5,022 matches
-
pe care le cultivă zeul, neomologat, al acestei părți de lume. Balcaneus, spiritul vagabond și cu piper în vîrful limbii, îndeamnă la potriviri facile de cuvinte miezoase cît cantalupii, aruncate în joacă, și-n contra chestiunilor grave. O cronică de moravuri, în felul lor, judecate pe firul apei, sînt Poeme-le balkanice. În șase părți: Priveliști balcanice, Cântece noi în limba veche, Cântece în stil popular, Însemnările lui Balcaneus, Poeme burlești și Poezii pentru documentare. Iată, grotescă și radiind o bucurie
Rîsul pămîntului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6960_a_8285]
-
Simplă ipoteză, desigur, dar nu intru totul neîntemeiată, daca ne gîndim la impresia de "torso" a încercării comediografice, cît și la adresa polemică (primejdioasa) a satirei conținute. Oricum ar fi, incizia în materia istorică, în culisele Curții Vechi, pictură caracterelor și moravurilor șunt calități inegalabile în textul lui Rigas. Ele șunt amplificate prin coloritul lingvistic: turcisme și vocabule românești dau relief plastic monoloagelor sau replicilor; că și, de altfel, dozarea aparteurilor, comentariile de subsol ale autorului, conferind un pigment salvator ținutei pe
O comedie nestiută a lui Rigas Fereos by Mircea Zaciu () [Corola-journal/Memoirs/17748_a_19073]
-
și documentat viața secolului al XVIII-lea, apoi romane realiste care au contribuit la formarea esteticii lui Emile Zola. A întreprins călătorii de cercetare pentru a putea zugrăvi mai bine locurile unde trăiesc personajele. A fost interesat în special de moravurile societății, viața burgheziei înstărite, a scriitorilor și cea din spitale. Dintre operele sale, pot fi amintite „L’Art du XVIII-e siecle“ (1859-1870), „Charles Demailly“ (1860), „Madame Gervaise“ (1869), „Outamaro“ (1891). A decedat în 1870. DUMINICĂ, 18 DECEMBRIE VASILE VESELOVSKI În
Agenda2005-51-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284528_a_285857]
-
generațiilor mai vechi: Henryk Tomaszewski, Andrzej Czeczot și Andrzej Mleczko. În rândul lucrărilor prezentate se evidențiază două curente principale - satira socio-politică și caricatura cu o încărcătură semnificativă de umor, care poate fi portretistică sau poate viza latura socială și a moravurilor“, precizează organizatorii. S. P.
Agenda2006-26-06-general7 () [Corola-journal/Journalistic/285103_a_286432]
-
trebuie să se facă auzit. Pentru că dacă statul își pierde autonomia, nici libertatea credinței nu mai e garantată. Și apoi, nu asta face Biserica lui Hristos de două milenii? Nu are ea vocația de a evangheliza barbarii, de a civiliza moravurile și de a îmblânzi, prin cultivarea virtuților creștine, raporturile sociale?”, continuă fostul ministru de Externe, care așteaptă un mesaj pastoral, menit a detensiona viața publică a României. ,,Așteptăm, ca laici, un mesaj pastoral dedicat moderației și bunului simț. Poate că
Baconschi cere ajutorul Bisericii: Nu are ea vocația de a evangheliza barbarii? () [Corola-journal/Journalistic/43370_a_44695]
-
sau mai bine zis, cu o anumită parte a lui). De fiecare dată când înfierează manelismul, prostul-gust sau dispersia valorilor, ei fraternizează implicit cu cititorul așa-zis civilizat, gâdilându-i și stimulându-i orgoliul de a se fi înălțat deasupra moravurilor cotidiene. De aici, teza celor două Românii, dar și cultul elitismului, profesat mai mult sau mai puțin programatic. În schimb, nimic din acest pact de simpatie cu publicul elevat - în dauna celor „necivilizați” - n-a stat în firea lui Octavian
Mizantropul umanist by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4245_a_5570]
-
actele premergătoare începerii urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de blocare cu intenție a drumului public, iar unui număr de șapte persoane le sunt întocmite actele premergătoare începerii urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de distrugere și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice. Ulterior, Jandarmeria Română a precizat, referitor la evenimentele din 21 și 22 august din Piața Universității, că a luat măsuri legale pentru restabilirea ordinii publice și deblocarea drumului public fără a utiliza intervenția în forță, precum și
Dușa: Nu am solicitat o anchetă la Jandarmeria București () [Corola-journal/Journalistic/42702_a_44027]
-
două cuvinte. Lumea descrisă e de mult apusă. Ediția din urmă are glose mai la fiecare pagină. E adevărat că romanul lui Mateiu I. Caragiale se numără printre cele mai curajoase din epoca în care a apărut sub raportul zugrăvirii moravurilor. Personajele aparțin categoriei libertinilor: se comportă și vorbesc cât se poate de slobod. Dar e o cale foarte lungă de la standardele în materie din interbelic și din prezent. Lucruri care odinioară, de exemplu, treceau drept perversiuni sexuale sunt azi practici
Craii de Curtea-Veche, din nou la modă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4445_a_5770]
-
nimeni. Nici moartea lui Pașadia în brațele unei ventuze care adora sexul oral, pe numele ei, Rașelica Nachmansohn. În ce o privește pe vestita Pena Corcodușa, ea pare un personaj de-a binelea romantic. Și atunci? Sunt multe deosebiri între moravurile de ieri și cele de azi. Nu mă refer neapărat la cele din romane, deși, cu siguranță, nici ele nu fac excepție. Pirgu și compania sunt o trupă de destrăbălați destul de asemănătoare cu bandele contemporane de adolescenți care se droghează
Craii de Curtea-Veche, din nou la modă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4445_a_5770]
-
își iau libertăți asemănătoare fiind, ei, asociali sau chiar marginali. În fine, libertinajul din trecut era unul pur, dacă pot spune așa, în sensul că nu avea, nu numai nici o implicație socială, dar nici una politică. Epoca noastră a lărgit sensul: moravurile libere sunt legate și chiar condiționate social și politic. Libertinii sunt de obicei și corupți, fii de bani gata, ceea ce e o formă complet diferită de bogăție decât a lui Pantazi sau Pașadia. Libertinajul nu mai este nici doar o
Craii de Curtea-Veche, din nou la modă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4445_a_5770]
-
și Complexul lui Portnoy al lui Roth ar trebui urgent scoase din librării și autorii ostracizați? Nu știe că dacă un autor scrie despre declasați, aceasta totuși nu înseamnă că e și el declasat și trebuia deci sesizată poliția de moravuri? Dar să presupunem că angajatorul nu-și pune aceste întrebări și, chiar dacă i se pun, își astupă urechile ca să nu le audă. Domnia sa este pudibond, puritan, suflă și în iaurt. Pentru așa ceva nu e de condamnat. La urma urmei, mai
Cam ce poate păți scriitorul român by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/4465_a_5790]
-
religioasă Articolul 1 Statul garantează libertatea conștiinței și libertatea religioasă pe tot cuprinsul Republicii Populare Române. Oricine poate să aparțină oricărei religii sau să îmbrățișeze orice credință religioasă, daca exercițiul ei nu contravine Constituției, securității și ordinei publice sau bunelor moravuri. Articolul 2 Ură confesionala manifestată prin acte, care stanjenesc liberul exercițiu al unui cult religios recunoscut, constituie un delict ce se pedepsește conform legii. Articolul 3 Nimeni nu poate fi urmărit pentru credință să religioasă sau pentru necredința să. Credință
DECRET Nr. 177 din 4 august 1948 pentru regimul general al cultelor religioase*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106101_a_107430]
-
hotărîri ale organelor religioase de judecată. Secțiunea ÎI Despre libertatea organizării cultelor Articolul 6 Cultele religioase sînt libere să se organizeze și pot funcționa liber dacă practicile și ritualul lor nu sînt contrare Constituției, securității sau ordinei publice și bunelor moravuri. Articolul 7 Cultele religioase se vor organiza după norme proprii, conform învățăturilor, canoanelor, și tradițiilor lor, putând organiza potrivit acelorași norme, așezăminte, asociațiuni, ordine și congregațiuni. Articolul 8 Cultele religioase recunoscute pot avea organe de judecată religioasă pentru disciplinarea personalului
DECRET Nr. 177 din 4 august 1948 pentru regimul general al cultelor religioase*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106101_a_107430]
-
un decret al Prezidiului Mării Adunări Naționale, la propunerea ministrului cultelor. Capitolul 3 Despre activitatea cultelor Articolul 23 Activitatea cultelor religioase recunoscute se va desfășura potrivit cu învățătură lor religioasă, cu statutul de organizare aprobat și în conformitate cu legile țării și bunele moravuri. Articolul 24 Cultele religioase pot ține congrese sau adunări generale cu aprobarea Ministerului Cultelor, iar conferințele și consfătuirile locale (adunări eparhiale, protopopești), cu aprobarea autorităților locale respective. Articolul 25 Ministerul Cultelor va putea suspenda orice hotărîri, instrucțiuni sau ordonanțe, precum și
DECRET Nr. 177 din 4 august 1948 pentru regimul general al cultelor religioase*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106101_a_107430]
-
va putea suspenda orice hotărîri, instrucțiuni sau ordonanțe, precum și orice ordin cu caracter administrativ-bisericesc, cultural, educativ, filantropic sau fundational, care ar contraveni statutelor de organizare ale cultului respectiv actelor de fundațiune, actelor de constituire, securității și ordinei publice sau bunelor moravuri. Pastoralele și circulările de interes general vor fi comunicate în timp util Ministerului Cultelor. Articolul 26 Cultele pot întrebuința, în manifestările și activitatea lor internă, limba maternă a credincioșilor. Corespondență cu Ministerul Cultelor se va face în limba română. Articolul
DECRET Nr. 177 din 4 august 1948 pentru regimul general al cultelor religioase*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106101_a_107430]
-
religioase, precum și la solemnitățile oficiale prevăzute de legi și deciziuni, se vor întrebuința numai formule aprobate, în prealabil, de Ministerul Cultelor. Cultele sînt ținute, de asemenea, să nu întrebuințeze formule și expresii, în cărțile de ritual, contrare legilor și bunelor moravuri. Capitolul 4 Despre patrimoniul cultelor religioase Articolul 28 Cultele religioase recunoscute sînt persoane juridice. Sînt persoane juridice și părțile lor componente locale, care au numărul legal de membri prevăzut de legea persoanelor juridice, precum și așezămintele, asociațiunile ordinele și congregațiunile prevăzute
DECRET Nr. 177 din 4 august 1948 pentru regimul general al cultelor religioase*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106101_a_107430]
-
a stipulat ca totalitatea beneficiilor să revină unuia dintre asociați (clauza leonină), și deci va fi lovit de nulitate. Potrivit dreptului comun, cauza contractului de societate trebuie să fie licită și morală, adică să nu încalce ordinea publică și bunele moravuri - art. 968 cod civil. Finalitatea contractului de societate și caracterul plurilateral al contractului determină anumite particularități privind efectele nulității. Consimțământul și capacitatea părților sunt condiții esențiale ale contractului care are un caracter personal și trebuie raportate la fiecare asociat. Caracterul
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
înscrisurilor, care este reglementată de art. 5867 din Legea nr. 36/1995. Art. 6 din Legea nr. 36/1995 prevede obligația notarilor publici de a verifica actele pe care le instrumentează pentru a nu cuprinde clauze contrare legii și bunelor moravuri. În cazul în care actul solicitat este contrar legii sau bunelor moravuri, notarul public va refuza autentificarea lui. Înscrisurile redactate de părți ori de către reprezentanții lor vor fi verificate cu privire la îndeplinirea condițiilor de fond și de formă, notarul public putându
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
Art. 6 din Legea nr. 36/1995 prevede obligația notarilor publici de a verifica actele pe care le instrumentează pentru a nu cuprinde clauze contrare legii și bunelor moravuri. În cazul în care actul solicitat este contrar legii sau bunelor moravuri, notarul public va refuza autentificarea lui. Înscrisurile redactate de părți ori de către reprezentanții lor vor fi verificate cu privire la îndeplinirea condițiilor de fond și de formă, notarul public putându-le aduce modificările și completările corespunzătoare, cu acordul părților. În sfârșit, menționăm
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
imperfecțiunea omului. Morala laică nu poate fi desprinsă de morala absolută și ea arată că omul se mișcă asimptotic la perfecțiune, pe care n-o poate atinge niciodată. Morala în sine, autonomă, e mai primejdioasă pentru religie decât ateismul. Știința moravurilor, ca teoretizare a moralei laice, este din punctul de vedere al Absolutului religios egală cu zero. Seamănă cu Mersul trenurilor, după părerea mea. Poți s-o schimbi, ca pe tren, la care stație vrei. Omul autonom nu e capabil să
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
e de natură organică și societatea orașului e de natură construită. Orășenii sunt juxtapuși, cum sunt cartofii în sac, în timp ce sătenii stau în sat prin reguli de comportare, conviețuire, prin asigurarea sănătății și echilibrului mediului ambiant. Obștea țărănească creează doar moravuri rurale, dar nu creează norme pentru o cetate ca cea modernă. Când Ion Mihalache a creat Partidul Țărănesc și a vrut să organizeze cetatea pe interesele rurale, i s-a obiectat că „domnul și doamna Mihalache vor ajunge la Câmpulung
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
lui. ANDREI PLEȘU OBSCENITATEA PUBLICĂ Titlul ales pentru această culegere exprimă convingerea autorului că împestrițarea de azi a realităților autohtone are o iritantă dimensiune obscenă, adică o strânsă afinitate cu psihologia nerușinării: nerușinare în politică, nerușinare în publicistică, nerușinare în moravuri, în comportamentul public, în discurs, în modul de a (nu) gândi. Nu e vorba de pornografie propriu-zisă, care, în anumite condiții, poate fi de o paradoxală candoare. E vorba de o nonșalanță fără criterii, de exhibiționism agresiv, de o suspensie
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
literatură de probleme, de cazuri complicate. Destinul scriitoarei a fost strâns legat de orașele prin care a locuit, cea mai mare parte a vieții a trăit-o în provincie, în orașe monotone. Aici a scris romane citadine, a consemnat literar moravuri și tablouri sociale. Câteva personaje feminine din prozele scurte - Adriana din Romanul Adrianei, alteori Manuela din Femeia în fața oglinzii - exprimă în numele autoarei, nostalgia unei ambianțe elevate. Tendința de a migra către București constituie pentru alte figuri, din roman, un scop
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
Purta dulceața imaginilor plăcute și zadarnice, și tristetea obositoare de a nu le trăi decât cu închipuirea. ...Și asta poate fi realitate, zise Manuela fără să explice”. DESCRIEREA SOCIETĂȚII Evenimentele mondene sunt cele mai bune momente, când regizorul general al moravurilor dă frâu liber imaginației, lăsându-și “personajele” să se reliefeze în toată plenitudinea firii lor descoperite celorlalți. În cadrul balului Manuela devine personajul reflector, martorul exterior al unei lumi ce reflectă asemeni unui glob de cristal multiple fațete în lumini felurite
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
să intre în toate discotecile și barurile din oraș. Aurora: Bravo! Bravo, nu știam că domnul nemuritor are aici, la Observator, un complice! Răsete. Profesorul: Un complice muritor...Răsete. Aurora: Muritor, nemuritor, pămăntean sau extraterestru, bărbații au aceleași năravuri și moravuri. și ce-ai mai făcut? Sper că n-o să primim vreo reclamație sau vizita unei femei care să te caute pentru cine știe ce promisiuni! Evelin: Profesore, am încurcat-o, de fapt ai încurcat o! Răsete. Pe unde am mai umblat? Am
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]