728 matches
-
s-a putut preciza atât proiecția corticală a aferentelor senzoriale viscerale, cât și prezența unor elemente neuronale eferente în scoarță, cu rol sigur în reglarea funcțiilor vegetative. Mult timp s-a crezut că scoarța cerebrală este sediul exclusiv al centrilor motilității voluntare și percepției conștiente. Începând cu a doua jumătate a secolului trecut, odată cu introducerea tehnicilor electrofiziologice și imagistice s-a precizat atât proiecția corticală a aferențelor senzoriale viscerale cât și prezența în scoarță a unor grupuri neuronale generatoare de impulsuri
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ale scoarței premotorii conțin numeroși neuroni vegetativi, a căror stimulare determină reacții simpatice sau parasimpatice. Spre deosebire de excitarea electrică a girusului sigmoid anterior, care provoacă efecte presoare și tahicardie de natură adrenosimpatică, stimularea circumvoluției suprasilviene produce vasodilatație, hipotensiune, apnee și intensificarea motilității digestive pe cale parasimpatică. Reacțiile cardiovasculare periferice nu depind de activitatea musculară, deoarece persistă și după curarizare. Reflexele sinocarotidiene cresc după aplicare de stricnina pe scoarța premotorie și scad considerabil la animalele decorticate. În ceea ce privește reglarea corticală a respirației, este de menționat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu cele provocate de stimularea structurilor vegetative periferice. Cu această ocazie, s-a constatat că, în timp ce excitarea nucleilor posterolaterali determină fenomene de predominanță simpatică, reprezentate prin tahicardie, hipertensiune, midriază și hiperglicemie, stimularea hipotalamusului anterior provoacă bradicardie, hipotensiune, mioză și intensificarea motilității gastrointestinale de natură parasimpatică. Astfel, s-a stabilit prezența centrilor simpatici în hipotalamusul postero-lateral și a nucleilor parasimpatici în hipotalamusul anteromedian. Primii conțin mari cantități de catecolamine și serotonină, iar ultimii sunt bogați în acetilcolină (Vogt, 1954). Una din primele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
însoțită de depleție în segmentul distal. Introducerea unei soluții hipotone de NaCl în artera carotidă este urmată de creșterea activității electrice a nucleului supraoptic și eliberare de hormon antidiuretic în torentul sanguin. Coitul și suptul produc, pe de altă parte, motilitatea uterină crescută sau ejecție de lapte prin mecanismul excitării neuroreflexe a secreției predominante de oxitocină. Deshidratarea, setea, temperaturile înalte și stresul de diverse tipuri provoacă de asemenea depleția materialului neurosecretor. Deplasarea sa spre hipofiză se realizează sub formă de granule
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
care, în 1857 și respectiv 1862, descriu plexurile submucos și mienteric. Cercetările berlineze sunt rapid difuzate în Europa și în 1858, Billroth (10) descrie anastomoze nervoase plexiforme în peretele gastric uman, iar Lister (11) implică structurile nervoase intraparietale în reglarea motilității intestinale. Conștient de valoarea acestor noțiuni, Henle contribuie la difuzarea lor, introducându-le în tratatul său de histologie (1871), unde se pot regăsi desenele lui Meissner și Auerbach (12). Cajal (1911) descrie plexurile submuscular și muscular profund, sugerând inervația asimetrică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
9-10 de sarcină, iar după săptămâna a 12-a este decelabilă inervația nitrinergică. Serotonina, insulina, glucagonul, gastrina și somatostatina sunt identificabile în săptămâna 24, iar în săptămânile 25-26 de sarcină se definitivează conexiunile cu efectorii și apar primele semne ale motilității intestinale (22). Multiplicarea elementelor neuroenteroformatoare și diferențierea neuronilor enterici continuă în primii doi ani de viață. Morfogeneza și diferențierea SNE este controlată de multiple mecanisme genetice moleculare (38). Astfel, factorul neurotrofic glial (GDNF) este resposabil de supraviețuirea și proliferarea progenitorilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sens anal formate din trei tipuri de neuroni descendenți. Din punct de vedere neurochimic interneuronii enterici sunt ACh-ergici și, după cotransmițător, se deosebesc în calretininergici (neuroni ascendenți), NO-ergici, 5-HT-ergici și SOM- ergici (neuroni descendenți). Primele trei tipuri sunt implicați în motilitatea parietală reflexă, iar interneuronii ACh/SOM-ergici în complexele mioelectrice migratorii. Toți interneuronii descendenți trimit colaterale în plexul submucos, iar cei ACh / 5-HT-ergici sunt implicați în reflexele secretomotorii. În plexul submucos interneuronii sunt puțin numeroși, majoritar VIP-ergici dar și NO-ergici iar
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
organe: uter, uretră, ureter, vas deferent, vase sanguine, limfatice, prostată, glandă mamară, pancreas (citate de Popescu și colaboratorii, 2005). Cercetări microelectrofiziologice recente privind rolul de pacemaker gastrointestinal al celulelor interstițiale Cajal-like aduc dovezi experimentale convingătoare în favoarea participării acestora la producerea motilității ritmice spontane a tubului digestiv. Ca și în cazul pacemakerului cardiac, Ca2+ intracelular deține un rol critic în generarea activității ritmice spontane gastrointestinale (Takaki, 2003). Rezultate similare au fost obținute și în cazul vezicii biliare (Lavoie și colab., 2007). Un
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
preia rapid GABA din mediul extracelular. Imunoreactivitatea pentru L-arginină - precursorul oxidului nitric - este un argument pentru implicarea CEG în neurotransmisia nitrinergică (31). I.2.2.14. Organizarea sinaptică a SNE Enteroneuronii sunt organizați în microcircuite locale care asigură independența motilității parietale, secretorie și vasomotorie a teritoriului digestiv toraco-abdominal. Motilitatea gastrointestinală include mișcările de propulsie, de amestecare și complexele migratorii ale intestinului subțire și, în esență, constă din contracții și relaxări succesive în sens oro-anal a musculaturii tubului digestiv. Aparent simplă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
arginină - precursorul oxidului nitric - este un argument pentru implicarea CEG în neurotransmisia nitrinergică (31). I.2.2.14. Organizarea sinaptică a SNE Enteroneuronii sunt organizați în microcircuite locale care asigură independența motilității parietale, secretorie și vasomotorie a teritoriului digestiv toraco-abdominal. Motilitatea gastrointestinală include mișcările de propulsie, de amestecare și complexele migratorii ale intestinului subțire și, în esență, constă din contracții și relaxări succesive în sens oro-anal a musculaturii tubului digestiv. Aparent simplă, această activitate implică un aparat neuromotor complex, capabil să
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
D1 și D5, fiind cuplați cu proteina Gs la adenilatciclază, determină creșterea AMP ciclic, ca mesager secund. Datorită afinității diferite a receptorilor dopaminergici față de drogurile agoniste și antagoniste (haloperidol, fenotiazine, benzodiazepine) s-a extins utilizarea acestora de la tratamentul tulburărilor de motilitate (tremur parkinsonian și coreiform) la dezechilibrele psiho-afective și endocrine (bromocriptina ca substanță inhibitorie a secreției de prolactină). La nivel periferic, dopamina exercită în funcție de doză o gamă variată de efecte adrenergice și dopaminergice. În doze mici stimulează miocardul prin acțiune beta1-adrenergică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
indispensabile autoreglării funcțiilor viscerale vitale, reflexele vegetative se produc în majoritatea cazurilor, fără a ajunge la lumina conștiinței, putând fi declanșate și de excitanți percepuți ca senzații. Din prima categorie fac parte reflexele care reglează ritmul cardiac, presiunea sanguină și motilitatea intestinală, iar din cea da a doua, sunt reflexele fotomotorii de acomodare, care însoțesc senzația luminoasă, reflexele secretorii digestive (salivare, gastrice, pancreatice) produse de senzațiile gustative și olfactive, reflexele sudorale însoțite de senzații termice etc. Modalitățile de punere în joc
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
favorizând preluarea O2 atmosferic și eliminarea CO2 din organism. Concomitent, are loc intensificarea glicogenolizei hepatice și creșterea glucozei sanguine, indispensabilă metabolismului energetic cerebral și muscular. La rândul său, predominența parasimpatică inductoare de „rest and digest”, reduce frecvența cardiacă și crește motilitatea și secrețiile glandulare ale tubului digestiv (glande salivare, gastrointestinale, căi biliare, pancreatice), intensificând degradarea mecanică și chimică a alimentelor, întregită de activarea proceselor de absorbție și depunere a nutrimentelor în țesuturi. În general, cele două componente ale sistemului nervos vegetativ
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și consumptiv, parasimpaticul intervine în sens invers, anabolizant. Efectele de tip anabolic și trofotrop ale stimulării parasimpatice sunt mai evidente în teritoriul subdiafragmatic și îndeosebi la nivelul tractului digestiv. La acest nivel, simpaticul este inhibitor și parasimpaticul devine stimulator. În timp ce motilitatea și secrețiile gastro-intestinale sunt activate, respirația și ritmul cardiac scad. La nivelul ficatului, parasimpaticul determină glicogenopexie. Vagotonia din timpul digestiei și somnului favorizează astfel procesele de asimilare și refacere a rezervelor energetice. Organele excretoare (vezică, uretere) își intensifică, de asemenea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și secrețiile gastro-intestinale sunt activate, respirația și ritmul cardiac scad. La nivelul ficatului, parasimpaticul determină glicogenopexie. Vagotonia din timpul digestiei și somnului favorizează astfel procesele de asimilare și refacere a rezervelor energetice. Organele excretoare (vezică, uretere) își intensifică, de asemenea, motilitatea sub influența excitării parasimpatice. Uterul reacționează variabil, după cum este în stare de graviditate sau vacuitate și, bineînțeles, în funcție de stadiile ciclului estral. Glandele sudoripare, splina și membrana nictitantă, deși au numai inervație simpatică, reacționează prin contracție atât la substanțele adrenergice, cât
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
senzoriale specifice și nespecifice sosite la scoarță, nu numai răspunsuri somatice, ci și vegetative. Excitarea electrică a girusului sigmoid anterior, de exemplu, provoacă efecte presoare și tahicardie de natură adreno-simpatică, în timp ce stimularea circumvoluției suprasilviene produce vasodilatație, hipotensiune, apnee și intensificarea motilității intestinale pe cale parasimpatică. Numeroase alte arii corticale participă la procesele de integrare superioară somato-vegetativă, caracteristice scoarței cerebrale. În ariile 6, 8 și 9 ale cortexului premotor, au fost puse în evidență grupe de celule nervoase vegetative implicate în reglarea digestiei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
alimentelor complexe în principii alimentare simple (nutrimente), pentru a putea fi preluate și utilizate la nivelul țesuturilor și organelor în scop plastic, energetic și funcțional. Pentru a asigura nevoile energetice și plastice ale materiei vii, nutriția cuprinde patru procese complexe (motilitate, secreție, digestie, absorbție) legate de aport (alimentația), de descompunere mecanică și chimică (enzimatică) a alimentelor în monomeri cu greutate moleculară mică, capabili de a pătrunde prin absorbție în mediul intern (digestia) și de trecere și transport al acestora la organele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
4.1.2. Sistemul nervos enteric denumit și metasimpatic reprezintă componenta intrinsecă a sistemului nervos vegetativ gastrointestinal extinsă de la esofag până la sfincterul intern anal. Aceasta prezintă un important grad de independență față de componenta extrinsecă vago-simpatică deoarece secționarea vagilor nu suprimă motilitatea tubului digestiv. Rețeaua polineuronală enterică este formată din mici neuroni motori, senzitivi și interneuroni sub formă de plexuri viscerale situate în pereții întregului tub digestiv. Conectați prin filete amielinice de tip C secundare și terțiare distribuite sub formă de plexuri
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
plexuri ganglionare la efectorii musculari și glandulari locali, acești neuroni sunt dispuși atât între stratul muscular longitudinal și circular în cazul plexului mienteric (Auerbach), cât și în teritoriul submucos în cazul plexului Meissner (fig. 104). Primul exercită controlul primar asupra motilității digestive, iar cel de al doilea participă la autoreglarea fluxului sanguin local, sensibilității mucoasei digestive și activității secretorii a celulelor epiteliale. Neuronii ganglionari ai ambelor plexuri enterice activează prin intermediul unei game variate de neurotransmițători (acetilcolină, noradrenalină, serotonină, oxid nitric) și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
veritabil pacemaker gastrointestinal s-a atribuit în ultimii ani celulelor interstițiale descoperite de Cajal (1898). Acestea formează o rețea intermediară larg distribuită între straturile de celule musculare, mucoase și submucoase glandulare. Rolul de pacemaker al celulelor interstițiale Cajal în controlul motilității spontane integrate a tubului digestiv este insuficient studiat (Takaki, 2003). Cercetările privind cele aproximativ 20 tipuri de celule ale circuitelor reflexe enterice s-au soldat recent cu descoperirea unui nou tip de celule interstițiale de tip Cajal-like. Folosind metode ultrastructurale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Cajal-like atât în tractul digestiv, pancreasul exocrin, mezenter și căile biliare, cât și în organe extradigestive ca musculatura cardiacă și uterină. Sunt cercetări prioritare cu elemente de certă originalitate a căror implicații funcționale așteaptă precizări. Participând la producerea și reglarea motilității, fluxului sanguin, proceselor imune și secrețiilor glandulare digestive, plexurile viscerale ale sistemului nervos enteric, ca cea de a treia componentă periferică a sistemul nervos organo-vegetativ, sunt implicate în numeroase procese normale și patologice digestive. II.4.2. PARTICULARITĂȚI MORFO-FUNCȚIONALE ALE
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
eferente vagale, undele secundare rezultă din distensia musculaturii netede de la nivelul celor 2/3 inferioare ale esofagului. Progresiunea undelor este controlată de nervii simpaticoparasimpatici. În timp ce fibrele vagale stimulează peristaltica și relaxează cardia, filetele simpatice provenite din lanțul laterovertebral cervicotoracic inhibă motilitatea și contractă sfincterul esofagogastric Fenomenele paralitice produse de secțiunea vagilor sunt urmate la câteva zile de reluarea motilității esofagiene pe seama plexurilor mienterice. Reflexul de deglutiție rămâne însă deficitar în lipsa undei peristaltice primare. La nivelul cardiei, pare a fi vorba de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
undelor este controlată de nervii simpaticoparasimpatici. În timp ce fibrele vagale stimulează peristaltica și relaxează cardia, filetele simpatice provenite din lanțul laterovertebral cervicotoracic inhibă motilitatea și contractă sfincterul esofagogastric Fenomenele paralitice produse de secțiunea vagilor sunt urmate la câteva zile de reluarea motilității esofagiene pe seama plexurilor mienterice. Reflexul de deglutiție rămâne însă deficitar în lipsa undei peristaltice primare. La nivelul cardiei, pare a fi vorba de un dublu dispozitiv sfincterian, separat printr-o zonă de trecere ampulară, care formează un veritabil defileu, ce asigură
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și reflexelor în cascadă, guvernate de centrii deglutiției, fie a peristaltismului esofagian, producător de contracții urmate de relaxare locală prin mecanism nervos intrinsec. Contrar lichidelor, care pătrund imediat în stomac, alimentele semisolide necesită aproximativ 9 secunde. II.4.4. REGLAREA MOTILITĂȚII GASTRICE Atât motricitatea, cât și activitatea secretorie gastrointestinală sunt sub controlul permanent al sistemului nervos vegetativ și hormonilor locali digestivi. Motilitatea stomacului constă în mișcări ritmice de amestecare și evacuare declanșate de prezența alimentelor în stomac. Excitantul fiziologic al acestor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nervos intrinsec. Contrar lichidelor, care pătrund imediat în stomac, alimentele semisolide necesită aproximativ 9 secunde. II.4.4. REGLAREA MOTILITĂȚII GASTRICE Atât motricitatea, cât și activitatea secretorie gastrointestinală sunt sub controlul permanent al sistemului nervos vegetativ și hormonilor locali digestivi. Motilitatea stomacului constă în mișcări ritmice de amestecare și evacuare declanșate de prezența alimentelor în stomac. Excitantul fiziologic al acestor contracții este reprezentat de distensia mecanică a pereților stomacali, dublată de acidifierea progresivă a alimentelor. Sistemul nervos extrinsec vagosimpatic exercită asupra
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]