418 matches
-
și mulți alții, dreptatea și temele corelative (precum drepturile individuale sau egalitatea) - constituie, de fapt, cel mai important subiect al filosofiei politice, alături de opiniile care înconjoară această teză, reprezintă atacuri lipsite de echivoc la prima premisă a argumentului fundamental pentru moralism. Pentru Geuss, întrebarea fundamentală de care trebuie să se intereseze filosofia politică este întrebarea lui Lenin: "cine decide, ce, cum și în avantajul cui?" Mai exact, filosofia politică trebuie să se axeze pe analiza "autorității, puterii, intereselor și a relațiilor
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
legitimitatea trebuie să beneficieze de prioritate asupra dreptății - dacă nu chiar trebuie să înlocuiască dreptatea - în agenda de lucru a filosofilor politici 14. Ca atare, toți realiștii par să respingă, în baza acestor idei, prima premisă a argumentului fundamental pentru moralism. Teza lui Geuss are însă cel puțin trei probleme evidente. Prima este, ca și în cazul lui Newey sau Philp, confuzia între filosofia politică și științele politice. Propunerea sa echivalează practic cu propunerea abandonării filosofiei în favoarea temelor de cercetare ale
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
chestiunile de interes public și de a elabora și implementa strategii sau politici care să crească gradul de realizare al exigențelor tuturor celorlalte valori dezirabile în cadrul societății. Aceste observații nu le sunt însă de niciun folos realiștilor în lupta cu moralismul. Niciun moralist nu a negat, așa cum par să presupună realiștii, aceste idei. Mai mult, moraliștii pot concede inclusiv că legitimitatea este, într-adevăr, "prima problemă" a filosofiei politice (așa cum, din punctul meu de vedere, a făcut-o Rawls prin scrierea
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
astfel de concepție nu poate fi justificată fără recursul la principiul egalității de demnitate și respect. Ideea că legitimitatea și nu dreptatea este "prima problemă" a filosofiei politice nu le aduce, așadar, niciun fel de avantaj realiștilor în disputa cu moralismul. Că așa stau lucrurile a fost evidențiat, de altfel, și de un alt argument major împotriva realismului radical. Mă refer aici la argumentul utilizat de Charles Larmore pentru a arăta că Bernard Williams s-a înșelat în opinia că filosofia
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
exigența legitimării puterii politice nu este neapărat o exigență morală, ci una inerentă politicii. Însă Williams și realiștii care îl urmează în această opinie pierd din vedere esențialul, în măsura în care consideră că această trăsătură a exigenței legitimării îi poate scăpa de moralism. Aceasta pentru că "nu atât exigența legitimării cât mai curând justificarea puterii statului, oricare ar fi aceasta, ca răspuns la exigența legitimării, este cea care trebuie să exprime o moralitate anterioară politicii: ea trebuie să încorporeze o idee despre ceea ce constituie
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
realiste între politică și dominație prezentate în capitolul al doilea, argumente care practic anihilează forța de persuasiune a replicilor lui Hall și Sleat. Nu voi insista, de asemenea, nici asupra faptului că Sleat este periculos de aproape de ștergerea distincției între moralism și realism prin cea de a doua replică oferită lui Larmore. Nu pot să nu evidențiez însă că, fie și acceptând, de dragul argumentării, distincția realistă între politică și dominație, cele două replici eșuează să puncteze în vreun fel, prin observațiile
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și așa stând lucrurile, observația lui Jubb nu respinge, ci doar limitează sau doar restrânge aria de valabilitate a argumentului lui Larmore în cazul statelor liberale. Tot ceea ce face observația lui Jubb este, altfel spus, să pună în discuție legitimitatea moralismului universalist ca teorie a legitimității. Moralismul parohialist rămâne însă complet neafectat de această observație. Poate că acest argument arată - deși eu nu mă număr printre moraliștii care împărtășesc această opinie - că filosofia politică liberală nu este îndreptățită să considere că
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Jubb nu respinge, ci doar limitează sau doar restrânge aria de valabilitate a argumentului lui Larmore în cazul statelor liberale. Tot ceea ce face observația lui Jubb este, altfel spus, să pună în discuție legitimitatea moralismului universalist ca teorie a legitimității. Moralismul parohialist rămâne însă complet neafectat de această observație. Poate că acest argument arată - deși eu nu mă număr printre moraliștii care împărtășesc această opinie - că filosofia politică liberală nu este îndreptățită să considere că investigațiile și concluziile sale referitoare la
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
statelor liberale în teoretizarea condițiilor legitimității politice (fie ele și condiții valabile doar în cazul statelor în care liberalismul se află la el acasă). O a doua categorie de contra-argumente realist radicale contestă a doua premisă a argumentului fundamental pentru moralism. Am în vedere acele argumente care sugerează o distincție, de tip Robert Jubb și Enzo Rossi 37, între dreptate ca valoare morală și dreptate ca valoare politică, alături de ideea că subiectul de interes al filosofiei politice este (sau, mai corect
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
în realizarea obiectivelor fundamentale ale politicii fără să cunoaștem mai întâi ce este dreptatea? Utilizând o exprimare mai puțin academică, acest tip de argument pune "căruța înaintea cailor". În orice caz, în loc să respingă a doua premisă a argumentului fundamental pentru moralism, el contribuie, de fapt, la întărirea ei. În cea mai radicală sugestie de acest tip, Enzo Rossi propune ca filosofia politică să renunțe la modul tradițional, moralist, de a întreba ce este dreptatea sau care este obiectul dreptății în favoarea transformării
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
ei, unul dintre obiectivele fundamentale ale politicii, este un proiect filosofic profund deficitar, dacă nu unul de-a dreptul eronat. Din nou: departe de a sprijini realismul, propunerea lui Rossi este mai curând un argument împotriva acestuia. Argumentul fundamental pentru moralism concluzionează, printre altele, că filosofia politică este îndreptățită să recurgă la intuițiile morale. Raymond Geuss nu este deloc de acord cu această concluzie. Intuițiile - ne-a atenționat Geuss - nu constituie instrumente demne de încredere pentru filosoful politic, prezintă întotdeauna riscul
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
toate intuițiile noastre morale sunt ideologice și nedemne de încredere. Dacă lucrurile ar sta astfel, nici filosofia politică "realistă" nu ar fi, de fapt, posibilă"44. În sfârșit, o a patra categorie de observații realiste care contrazic argumentul fundamental pentru moralism pornește de la ideea, menționată și criticată în capitolul anterior, potrivit căreia, în condițiile dezacordului rezonabil generalizat, filosofii politici nu ar mai trebui să se considere îndreptățiți să recurgă la intuiții, principii și valori morale pentru întemeierea teoriilor lor. Un astfel
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
pentru demnitatea umană, echitatea, respectul pentru diversitate și pentru dezacord etc. Or, argumentarea instrumentală de tip realist nu ne poate permite recursul la astfel de valori fără să riște să devină, de fapt, o argumentare moralistă. Despre obiecțiile realiste împotriva moralismului Corespunzător explorărilor mele, realiștii, radicali sau moderați, au ridicat nici mai mult nici mai puțin decât douăsprezece obiecții la adresa moralismului. Ele sunt, în esență, următoarele: 1) teoriile moraliste ignoră sau analizează prea puțin "lumea reală a politicii", nu ne pot
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
permite recursul la astfel de valori fără să riște să devină, de fapt, o argumentare moralistă. Despre obiecțiile realiste împotriva moralismului Corespunzător explorărilor mele, realiștii, radicali sau moderați, au ridicat nici mai mult nici mai puțin decât douăsprezece obiecții la adresa moralismului. Ele sunt, în esență, următoarele: 1) teoriile moraliste ignoră sau analizează prea puțin "lumea reală a politicii", nu ne pot ajuta în obiectivul înțelegerii și explicării acestei lumi și - ca atare - nu constituie teorii autentice de filosofie politică (i.e., filosofie
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
ne ofere mai mult decât câteva intuiții conflictuale și ireconciliabile cu privire la obiectul dreptății 10; în rezumat: teoriile moraliste sunt "irelevante pentru practica politică"11; într-o formă mai moderată, obiecția susține doar că, din cauza caracterului abstract, este foarte probabil ca moralismul "să producă teorii mai puțin eficace în lumea politicii reale"12; 5) moralismul reduce filosofia politică la studiul idealurilor morale "demne de urmărit în viață"13; 6) teoriile moraliste nu respectă constrângerea, obligatorie în condițiile pluralismului valoric rezonabil, de a
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
10; în rezumat: teoriile moraliste sunt "irelevante pentru practica politică"11; într-o formă mai moderată, obiecția susține doar că, din cauza caracterului abstract, este foarte probabil ca moralismul "să producă teorii mai puțin eficace în lumea politicii reale"12; 5) moralismul reduce filosofia politică la studiul idealurilor morale "demne de urmărit în viață"13; 6) teoriile moraliste nu respectă constrângerea, obligatorie în condițiile pluralismului valoric rezonabil, de a nu recurge în argumentare la valori, principii sau intuiții morale controversate 14; 7
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
ideea că legitimitatea este prima virtute a puterii politice, acordându-i acest statut - în mod eronat - dreptății 16; 9) teoriile moraliste au o "încărcătură ideologică", din cauza faptului că sunt construite pe intuiții morale 17; 10) "concepția despre politică sprijinită de moralismul liberal suferă de inadecvare descriptivă" (i.e., o persoană "și-ar forma o opinie mai curând excentrică despre ce este în realitate politica, chiar și în societățile care se află cel mai aproape de satisfacerea condițiilor moralismului liberal, dacă și-ar lua
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
concepția despre politică sprijinită de moralismul liberal suferă de inadecvare descriptivă" (i.e., o persoană "și-ar forma o opinie mai curând excentrică despre ce este în realitate politica, chiar și în societățile care se află cel mai aproape de satisfacerea condițiilor moralismului liberal, dacă și-ar lua drept ghid în această chestiune doar moralismul liberal", de vreme ce "în general, concepția moralistă a politicii este palidă, antiseptică și exagerat de nobilă"18); atunci când analizează "lumea reală a politicii", moraliștii "îi aplică modele teoretice inadecvate
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
o persoană "și-ar forma o opinie mai curând excentrică despre ce este în realitate politica, chiar și în societățile care se află cel mai aproape de satisfacerea condițiilor moralismului liberal, dacă și-ar lua drept ghid în această chestiune doar moralismul liberal", de vreme ce "în general, concepția moralistă a politicii este palidă, antiseptică și exagerat de nobilă"18); atunci când analizează "lumea reală a politicii", moraliștii "îi aplică modele teoretice inadecvate"19, sprijinind o viziune greșită, falsă, asupra ei; spre exemplu, moraliștii "prezintă
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
teorii 28 sau ignoră rolul intereselor materiale, al ideologiilor sau personalităților charismatice în viața politică, insistând doar asupra aspectelor "filosofice" ale dezacordurilor politice și uitând că "soluțiile filosofice nu sunt soluții adecvate pentru problemele politice"29; nu în ultimul rând, moralismul conceptualizează dezacordul politic "în termenii unor formulări rivale ale unui text moral", ca un dezacord moral bazat esențialmente pe argumente și interpretări diferite, deformând astfel natura opoziției dintre adversarii politici prin eludarea unor componente fundamentale ale acesteia, precum interesele, motivațiile
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
sau nu sunt conștienți de faptul că politica este o activitate dominată de interese, că moralitatea are o forță motivațională redusă în politică și - ca atare - că moralitatea are o capacitate limitată de "dirijare" sau "îndrumare" a politicii 31; 12) moralismul neagă autonomia politicii față de moralitate, reduce toate problemele politice la probleme de moralitate personală, oferind o prioritate absolută valorilor morale în acțiunea politică și în evaluarea acțiunilor agenților politici 32. Nu cred că sunt singur în opinia că aceste obiecții
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
politicii față de moralitate, reduce toate problemele politice la probleme de moralitate personală, oferind o prioritate absolută valorilor morale în acțiunea politică și în evaluarea acțiunilor agenților politici 32. Nu cred că sunt singur în opinia că aceste obiecții realiste împotriva moralismului se numără printre cele mai slabe, mai neprofesioniste - și adesea ridicole - obiecții care au fost avansate împotriva vreunui curent de opinie din filosofia politică recentă (deși este destul de probabil să fiu primul care exprimă atât de clar și răspicat o
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
atât de clar și răspicat o astfel de opinie 33). Practic, doar obiecțiile 1), 2) și 6) constituie obiecții oarecum decente sau rezonabile, în sensul că la baza lor se află constatări sau observații corecte (sau măcar parțial corecte) cu privire la moralism. Celelalte obiecții realiste cuprind, după cum am încercat să atrag atenția pe întreg parcursul cărții, afirmații extrem de ușor de demonstrat drept false (obiecții exprimate fie în urma unei documentări mult prea sumare și neatente, fie în baza unei strategii extrem de neprofesioniste de
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
exemplu, în cazul celei de a șaptea obiecții). Rămâne totuși îmbucurător - și merită semnalat - faptul că măcar unii realiști au început să conștientizeze - și să atragă atenția și celorlalți realiști cu privire la - caracterul extrem de precar al celor mai multe dintre aceste obiecții împotriva moralismului 34. Campioanele lipsei de profesionalism sunt, fără îndoială, obiecția 4), contrazisă în mod flagrant de lucrările, suficient de numeroase și obligatoriu de cunoscut pentru orice specialist în filosofia politică, în care mai mulți moraliști au reușit totuși, împotriva scepticismului mult
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
spus, problema celei mai bune combinații - sau a celui mai bun compromis - de valori morale sau economice dezirabile în cadrul unei "societăți bune")38 etc. Or, atâta vreme cât abordarea acestor teme necesită recursul la argumente, valori, principii și intuiții de natură morală, moralismul (fie "pur", fie pluralist) rămâne o metodologie legitimă pentru filosofia politică, indiferent de cât de redusă este forța motivațională a argumentelor morale pentru politicieni sau cetățeni. Enzo Rossi și Matt Sleat au replicat celor care avansează argumente de acest tip
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]