1,711 matches
-
erau În legătură cu durerea care Îi străpunse la un moment dat glezna. Ridică manșeta pantalonului și descoperi conturul neregulat al unei pete roșii, stălucitoare. A intrat În casă ascunzându-și chipul În crengile Înflorite ale vâscului. L-au Înfipt Într-un morman de portocale și l-au Împodobit cu câteva globuri, apoi l-au privit În tăcere. Alături, televizorul cu obișnuita fugă de imagini. După Înfățișare, Petru putea fi orice: funcționar la ADAS, măcelar, aruncător de suliță, șofer de taxi, inginer silvic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
gol dureros după o extracție dentară sau un chiuretaj. 19. În drumurile sale pe acasă, tot mai puțin dorite, găsea la ușă mici buchete de flori. Le mângâia și le lăsa Întocmai cum le găsea. Florile se ofileau Într-un morman greu de ocolit cu care femeia de serviciu nu știa ce să facă. Le-ar fi aruncat, era pusă acolo să facă ordine, dar n-o lăsa inima. Dă omu' o avere pe ele și 'mneavoastră nici nu vă pasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
atentă. Simian Keslev, Sheffield Road nr. 90. Harrison Brodie, St. Mary’s Road nr. 102. Steven Hall, York Street nr. 3. Bob Fenton, Charlestown Road nr. 60. Nici una dintre acele scrisori nu-mi era adresată. Croindu-mi drum spre fundul mormanului, am dat peste o tot felul de lucruri ciudate. O casetă video strâns înfășurată în folie transparentă. Un plic de plastic conținând două caiete ponosite. O cutie de carton mult mai mică, înfășurată și ea bine în folie transparentă, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Așezându-mă iarăși, m-am agățat bine cu o mână de brațul sofalei, iar pe cealaltă am întins-o de-a lungul spătarului, cu coatele lipite de corp, înghesuindu-mă bine în colț. Nu gândeam deloc - gândurile erau ca un morman de cioburi de sticlă și respirația îmi era atât de precipitată, încât întunericul a început să se miște ca un roi de albine. Am simțit impulsul de-a alerga la perete, sperând să nimeresc ușa sau măcar pe aproape și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
un călduros și scurt „Bună, dulceață“, la care Scout răspunse cu un zâmbet larg, dar ușor stânjenit, nu se întâmplă absolut nimic. Ruth păru mai preocupată să-mi explice ce și cum făcuse Ian. Când descărcă farfuriile cu mâncare și mormanele de pâine prăjită de pe tavă, îmi spuse că Ian fusese alături de ea mare parte din după-amiază. — O, sper să nu te deranjeze, dragule, dar plângea. L-am trimis pe John sus să-l aducă. Îl auzeam de aici, de jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
eticheta. — CONCENTRARE. Patru miligrame. Scout ridică două care se rostogoliseră lângă picioarele ei. — JUDECATĂ, zise. Iar ăsta-i SIMȚUL UMORULUI. — STIL. EXPLORARE. CONVINGERE. ZÂMBET PRIETENESC. PUTERE DE CONVINGERE. Pilulele mici și albe dinăuntrul fiecărui tub zdrăngăniră când degetele mele deranjă mormanul. — Ce-s toate astea? — Domnul Nimeni, spuse Scout. M-am uitat la ea. — Ăsta-i el. Sau, în orice caz, ceva cât mai aproape de el. Astea făceau corpul ăla să se miște, în locul unui eu adevărat. Flacoanele zăceau în poala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
ea. — Ăsta-i el. Sau, în orice caz, ceva cât mai aproape de el. Astea făceau corpul ăla să se miște, în locul unui eu adevărat. Flacoanele zăceau în poala mea ca un mușuroi de cârtiță medical. Am scotocit cu degetele prin morman cât de ușor am putut. Îți lăsa impresia unui soi de autopsie. GRIJĂ. SURPRIZĂ. SUSPICIUNE. DEMNITATE. — Asta-i tot? — Asta-i tot. Mă simțeam mic, slab. — Mie mi-a spus că un ludovician i-a făcut asta. Scot nu răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Ian în lături când biblioteca se răsturnă împrăștiind cărți cu coperte de carton, spărgându-se de perete și îngropând gaura prin care intrasem în așchii de lemn și maldăre de cărți rupte. O bubuitură puternică de cealaltă parte a zidului. Mormanul de cărți se clătină, dar nu se clinti din loc. Apoi Scout ieșind în pas alergător din spatele bibliotecii căzute, aplecându-se asupra mea albă la față și transpirată. — Iisuse, îmi pare rău, a trebui s-o fac... Doamne, Eric, ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
noastră era din nou pe poziții. Și ajunseserăm la „a“. Care era cu totul și cu totul altă mâncare de pește. Încăperea din „a“ părea puțin mai mică decât cea din „R“ și mult mai dezordonată, podeaua fiind îngropată sub mormane răsturnate de hârtii scrise cu pixul. Exact ca și în încăperea din „R“, spațiul era luminat de un singur bec și pereții erau făcuți din cărți cu coperte cartonate, aranjate asemenea cărămizilor. Însă în mare parte, această ispravă omenească era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Am pășit cât de încet am putut înapoi spre intrare, făcând hârtiile să foșnească încet sub picioare. Nu-i adevărat, am spus. Doar nu poate să intre... — E cineva? spuse Scout. Mișcarea agitată de sub teancuri încetă. Urmă un tremur. Două mormane de hârtii începură să se năruie. Un tumul de coli și pagini se umflă ca o bulă radioactivă. Apoi, într-un foșnet puternic de hârtii, ieși la iveală un om. — Maică Precistă, zise bărbatul, uitându-se la noi cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
împletit degetele cu ale lui Scout, strângându-i mâna. Când îmi răspunse în același fel, am primit tot sprijinul din lume. — Nu. Nu-i nici pe departe cel mai eficient sistem de îndosariere, nu? Fidorous se luptă să iasă din mormanul de hârtii cu o serie de gâfâieli, icnete, mormăieli și șuierături. Auzind zgomotele, Ian se foi în cușcă. — Totuși susțin ideea că, dacă am de gând să găsesc aici ceea ce mă interesează, voi găsi. De obicei, însă... Se cerea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
deschise, reglate sau doar pe jumătate reglate sau emițând doar șuierături. Din tavan, de cabluri, atârnau aparate de înregistrare, legănându-se deasupra capetelor noastre. — Ce-i asta? l-am întrebat pe doctor pe când străbăteam în pas alergător podeaua șerpuitoare dintre mormanele de plastic. — Ce? Pentru ce sunt radiourile? — Sunt fertilizante, zise doctorul. Cu cât înaintam, cu atât alarma se auzea mai tare. Locul era imens. În cele din urmă, doctorul coti la stânga, pe un coridorul secundar mai mic și trecu printr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
ce ești. O pungă de plastic mi se agăță de picior și am scăpat de ea azvârlind-o în perete, unde se sparse ca o momâie plină de încălțări și șosete vechi. Bum. Puf paf paf paf. I-am tras mormanului două, trei șuturi lipsite de vlagă, și m-am lăsat în genunchi... — Pulă bleagă ce ești! După următorul acces de furie, am lăsat-o mai moale. Un alt val anestezic mi se ridica din stomac. Ochii mei dureroși se uitau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
După următorul acces de furie, am lăsat-o mai moale. Un alt val anestezic mi se ridica din stomac. Ochii mei dureroși se uitau în gol. Trecură nenumărate minute, iar eu mi-am încrucișat brațele, simțindu-le căldura pe piept. Mormanul de haine zăcea, lovit cu piciorul și nemișcat, în fața mea. Ochii mei dureroși se uitau fără să vadă. O pungă de plastic de deasupra mormanului conținea o cutie, probabil o cutie de pantofi. Lăsasem o urmă de picior pe ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
gol. Trecură nenumărate minute, iar eu mi-am încrucișat brațele, simțindu-le căldura pe piept. Mormanul de haine zăcea, lovit cu piciorul și nemișcat, în fața mea. Ochii mei dureroși se uitau fără să vadă. O pungă de plastic de deasupra mormanului conținea o cutie, probabil o cutie de pantofi. Lăsasem o urmă de picior pe ea și un colț al capacului se ridicase, făcând plasticul bleumarin să se întindă și, în mijloc, chiar să se rupă. În cutie se afla ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
convins că puteam să transmit cunoștințele pe care tu le căutai și să te scap de obsesie. Sigur, n-am putut. Doctorul suspină. — Sfârșituri și începuturi, spuse el încet. Sfârșitul poveștii școlii Shotai-Mu este aici, în camera aceasta; bătrânul din mormanul lui de cuvinte și ucenicul care și-a pierdut mintea. Dar începutul nostru, începutul întregii acestei povești este mult mai luminos și mai îndrăzneț. În camera cu lumânări pâlpâitoare, doctorul Trey Fidorous îmi spuse această poveste. POVESTEA LUI TEKISUI ȘI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
clipocitul apei în urcare, propriile-mi suspine tremurate. Apa îmi acoperi tibiile. — Unde ești? Și-atunci... Țrr, țrr O masă încâlcită, alcătuită din butoaie și cușcă țâșni la suprafața oceanului calm, la distanță de o sută cincizeci de metri. Încet, mormanul acela începu să înainteze pe apă către mine. — Haide, am spus cu răsuflarea tăiată, uite-mă aici. Și am început să lovesc din picioare, în și afară din apă, încet la început și apoi mai repede, iscând spumă albă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
n-a mișcat un deget. În aprilie '48, necunoscuți zgomotoși au ocupat parterul casei Lisellei. Iordan era în turneu. Mobilă, tablouri (Palazii, un Iser, Löwendalul, un Ciucurencu), oglinzile venețiene, tot-tot a fost scos în drum. Brăduț și cu mine păzeam mormanul, ca să nu ne prade vecinii. Tante Liselle fugise să aducă în ajutor pe careva, să-i urce sus lucrurile; noi, copiii, eram bucuroși că ora programată la dentist se amînase. La fel de inconștient ca un copil, Iordan dădea un recital la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
a devenit monotematic: nu vorbește decît despre identitatea limbii și literaturii române, în perspectiva globalizării. Doru B. e tot monoglot. Impostura cîștigă teren, în paralel cu campaniile de compromitere. Uzina de cuvinte demolatoare produce. Ea mai produce. Restul industriei e "morman de fiare vechi". Intrigile celor agresivi, ca Machiavella, provoacă tahicardii și ulcere, cancere și infarcturi. În "universitatea care ucide", cei buni mor primii. Mihai Drăgan, la 1 noiembrie '93; Ioan Constantinescu, la 3 ianuarie 2002. Ultima oară cînd l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
la ce bun să le privească, nu erau nici măcar urâte, nu-ți atrăgeau atenția prin nimic; privea îndelung la ele, mai mult decât ar fi fost permis. Sunteți surori sau mamă și fiică? întreabă arătând în același timp poruncitor către mormanul de plicuri de pe podea și degringolada de pe birou. Suntem și una și alta! răspund în cor, neclintite în postura lor țeapănă și rigidă. Aha! exclamă ca pentru el. Știam eu că ceva nu era în regulă, totul merge aiurea de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
apoi corespondența asta, după cum vă duce capul. Vedeți la ce puteți răspunde, ce nu, lăsați de-o parte, să mă uit eu din nou pe ele, când mă voi simți mai bine. Așa cum se mișcau, aplecate față în față, în jurul mormanului de plicuri, păreau separate de o oglindă în care se reflectau reciproc. Ce ciudat! își spuse. Ele sunt două, dar par în fapt una singură, în timp ce eu sunt unul, ce mă sparg sau mă simt mereu în doi, duplicat. Desigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
sus, ai să cazi în sus! Ecoul Cazi sus! Cazi sus! Cazi sus! Cazi sus! Amestec de Voci, dans de tonuri, conglomerat de ritmuri, cor aritmic. Mâța zgârie podelele cu furie și, luându-și azimutul, țâșni cu coada înainte spre mormanul de carne sforăitor. Aterizarea forțată declanșă o tobă de eșapament spartă. Un patinaj țipător de pneuri frânate brusc, plescăit, bolborosirea bulelor de gaz din vulcanii noroioși. Releul talamusului a preluat într-o milionime de secundă informațiile intero și exteroceptive, cortexul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
privirile care începuseră să nu mai fie agresive. Cu timpul, au dispărut de tot... Dar eu știam că, nevăzuți, ochii stăteau mai departe la pândă. Scrisoare în Si violet B ună seara! salutau gunoierii la ora 1 din noapte, pubelele, mormanele de gunoaie, cadavrele câinilor de companie călcați de mașini sau spânzurați de zgarda antipurici pe când erau părăsiți și legați de clanțele cârciumilor și magazinelor. Bună seara! le răspundeau vesele gunoaiele și cadavrele precum și becurile cu lumina palidă pentru poeții nebuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
-se din nou ca hipnotizat de indivizii grăbiți care îi taie calea, îl îmbrîncesc, îl calcă pe picioare, i se freacă de haine, nici măcar n-a fost nevoie să treacă zece ani, și totul parcă s-a transformat într-un morman de dărîmături și gunoaie. Cu mîneca își tamponează rana din care curge un firișor de sînge. Privește la fațadele degradate ale clădirilor, la acoperișurile încovoiate, la gropile din asfalt și la copacii prăfuiți de pe marginea străzii. Un șofer îl claxonează
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
din cauza nesăbuinței, de ce nu mai puteai să aștepți și tu cel puțin cîteva zile, ca să vezi ce și cum, pînă să fi luat o decizie? Zbîîîîrrrrr, Delfinașule, în cîteva clipe n-o să mai alegi nimic din mașinuța ta, decît un morman de piese distruse, lăsați-mă-n pace că știu eu ce fac, și ce dacă s-au încins toate, suveica, transportorul, apucătorul, axul camelor, m-am săturat să tot aștept. Ai luat-o de tot razna, Delfinașule, nu te mai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]