20,850 matches
-
se îngrijește de mormânt, iar „bodaviștii” de acolo îl vor cinsti cum se cuvine. La Băsești preotul greco-catolic Daniel Pop se ocupă de mormântul dr. Alexandru Pop. Mormântul familiei George Pop de Băsești se prezintă corespunzător. La Nadișul Român de mormântul lui Vasile Fălăuș se vor ocupa urmașii pe care i-am descoperit și preotul paroh. Deocamdată arată deplorabil. Poate și eu am ajuns prea târziu acolo. Am promisiuni că la anul va arăta cum se cuvine, La Tămășești am putut
PE URMELE DEZROBITORILOR ŞI ÎNTREGITORILOR DE NEAM ŞI ŢARĂ [Corola-blog/BlogPost/93923_a_95215]
-
preotul paroh. Deocamdată arată deplorabil. Poate și eu am ajuns prea târziu acolo. Am promisiuni că la anul va arăta cum se cuvine, La Tămășești am putut determina locul în care a fost înmormântat preotul George Maior, dar nu are mormânt, S-a aplatizat. Cei din Consiliul Parohial au găsit de cuviință că nu este pentru satul lor o prioritate amenajarea mormântului . Se pare că aceștia sunt săraci și cu duhul, dacă au o asemenea gândire. Au căpătat și obsesia că
PE URMELE DEZROBITORILOR ŞI ÎNTREGITORILOR DE NEAM ŞI ŢARĂ [Corola-blog/BlogPost/93923_a_95215]
-
se cuvine, La Tămășești am putut determina locul în care a fost înmormântat preotul George Maior, dar nu are mormânt, S-a aplatizat. Cei din Consiliul Parohial au găsit de cuviință că nu este pentru satul lor o prioritate amenajarea mormântului . Se pare că aceștia sunt săraci și cu duhul, dacă au o asemenea gândire. Au căpătat și obsesia că aș putea fi un „ cal troian” al greco- catolicilor. Noroc că primarul comunei Ariniș, de care aparține satul Tămășești, prof. Gheorghe
PE URMELE DEZROBITORILOR ŞI ÎNTREGITORILOR DE NEAM ŞI ŢARĂ [Corola-blog/BlogPost/93923_a_95215]
-
și cu duhul, dacă au o asemenea gândire. Au căpătat și obsesia că aș putea fi un „ cal troian” al greco- catolicilor. Noroc că primarul comunei Ariniș, de care aparține satul Tămășești, prof. Gheorghe Mureșan, și-a asumat el amenajarea mormântului și comemorarea preotului unionist, căruia Episcopia Gherlei i-a acordat titlul de Episcop Onorific pentru activitatea prodigioasă în slujba neamului. Cum pe primarul Mureșan îl știu ca un om destoinic și serios, sunt sigur că și la Tămășești la 1
PE URMELE DEZROBITORILOR ŞI ÎNTREGITORILOR DE NEAM ŞI ŢARĂ [Corola-blog/BlogPost/93923_a_95215]
-
a acordat titlul de Episcop Onorific pentru activitatea prodigioasă în slujba neamului. Cum pe primarul Mureșan îl știu ca un om destoinic și serios, sunt sigur că și la Tămășești la 1 Decembrie se va oficia parastasul de pomenire, chiar dacă mormântul nu va putea fi amenajat. La Sălățig ne continuăm demersurile pentru a afla date și a localiza mormântul lui Simion Mărieș. Adresez mulțumiri tuturor celor care m-au ajutat : d-nei Lucia Pop de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie din
PE URMELE DEZROBITORILOR ŞI ÎNTREGITORILOR DE NEAM ŞI ŢARĂ [Corola-blog/BlogPost/93923_a_95215]
-
ca un om destoinic și serios, sunt sigur că și la Tămășești la 1 Decembrie se va oficia parastasul de pomenire, chiar dacă mormântul nu va putea fi amenajat. La Sălățig ne continuăm demersurile pentru a afla date și a localiza mormântul lui Simion Mărieș. Adresez mulțumiri tuturor celor care m-au ajutat : d-nei Lucia Pop de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie din Baia Mare, Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare, Arhivelor județului Sălaj, d-lui Daniel Săbăceag, Muzeului de Istorie și
PE URMELE DEZROBITORILOR ŞI ÎNTREGITORILOR DE NEAM ŞI ŢARĂ [Corola-blog/BlogPost/93923_a_95215]
-
de Istorie și Artă din Zalău, d-lui cercetător Marin Pop, Muzeului Județean din Satu Mare, d-lui director Marta Liviu, d-lui col. (r) Traian Corneanu de la Cluj - Napoca, Asociației culturale „Bodava”, preoților parohi din localitățile în care se află mormintele delegaților din 1918, ziarului Graiul Maramureșului care mi-a fost mereu alături prin redactorul-șef adjunct Alec Portase. Așa am găsit eu de cuviință să-mi exprim recunoștința față de cei care la 1 Decembrie 1918, înfruntând primejdiile ( să nu uităm
PE URMELE DEZROBITORILOR ŞI ÎNTREGITORILOR DE NEAM ŞI ŢARĂ [Corola-blog/BlogPost/93923_a_95215]
-
șterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi. După cântarea Prohodului Domnului se înconjoară biserică de tot soborul, cu Sfanțul Epitaf, care apoi este așezat pe masa din mijlocul bisericii. La terminarea slujbei, femeile merg la morminte, aprind lumânări și-și jelesc morții. La sfarsitul slujbei, este obiceiul că preotul să împartă florile aduse, care sunt apoi puse acasă la icoane. În Vinerea Mare, dimineața, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculți prin roua sau se scăldau tainic în
VINEREA MARE. De ce nu trebuie să pui oţet în salată şi ce trebuie să faci dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui [Corola-blog/BlogPost/93947_a_95239]
-
de călătorie despre România și Balkani, în a doua jumătate a sec. al XVII-lea, inclusiv observațiile lui despre comunitatea Nogai din România și culturile ei adiacente analizate prin prisma culturii, poporului și tradiției românești. El a mers și la mormântul filosofului islamic Sarı Saltuk din Babadağ, România, lucru pe care l-a menționat în cartea lui. Aș mai putea menționa experiența mea cu poveștile lui Nasreddin Hoca și poeții sufi Yunus Emre și Mevlana Celalettin Rumi și poeziile lor, traduse
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
septembrie 1940, după Diktatul de la Viena din 30 august 1940. După scenarii mereu de culise, ei cred că sunt liberi la hulire într-o dictatură a minorității, venind din grotele timpului. Aici ne-au fost pângărite biserici, limbă, steaguri și morminte. Celor care mai încearcă s-o facă, le spunem clar: „Tot ce a fost câștigat cu sânge nu se negociază cu cerneală!”. Noi, gazetarii de la „Cuvântul liber”, le spunem că Ardealul nu-i pustiu, că nu mai suportăm monumente non-grata
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
în colaborare cu Mircea Baba, care cu propuneri, sugestii, inclusiv lectura și interpretarea textelor acestor emisiuni, au lăsat o adevărată comoară sonoră. Amintim câteva: „Colindele la români”, „Astăzi s-a născut Hristos”, „Lumină din lumină”, „Paștele la români”, „Din negrul mormânt”, A ruginit frunza din vii”, „Maria Lătărețu - privighetoarea Gorjului”, „maria Tănase” - Doamna cântecului românesc”, „Ioana Radu - romanțe și cântece de petrecere”, „Dorina Drăghici - personaj artistic remarcabil”, seria de emisiuni „Pe lângă plopii fără soț”, care a inclus versuri și creații muzicale
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
și universal, iar Centrul Academic, care i-a fost o a doua casă până în ultima clipă a vieții sale, sper să-i continue opera, primindu-i Numele ca simbol și tărie pentru noile generații. V-aș ruga să depuneți pe mormântul său o lacrimă și un gând de neuitare din partea mai tânărului coleg și prieten, care semnează aceste rânduri, de departe, dar mereu aproape de toți cei care simt și trăiesc românește. Rog pe Bunul Dumnezeu să-l odihneasca în pace![2
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
acest rotund și trist pămînt Ce pentru îngeri este strîmt Dar larg și-adînc pentru un suflet Bătrîn și ticălos cum sînt Rogu-mă-n fluturele frînt În melcul călător și sfînt În rîma ce-i tîrîtă blînd Printre oscioare de mormînt Chiar și-n cuțitul ce-l împlînt În inimă cînd curu-ți cînt În elegia-mi fără sunet Bătrîn și ticălos cum sînt
Cîntecel de babalîc bubos by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12105_a_13430]
-
aducă de trei ori acasă, vara, de cinci ori. , Ciuma că venea, casa le lovea, pe toți răposa, doar muma rămânea. Și ea ce făcea? în Sfânta Joia, ciobu-n mână lua, ciob și tămâia, tot din stâp în stâlp, din mormânt, mormânt, pe toți tămâia, pe toți opt copii grijea, numai pe Sfetil, pe el blestema: - Nici nu te tămâi, ca pe toți de-a rând. Știi, tu, fierul, Constantine, el să muncezească și să putrezească, dar trupșorul tău să nu
Dejun sub iarbă by Ioan Flora () [Corola-journal/Imaginative/12256_a_13581]
-
de trei ori acasă, vara, de cinci ori. , Ciuma că venea, casa le lovea, pe toți răposa, doar muma rămânea. Și ea ce făcea? în Sfânta Joia, ciobu-n mână lua, ciob și tămâia, tot din stâp în stâlp, din mormânt, mormânt, pe toți tămâia, pe toți opt copii grijea, numai pe Sfetil, pe el blestema: - Nici nu te tămâi, ca pe toți de-a rând. Știi, tu, fierul, Constantine, el să muncezească și să putrezească, dar trupșorul tău să nu putrezească
Dejun sub iarbă by Ioan Flora () [Corola-journal/Imaginative/12256_a_13581]
-
și i-l aruncă pe fereastră. Muma bătrână îl recunoaște și-n consecință ,ușa-i descuia, în prag că se-ntâlnea și se-mbrățișa și se săruta, stei că se făcea", iar Sfetil Constantin, ce barba-și lăsă ,odor la mormânt, sub negru pământ se duce, se duce cal să priponească, trup să putrezească, vac să văcuiască." Prin păduri, sub stele, vorbeau cucuvele: , Unde s-a văzut și s-a pomenit ducă-și mort pe viu?!" călare pe murgul care-i
Dejun sub iarbă by Ioan Flora () [Corola-journal/Imaginative/12256_a_13581]
-
pus însă capăt acestor visuri îndrăznețe la data de 16 decembrie 1941, când poetul împlinise doar 44 de ani. A rămas să înfrunte timpul implacabil doar portretul în ulei datorat lui Sándor Szolnay activitatea sa literară fiind dată uitării, iar mormântul lui a dispărut din cimitirul central clujean. Inițial simpatizant comunist, redactor al revistei Korunk, colaborator al revistelor de stânga Elöre și Brassói Lapok, în 1939 Kibédi s-a dezis de ideologia comunistă urmând exemplul unor Panait Istrati, Arthur Koestler sau
Acum 70 de ani – Primul Eminescu în limba maghiară by Lajos Sipos () [Corola-journal/Imaginative/12245_a_13570]
-
dor de Bizanț, care și el ia de la alții - un pod între două respirații. Și nu mai știu unde am pus o formulă de bun rămas pe care am uitat-o dar o notasem când am citit Ghidul cu mormântul lui Ezra Pound, un logodit cu marea, în cămașa de forță a ei. PONTON Să nu deranjez, mă întind pe scânduri, mai în urmă. Iar ei rămân pe treapta din fața apei. El cu fruntea pe mâini; ea, cu brațele pe
Itinerar venețian by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/12325_a_13650]
-
și presărându-ți trupul cu flori întunecate te vor lăsa în fundul al mării înghețate acolo-n fundul mării sub frunte-ți ochi să nască de-apururi măreția-mi din ceruri s-o privească aurora boreală și stele lucitoare să lumineze tainic mormântul tău în mare". Exegeții antici în majoritatea lor au interpretat cecitatea lui Homer în chip filozofic: ochii îi erau închiși pentru lumea fenomenală, adică pentru lumea aparențelor; în schimb, divinul aed "vedea" lumea frumuseților eterne, lumea ideilor platonice. Cât a
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]
-
care-i ia sufletul, Uneori nici nu știm c-am murit ieri, aflăm din ziare... Nimeni Nimeni nu te mai cântă patrie, privighetorile tale înjură și beau basamc la bodegă, la fereastră iarăși pâcle siberiene și iarăși căpitanii tăi profanează mormintele, Vântul din grajduri pizmuiește vântul din crângurile de stânjenei, norii urăsc ploaia, croitorii cei mari din Valahia cos straie noi din mantale vechi, cei ce rabdă și tac încurajează întotdeauna, cei ce urlă n-au nici o părere, suntem lefteri și
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/12642_a_13967]
-
de gheață - doar îngerul mă răsfață, în chip de mama Elisabeta, para și meta... fizica - întretăiere de drumuri întru Fiul și Fiica GARDIAN DE NOAPTE Viața mea adevărată e în somnul fiului meu Bîntuit de fantome, ațipește sub lespedea de mormînt a bunicului interbelic Viața mea adevărată: somnul fiului meu, calif și caligraf gardian de noapte în cerul lui Dumnezeu BARCA LUI DON CAESAR Citim din Ovidiu, exilatul, în lungul și-n latul vînturilor, valurilor Don Caesar, cîrmaciul, dibaciul, ocupă barca
Poezie by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/12601_a_13926]
-
cu noi și sunt sigur cu noi se va și sfârși de mai multe ori o dată cu fiecare o dată pentru fiecare oricât de puțin ne-am uita înapoi chiar cu ochii mereu înainte tot o să ne răsară în față crucile și mormintele inexplicabile alfabetul cimitirelor se învață greu în câteva zeci de ani buni răi ați spus? fie răi acum știu să citesc dar nu-mi prea folosește la nimic nu mai e mult și am să devin încă o literă pe
Poezie by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/12621_a_13946]
-
cînd sărută bărbatul a cărui amintire crede că sunt, - atît de frumoasă, încît delirez lîngă trupul meu oblojit de ceaiuri, ca un copil lăsat singur pe cînd viața abia începea să-i deschidă ferestrele, încît cad și-mi visez somnul mormînt hîrjonit de îngeri ca pe un maidan înzăpezit zarva copiilor uitînd de foame, încît o culeg din toate imaginile și mi-o așez acolo unde uitarea nu are sfîrșit, o simt, nu este decît foșnetul îngerilor prinși în cîntecul ei
Dama de pică by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/12658_a_13983]
-
prea departe pînă acolo unde mîinile nu o ating, ca în acest cazinou pustiu cu pereții lucrați în umbrele ei de bal, pe vremea cînd toate erau ale noastre, cînd nimic nu putea fi asemănător nepăsării că vom fi unul mormîntul viu al celuilalt, atît de frumoasă pe cît îmi mai pot imagina cerul în care alerga după îngeri în brațele mele frînte ca niște lujeri de crini, bucuros că se întîmplă totul într-o clipă așa cum înfloresc pe cer fulgerele
Dama de pică by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/12658_a_13983]
-
gândiseră ai mei, țăranii, unui măreț și falnic viitor. Trecutul era încă aproape - mă vedeam copil trimis cu vaca la păscut cu-o frânghie-ntr-o mână, și cu o carte-n alta pe haturi, printre grâne și sturzi, lângă morminte, - în aur toți și pentru totdeauna. (Păcat - gândesc acum - pentru Signac, și pentru-al său confrate, Seurat, că n-au ajuns să mai trăiască ziua aceea și că nici de Someș și de mine n-au mai putut să știe
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12580_a_13905]