419 prin conciliul de la Carta-gina pentru că mulți au văzut-o drept o nebunie și o impietate asupra bunului simț și a dogmaticii, sau poate că erau prea străvezii și proaspete faptele criminale făcu-te împotriva vechiului cult monoteist al geților iar memoria colectivă a popoarelor încă mai funcționa, pînă ce au apărut generațiile îndobitocite în iudeo-cretinism. Mai avem alt izvor tot din surse mozaice privind identitatea țării Magog pe care Ioan ne-o prezintă drept marele mister revelat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
atare, prin absorbirea condiționărilor ce le sînt specifice, pentru ca, eliberat de ele, omul să se identifice participativ cu realul absolut. Aceasta e, rapid spus, tema eliberării totale din doctrinele Indiei sau identificarea cu Tao, în China. Aceasta este, pentru tradițiile monoteiste, tema Omului universal. Arhetip uman al universului, el indică, pentru fiecare om, ținta ultimă a efortului spiritual, aceea de a satura toate treptele realului, în termenii lui Andrei Pleșu. în creștinism, tema are un relief special, de vreme ce Christos este Omul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
fără riscul de a cădea în relativism. Unui creștin îi va fi greu să accepte că omul se poate salva și altfel decît prin Isus Christos, cel întrupat în istorie. Teologii musulmani ortodocși văd Unul treimic drept o imagine insuficient monoteistă a lui Dumnezeu, iar tradiția ebraică drept un monoteism depășit. Nu mai vorbim de faptul că teologii dialogului interreligios sînt puțin numeroși, contestați adesea de autoritățile instituționale ale propriilor tradiții și că se recrutează mai ales din creștinism (perceput de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
să o dea pentru cîștigarea virtuții Potrivit Sfîntului Augustin, care preia ideea lui Origen, e mai bine ca omul să devină bun prin voință, iar nu prin necesitate; trebuia așadar ca el să fie înzestrat cu voință liberă. în tradițiile monoteiste, extraordinarul relief pe care îl capătă voința în definirea libertății umane se datorează poate și faptului că această libertate este gîndită ca reflex al libertății divine așa cum se manifestă ea în actul creator. Omul e creat ca interlocutor demn de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Platon exaltă chiar și acest model vegetal, plasîndu-i rădăcinile în cer. Greci sau nu, gînditorii vechi considerau că persoana umană este însoțită de un reper transcendent, de sufletul ei adevărat, de dublul ei ceresc, de un daimon păzitor. Revelația tradițiilor monoteiste a intensificat intimitatea dintre modelul maximal și ființa în-creștere, a înfipt modelul în străfundul omului. Omul crește nu numai potrivit chipului divin după care a fost făcut, ci e lucrat din adîncul lui cel mai adînc de acest model, e
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
care omul îl are dat virtualmente în interiorul lui. Pentru aceste tradiții, omul e prin excelență ființă dinamică, vector vertical. Starea lui de fapt e doar o pistă de lansare, aspectul incoativ al convergenței spre modelul lui universal. în termenii religiilor monoteiste, universalul în noi este chipul divin reflectat în inima profundă. Acestui chip, Unu, fiecare om îi oferă o oglindă unică, proprie, personală, iar prin dinamica asemănării fiecare persoană tinde să se împlinească drept o variantă unică a universalului. Toată tematica
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
destinul celorlalți, fie că sînt pioși și ajung în pămîntul pur, fie că au de parcurs alte și alte stadii de existență. în ambele tradiții, eliberarea totală poate fi asociată cu acea distanță verticală mobilizatoare resimțită în zorii unei religii monoteiste de întreaga comunitate, iar de contemplativii ei în toate timpurile. Eliberarea amînată corespunde unei distanțe destinse și într-un fel temporalizate, căci dezlegarea trebuie așteptată indefinit, chiar dacă gîndirea indiană și cea greacă nu insistă pe temporalitate și pe istorie, precum
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
aceste două fapte au dus, în modernitatea tîrzie, la eliberarea transcendenței de continuitatea ei cu istoria. Așa stînd lucrurile, nu avem oare șanse să devenim mai disponibili, mai atenți față de celălalt model al distanței, față de modelul vertical? Desigur, potrivit doctrinelor monoteiste, economia divină include tipul și istoria, dar e evident că acestea din urmă nu o pot determina. A condiționa confruntarea deplină a omului cu transcendența de trecerea timpului și a istoriei nu ar înseamna oare să culci veșnicia pe temporalitate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
că, de vreme ce mintea omenească cuprinde o idee atît de extraordinară, atît de nenaturală precum ideea de Dumnezeu, se poate infera că nu omul, ci o instanță transcendentă și-a implantat în sufletele noastre emblema pecetea sau chipul, în termenii doctrinelor monoteiste , așa cum un producător își imprimă marca pe produsele sale. Proiectul științific modern însuși presupune că există în univers o ordine și că această ordine e inteligibilă, că omul se află așadar în corespondență cognitivă cu un obiect pe care nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]