802 matches
-
gravă. Monseniorul se întoarse către părintele Carlos: — Dumneavoastră ce părere aveți, părinte? Vor porni la război? — Sunt sigur. Și dacă își propun, șoseaua asta nu va înainta nici cu un metru cât timp va mai rămâne un yubani în viață. Monseniorul clătină din cap, pesimist. — Cred că soluția nu mai este în Santa Marta, ci în capitală - făcu o pauză și păru să ia o hotărâre. Dacă sunteți de acord, părintele Carlos vă va însoți. Poate că lui i se vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
versetul cinci. Dar, după cum merg lucrurile, pământul pe care îl vor moșteni cei blânzi nu va fi decât o imensă cloacă. A venit momentul ca ei să înceteze să mai fie blânzi și să-și apere moștenirea. Ce ar zice monseniorul dacă v-ar auzi vorbind așa? — Ar fi de acord. Și el este basc și misionar. Sau crezi că, dacă purtăm o sutană, ne-am pierdut avântul. Când am plecat din San Sebastián, știam că va trebui să înfrunt multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
omor, Înainte ca ei să mă-ncătușeze. Apucă satârul și Întoarse cheian broască. În clipa aia, a căzut ca electrocutat. A leșinat. Maricica, fata ce se ocupa de igienizarea casei scărilor blocului, speriată peste măsură, de căderea și de leșinul monseniorului, o zbughi-n bucătărie, o apucă, și pe ea, un mic leșin, Își reveni, destul de repede, și-l Întrebă, Încă speriată: da’ ce-i cu mata? Hai, spune-mi. Ce-i cu mata, repede, să-mi spui, cât nu mor
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
mereu „o umilință cinstită”, vorbind „în cuvinte simple, fără emfază sau retorică”5, profund absorbit de operele Sfinților Părinți și, de aceea, „scos din cotidianul societății”1, iubit și admirat de reputați teologi creștini de numeroase confesiuni (cum ar fi Monseniorul Vladimir Ghyka, anglicanul A.M. Allchin sau protestantul J. Moltmann), P. Stăniloae n-a resimțit niciodată emoțiile mediocre ale teologilor „de meserie”. Convertit fiind 2 la adevărata slujire în „Duh și adevăr”, dovedindu-se pretutindeni om „veghetor, înțelept, cuviincios, iubitor de
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
cu argumente atât de perfecte în rigoarea lor logică, încât oricine le-ar fi primit rămânea fascinat și mișcat, chiar dacă avea anume prejudecăți în ceea ce-l privește. Cel mai adesea îi scria lui Filip al III-lea al Spaniei și monseniorului Querengo, perorându-și cauza, informându-i asupra stării sale de sănătate și a condițiilor de detenție. Scrisorile, firește, pentru a ieși din temnițele secrete, luau căi piezișe cu înșelătorii demne de mari prestidigitatori. Complicitatea, legea tăcerii, favoritismul înfloreau în umbra
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
națiuni și a unei dinastii, să fii de aceea mai atent la circulația epistolelor și mai ales să nu tratezi în halul ăla deținuți iluștri precum monahul dominican ". Dar scrisorile nu încetară să iasă dintre zidurile masive și bine apărate. Monseniorului Querengo, într-un moment de criză unul din acele rare clipe în care părea să-și piardă răsuflarea și nu vedea nicio nădejde de supraviețuire -, Tommaso îi trimise aceste cuvinte: "Scoate-mă repede de-aici, înainte de a muri, din acest
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de mai trag nădejde să mai viețuiesc, fiind eu ținut patru ani în șir sub pământ cu lanțuri mereu la picioare, dormind pe o saltea leoarcă de apă, cu pâine și apă, fără să văd nici lumină nici față de om". Monseniorul Querengo a intervenit pe lângă autorități, se strădui să-i aline regimul acela de tortură ce doborâse un om al cărui creier era de admirat, scăpat de la moarte doar datorită autorității și prestigiului său. Dar, în loc să-i îmblânzească patimile lui Tommaso
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pentru sugestiile lor; colegilor din presa românească care au acceptat să răspundă la interviurile noastre; prietenilor Corneliu Horia Cicortaș, Adrian Grigor, Giorgio Mihoc, Vicențiu Acostandei, Mihai Muntean, Mauro Cascio, pentru ajutorul acordat în scrierea acestei cărți; și în particular Sfinției Sale monseniorul Siluan, episcop al Bisericii Ortodoxe Române în Italia, pentru că ne-a acordat o generoasă și importantă mărturie. O mulțumire specială o aducem, la sfârșit, lui Luigi Manconi, pentru că a acceptat să parcurgă cartea îmbogățind-o cu prezentarea sa valoroasă (și
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Tensiunile, însă, au fost amplificate și pe fondul invadării Cehoslovaciei de către Wehrmacht, prin care s-a încălcat Acordul de la München de către Hitler. Guvernul român a fost pus într-o situație mai mult decât delicată prin mișcările de la granița de nord-vest. Monseniorul Josef Tiso a proclamat separarea și independența Slovaciei (14 martie 1939) sub protecția Reichului, iar prelatul greco-catolic Augustin Volosin a încercat să procedeze la fel și cu Ucraina Subcarpatică. Hitler n-a fost de acord, însă, le-a îngăduit trupelor
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
primar al Vienei în 1897, deși a fost ales încă din 1895. Un alt element evocat în Rerum novarum și care prezintă o situație ce s-a difuzat în democrația creștină europeană a fost interesul pentru problema socială. Astfel cercetările Monseniorului Ketteler în Germania, ale cardinalului Manning în Anglia, ale "Școlii din Liège" în Belgia, ale Uniunii catolice de studii sociale din Fribourg în Elveția sau ale lui de Mun și René de la Tour du Pin în Franța indică un catolicism
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
militau pentru organizarea societății și preluarea responsabilităților în cadrul acesteia. Ideologiile și angajamentele au dus la căi diferite, ba chiar divergente, cel puțin în problema dificilă privind dreptul la proprietate sau intervenția statului. Așa-numitei școli din Liège, formate din discipolii Monseniorului Doutreloux, partizani ai autorității în materie de organizare a muncii, i se opune școala din Angers, reprezentată de Monseniorul Freppel și de economiști ca Charles Périn, la Louvain, sau Joseph Rambaud, la Lyon, care respingeau ideile etatiste și dezvoltau ideile
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
divergente, cel puțin în problema dificilă privind dreptul la proprietate sau intervenția statului. Așa-numitei școli din Liège, formate din discipolii Monseniorului Doutreloux, partizani ai autorității în materie de organizare a muncii, i se opune școala din Angers, reprezentată de Monseniorul Freppel și de economiști ca Charles Périn, la Louvain, sau Joseph Rambaud, la Lyon, care respingeau ideile etatiste și dezvoltau ideile răspîndite mai ales de industriașii catolici din nordul Franței grupați în Asociația Catolică a Patronilor din Nord, de orientare
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
-l obțină într-un regim parlamentar ce garanta libertățile, permițînd catolicilor să-și asigure preponderența electorală. Interesul cazului Belgiei provine de asemenea din susținerea pe care un asemenea demers l-a găsit în cadrul ierarhiei, mai ales la Malines, prin arhiepiscop Monseniorul de Méan și vicarul general, Monseniorul Sterckx, care i-a succedat în anul 1832. De fapt, se punea mai puțin problema de a aproba libertățile moderne, cît mai ales de a asigura Bisericii o independență reală și condițiile de a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
ce garanta libertățile, permițînd catolicilor să-și asigure preponderența electorală. Interesul cazului Belgiei provine de asemenea din susținerea pe care un asemenea demers l-a găsit în cadrul ierarhiei, mai ales la Malines, prin arhiepiscop Monseniorul de Méan și vicarul general, Monseniorul Sterckx, care i-a succedat în anul 1832. De fapt, se punea mai puțin problema de a aproba libertățile moderne, cît mai ales de a asigura Bisericii o independență reală și condițiile de a putea acționa în mod eficient. Dar
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
rînd, de episcopii lor și de profesorii de la Universitatea din Louvain, conștienți de avantajele aduse de constituția liberală: libertatea privind puterea, influența politică obținută datorită catolicilor aleși în Parlament. În țările germanice, această stare de spirit a fost exprimată de Monseniorul von Ketteler, episcop de Mayence, în Freiheit, Autorität und Kirche; el arăta avantajele pe care Biserica putea să le obțină din libertățile constituționale, mai ales în statele unde catolicii erau minoritari. Dar, în ansamblu, germanii rămîneau în afara curentului catolic liberal
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
și René de La Tour du Pin, care a elaborat o teorie corporatistă după modelul corporațiilor din Evul Mediu, și uzina creștină din Val-des-Bois a lui Léon Harmel, care a funcționat ca un model și un punct de referință. În Germania, Monseniorul Ketteler criticase în renumita sa carte Die Arbeiterfrage und das Christentum, publicată în 1864, sistemul liberal și mai ales ateismul și materialismul, stigmatizîndu-le. În schimb, el propunea asociații muncitorești, intervenția statului, salariul minim, participarea muncitorilor la beneficii. El oferea o
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
d'Azeglio și Liberatore, a fost un instrument eficient. În 1874-1875, a fost fondată Opera dei Congressi e dei Comitati cattolici. Un alt lăcaș de gîndire se afla în Elveția, la Fribourg, numit Uniunea Catolică pentru Studii Sociale, animată de Monseniorul Mermillod începînd cu 1884. Ideile sale s-au răspîndit în Europa datorită catolicilor sociali elvețieni (Gaspar Decurtins), austrieci (Karl de Kuefstein ambasadorul Austriei în Franța între 1895-1903), germani (Gustav von Blome și iezuitul Augustin Lehmkülh), francezi (Henri Lorin, prieten al
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
preocupat de chestiunea socială, în timpul studiilor sale teologice la Roma, și a fondat în 1888 Liga Populară Catolică, apoi Liga Populară a Lucrărilor Catolice, în 1899. În Belgia, influența școlii de la Liège a fost foarte mare datorită principalilor ei animatori, Monseniorul Victor-Joseph Doutreloux, episcop de Liège, Godefroid Kurth și Antoine Pottier. Jean-Louis Jadoulle, biograful părintelui Pottier, spune că aceasta a constituit "una din etapele intermediare privilegiate între corporatism (...) și întreaga democrație creștină viitoare"13. Democrația creștină datorează mult acestei treceri a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
efortul de a binecuvînta fructele libertății. În Franța, un grup de catolici a jucat un rol important în Adunarea Constituantă: Philippe Buchez a devenit președinte, guvernul era condus de Lamartine, iar Lamennais și Lacordaire făceau parte din Adunare, ca și Monseniorul Parisis. Ei erau sprijiniți de ziarul L'Ère nouvelle, fondat de abatele Maret cu sprijinul lui Ozanam, în efortul lor de a construi un viitor democratic și creștin. Prin părintele Lacordaire, care a preluat conducerea publicației, și Charles de Coux
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Ère nouvelle a fost scurtă; chiar din toamna anului 1848, grupul a început să se destrame, părintele Lacordaire distanțîndu-se, în timp ce influența socialistului creștin Buchez, ce preconiza asociații muncitorești de producție, creștea. Evenimentele din mai-iunie fuseseră marcate, mai ales, de moartea Monseniorului Affre, arhiepiscop al Parisului, apărătorul păcii și al fraternității, colaboratorul ziarului L'Ère nouvelle. Creștin- democrații erau afectați, dezbinați de conflictul dintre conservatori și socialiști și în final învinși de victoria celor dintîi, care nu le-au iertat ideile îndrăznețe
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
în decembrie garantîndu-le libertatea cultului, învățămîntului și asocierii și dreptul de a comunica în mod liber cu Roma. Conducerea Bisericii a invitat laicii și preoții să se angajeze în politică, dar nici în Parlamentul de la Frankfurt (din care făcea parte Monseniorul von Ketteler), și nici în Parlamentul prusac de la Berlin nu a luat ființă nici un partid confesional, catolicii separîndu-se în diferite grupuri. Totuși, în octombrie 1848 a fost organizat Katholikentag, zile de întîlniri care trebuiau să reflecte, în mod regulat, ritmul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
În general, catolicii germani rămîneau refractari la ideile avansate de Lamennais, preferîndu-le pe cele ale lui Peter Reichensperger, care propusese, în 1840, în La question agraire, o formulă corporatistă, cu un parlament ales pe baze profesionale. Cîțiva ani mai tîrziu, Monseniorul von Ketteler a publicat Die Arbeiterfrage und das Christentum, a cărei importanță am arătat-o deja. În aceeași perioadă au luat ființă, mai întîi în Rhenania, la inițiativa protestanților, casele de ajutor reciproc menite să vină în sprijinul agricultorilor. Ulterior
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
considerat ca fons unicus juris 3 conform unei concepții politice recent întărite de filosofia hegeliană. Kulturkampf s-a răspîndit și în Austria, prin intermediul legilor din mai 1874, și în Elveția, în cantoanele protestante: Mgr Eugène Lachat, episcop de Bâle, și Monseniorul Gaspard Mermillod, la Geneva, au fost excluși din diocezele lor în 1873; la sfîrșitul anului, Dieta federală a decis să rupă relațiile diplomatice cu Sfîntul Scaun. Noua constituție federală din 1874 conținea articole discriminatorii în materie confesională 4. Franța, în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
în anumite regiuni germane. Existau organizații și structuri deloc neglijabile, ca Acțiunea Cercurilor Catolice Muncitorești, fondată în 1871 de Albert de Mun și René de La Tour du Pin care, fiind prizonieri în Germania după înfrîngerea de la Sedan, au cunoscut activitatea Monseniorului von Ketteler. 150 de cercuri erau răspîndite pe întreg teritoriul, regrupînd 40.000 de muncitori în 1880; în 1886, de Mun a fondat Asociația Catolică a Tineretului Francez, a cărui președinte, Henri Bazire, avea să creeze formula "sociali deoarece catolici
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
era suficientă pentru a stîrni un curent politic important, iar catolicismul francez era divizat de problema monarhiei. Scopul politicii lui Leon al XIII-lea și al secretarului său de stat, pusă cu fermitate în aplicare la Paris de nunțiul papal Monseniorul Domenico Ferrata, era de a pune capăt izolării catolicilor și derivei anticlericale, organizînd ralierea lor de partea Republicii, favorizîndu-le alianțele cu republicanii moderați, separînd, astfel, catolicismul de monarhie și republicanii de socialism. Dacă încercarea lui Albert de Mun de a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]