204,779 matches
-
epuizată de atîta corvoadă, mofluză și iritabilă la culme. La plecare te miști greoi iar efortul politețurilor umblă să-ți pună piedică la fiecare pas pe care îl faci spre ușă. În urma ta, vasele murdare și resturile festinului sînt suficiente motive pentru vorbe drăgălașe. Arta de a trăi înseamnă și aceea de a mînca, de a ști cît și cum, de ce are nevoie trupul pentru a se bucura, dar și ochiul în jocurile estetice pe care le practică. În Franța sau
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15521_a_16846]
-
o actualizează ori de cîte ori îl folosești, un fel de ereditate semantică. în cazul particular al articolelor la care am recurs știu precis că ele au pretins o mobilizare mai mare decît o cere scrierea cîtorva pagini obișnuite. Este motivul pentru care consider că aceste texte sînt . Ele au fost scrise uneori cu furie, alteori cu sufletul la gură. Nu poți inventa aceste stări care fac parte acum din memoria peticelor și compun un capital pe care intenționez să mizez
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
încă este să pretinzi că faci antropologie culturală. Opțiunea mea este alta, prefer să mă consider scriitoare, una preocupată în mod natural de problemele care intră în domeniul etnologiei." Oricine va deschide această carte va vedea repede că autoarea are motive întemeiate să se considere așa ceva. Iată cîteva titluri de articole: "învățăturile mele către fiul oricui", "Două babe, o pisică și ghemul istoriei", " Instantaneu cu veceu, lavabou și covată", "Gînduri despre muncă. Cu și fără respect", "Dumnezeu a inventat odihna și
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
De departe cel mai important și mai autentic pictor de origine română care s-a impus și s-a consacrat în mișcarea suprarealismului european, bucurîndu-se de o notorietate similară cu aceea a lui Brâncuși, Victor Brauner nu a oferit nici un motiv rezonabil, fie el obiectiv sau conjunctural, de a fi redus la un simplu nume sau, mai exact spus, de a fi ignorat de-a binelea. Deși a murit relativ tîrziu, în 1966, deși familia lui, Hary Brauner și Lena Constante
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
că suntem în primejdie de a ne pierde unicul și netransferabilul sine, convins că substanța umană e alcătuită din incertitudinea esențială și riscul, văzând în confort, asemenea lui Kierkegaard, cauza lenei și a morții spirituale ("anesteziere"), și în progresul tehnologiei - motivul derapajului de la propria identitate, rămâne totuși un optimist: viața e în mâinile noastre. O croim cum vrem. Avem mereu de ales. Avem însă nevoie de timp pentru a ne evalua faptele, pentru a gândi asupra lor, pentru a păstra echilibrul
"Cu-același gând, noi totuși ne desfidem..." by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15527_a_16852]
-
că e vorba despre inițierea unei noi colecții, deși nu se știe niciodată), avînd în vedere personalitatea autorului: născut în 1920, Pavel Câmpeanu a făcut parte din UTC pe cînd Partidul Comunist era în ilegalitate și a fost închis pe motive politice în anii '40 în penitenciarul special Caransebeș, odată cu viitorii conducători ai României: Gheorghiu-Dej, Teohari Georgescu, Bodnăraș și însuși Ceaușescu. Cariera politică a lui Câmpeanu a luat sfîrșit în anii '50 și, prin articolele și cărțile publicate în Occident (a
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
fac meseria în Parlament. Cu ani în urmă, același Adrian Păunescu se lăsa luat de valul ceaușismului și urla "Partidul, Ceaușescu, România", insultînd astfel, fără jenă, o însemnată parte a populației României. Păunescu, cel de azi, ar avea foarte puține motive să insulte ziaristele. În primul rînd pentru că ele nu sînt cum le numește Păunescu. Acest apelativ i s-ar potrivi mai degrabă acestui bard al totalitarrismului care a cotit-o apoi spre democrație, jelind apoi și totalitarismul lui Ceaușescu. Chiar
Coridoarele și tribuna Parlamentului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15529_a_16854]
-
există și alte expresii ale feței decât rictusul, stânjeneala ori încruntarea. Micile bucurii ale vieții sunt ascunse cu grijă, așa cum fiara ascunde în bârlog ciozvârta smulsă din animalul pe care l-a sugrumat la drumul mare. Unde să găsesc, așadar, motivele de optimism după care tânjesc? în mâna întinsă a pensionarului incapabil să-și cumpere din propria-i pensie un ciorap gros? în deruta celor de vârsta mea, încremeniți în așteptarea unei soluții miraculoase, care să-i elibereze de trecutul penibil
Cimitirul ca loc al protecției sociale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15548_a_16873]
-
uneori pînă aproape de perfecțiunea incredibilă, apariția actorului pe scenă, ne induce starea receptării unui miracol cu o mie de fețe, care ni se arată mereu altfel oricît l-am suci și l-am învîrti. Și acesta a fost unul dintre motivele pentru care am hotărît să văd ce face Lola Blau la Atena și să-i cunosc pe cei de la Alekton, în doar cinci zile de popas. Atipon. Alekton Pentru o persoană nu foarte sociabilă, contactele nu se stabilesc prea iute
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]
-
Cristian Teodorescu Corupția din România post-decembristă seamănă cu acel slogan al pionierilor din anii '70: Noi creștem odată cu țara!" Din prostie, rea-voință sau din alte motive, care-mi scapă, la noi se discută despre corupție ca despre un fenomen al ultimilor ani. Uităm astfel că regimul comunist din România a folosit pîrghia corupției și a coruperii cînd a venit la putere și pînă în ultimele sale
Justiția chioară din România by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15566_a_16891]
-
inspirat. Textul misivei se ridică la o înălțime, pot să-i spun, europeană, având în vedere clasicitatea epistolară, cunoscută. Așadar, pot naște și în România astfel de cazuri. Oricum, nu avui nici cea mai mică ezitare încredințând tiparului R.L., scrisoarea. Motiv pe care cititorul sunt sigur că îl va înțelege. Iată ce-mi scrie M. H. Simionescu: " Până aseară, când am terminat lectura, mi-am tot făcut reproșuri în legătură cu îndrăzneala de a-ți cere romanul îndelung jinduit (e vorba de Căderea
Ghergheful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15541_a_16866]
-
invariabil niște emisiuni de multe ori penibile, dar nu asta contează în primul rînd, delicat ambalate în texte care frizează superdotarea în varianta lui Iulian Crețu, adică tocmai bune pentru recruții abia respinși la examenul psihologic. Cum nu prea sunt motive de rîs în masă, nici în emisiune, și nici în prestația prezentatoarei, ba din contră, în ceea ce o privește pe cea din urmă ar cam fi ceva motive de plîns, fosta bebelușă a rîs probabil de una singură. Și cum
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15540_a_16865]
-
bune pentru recruții abia respinși la examenul psihologic. Cum nu prea sunt motive de rîs în masă, nici în emisiune, și nici în prestația prezentatoarei, ba din contră, în ceea ce o privește pe cea din urmă ar cam fi ceva motive de plîns, fosta bebelușă a rîs probabil de una singură. Și cum doar două situații au ca efect sigur îngrășarea, cea care decurge din privirile stăpînului și cea care privește direct rîsul, este de bănuit că, în consecința celei de-
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15540_a_16865]
-
La jumătatea zilei, comuniunea mea/ cu ceea ce de regulă numesc/ pămînt, libertate, spațiu cosmic./ Ochiul îl cuprinde/ muntele și zăpada care îl acoperă./ Contururi șterse ale obiectelor./ Gîndesc că aș putea fi încolțit de cuvînt.// Mîna destinsă./ Starea lichidă./ Nici un motiv de tăcere./ Un val de căldură face/ ca imaginea paharului să tremure" ( Imaginea paharului tremură). Neliniștită, nesatisfăcută cu sine, empiria se eliberează într-o direcție cogitativă: "Ne zvîrcolim, tîrzii și candizi, iubito,/ cînd pe canapeaua aceasta de purpură,/ desfundată ca
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
ProTV Magazin sînt din start compromiteri literare. Mie mi se par încercări simpatice de schimbare în aria literaturii de larg consum. Pentru alții e enervant monopolul grupului Boerescu exact pe acest perimetru al literaturii de consum (și plătite bine - un motiv mare de frustrare pentru literatul român, în general). însă o singură obiecție îmi pare plauzibilă: aceea că, deși un autor precum Gîrbea, de exemplu, încearcă să facă literatură vandabilă, nu o poate vinde decît prin numele "firmei" la care lucrează
Doi scriitori față cu anii 2000 by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15534_a_16859]
-
urmat de un fragment din romanul Cel din urmă armaș. Selectarea acestor texte e dictată de intenția lui Ungureanu de a face cunoscute și eventual de a reabilita aspecte ale operei lui Slavici care au suferit dizgrația cvasi-generală a criticilor, motiv pentru care au rămas obscure. Sunt menționate chiar texte care n-au fost incluse în ediția Opere complete; se dedică un capitol ( Câteva note despre o carte intruvabilă) broșurii neterminate "Soll" și "Haben". Chestiunea ovreiască în România. Ce revelează unele
De la Mara la evrei and maghiari () [Corola-journal/Journalistic/14374_a_15699]
-
ci la reala mișcare comunistă, cu toate consecințele distrugătoare, binecunoscute, ocolite sau intenționat ignorate de autorul articolului". Ne imaginăm lesne iritarea pe care atari rînduri necomplezente o stîrnesc în categoria celor înclinați a oscila între cauze opuse, fără un alt motiv demn de crezare decît imboldul oportunist, decît dorința de-a cădea mereu în picioare. Bujor Nedelcovici pune degetul pe rană: "Cei care "au făcut istoria în trecut" încearcă din nou să-și "așeze fotoliile în sensul istoriei actuale"". Regretabil că
Intelectualul în istorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14377_a_15702]
-
joc acest joc idiot. De ce? Pentru ce? De ce trebuia să fiu o armă în mâinile lor? Și am refuzat. Au încercat să mă convingă, să mă prelucreze, să mă condamne, însă mi-am impus punctul de vedere. N-am explicat motivul refuzului meu, deoarece n-aș fi putut, probabil, să-l justific, însă de atunci am încetat să mai port cravata roșie. Așa procedau mulți: purtau cravata în buzunar și, dacă cei mari îi certau, atunci, pe ascuns, la toaletă, și-
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
ales ca loc de reverii Grecia antică, mai precis Atena din timpul lui Sofocle. Primul drum l-am făcut la tribunal unde Sofocle, în vârstă de aproape nouăzeci de ani, avea un proces cu unul din fiii săi care, din motive de avere, vroia să-și pună tatăl sub interdicție ca iresponsabil. Pe scurt, n-am glumit decât pe jumătate când am afirmat, într-un interviu sau într-o carte, nu mai țin minte, că visul meu cel mai arzător a
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
alcătuită din țoape, ci și pentru că politica nu-mi inspiră nici un fel de respect. Aveți dreptate să ziceți că “am cheltuit treisprezece ani din viață urmărind și comentând viața politică”. Mai ales că voi fi spus nu puține prostii din motive de neadecvare. Eu sunt, structural, un romantic, or romantismul n-are nici un preț în politică. Explicații pentru acest timp pierdut pot găsi. M-am îmbolnăvit și eu, după decembrie ^89, de o isterie a spusului. Și, pe deasupra, oricâte dubii m-
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
câte țin minte, Spaniei: “Spania este ceea ce se vede, plus misterele ei”. Ezit, însă, asupra cuvântului care ar trebui pus în loc de “mistere”. Mă mulțumesc de aceea să mă delimitez de o confuzie la modă. Unii cred (nu toți din același motiv, dar să trecem) că integrarea europeană și specificul național sunt în opoziție. Teorie falsă, după părerea mea. Întâi: o Europă fără trecut ar fi o construcție absurdă, artificială. Apoi: tocmai integrarea face mai urgentă chestiunea identității. Fiindcă tot ce se
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
tem că și gustul lecturii se uzează. Aveam tendința să citesc pe sărite, să răsfoiesc ori să las cărțile citite doar pe jumătate, ceea ce nu mi se întâmpla altădată. Trec, cum v-am spus, printr-o perioadă dificilă, și din motive de sănătate, și pentru că s-au împuținat amenințător punctele de sprijin. Or, Jurnalul Monicăi Lovinescu mi-a dovedit că, încă, mai sunt în stare să citesc ore în șir fără să las cartea din mână, fără să mă mai intereseze
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
ce părere avem despre ziar în noua sa formulă și ne-a povestit ce avea de gînd să mai facă pentru modernizarea Adevărului, ca acționar principal ce devenise. Ne-a mărturisit că avusese o perioadă grea în ultimele luni. Din motive administrative nu mai putuse să scrie atît de des pe cît ar fi dorit, ca editorialist, dar acum, după ce scăpase de servituți administrative, avea de gînd să se ocupe, în detaliu, de activitatea redacțională a ziarului. Adevărul trebuia să-și
Voința de echilibru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14393_a_15718]
-
Radu Pavel Gheo N-aș fi scris rîndurile de mai jos dacă n-aș fi citit un eseu al profesorului Alexandru Niculescu, publicat recent în România literară 1). Motivul ar fi - paradoxal - acela că eseul respectiv tranșează destul de clar problema, suferind doar de un exces de delicatețe. Cum nu la fel stau lucrurile cu autorul acestor rînduri, încerc să subliniez mai agresiv ceea ce autorul eseului citat pare doar să
Ortografia și propaganda by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/14369_a_15694]
-
lat. sum), suntem (lat. sumus), sunteți (lat. estis!). Abia la persoana a III-a plural se respectă forma originară, cea latină. Și asta e doar partea cel mai puțin gravă a problemei. Mai grav este că, nu știu din ce motive, crainici și reporteri radio sau TV, parlamentari, miniștri, președinți, profesori universitari și (nici o surpriză) academicieni pronunță "sunt" și "suntem", uitînd că, dacă au optat pentru o variantă de scriere etimologică, s-ar cuveni să respecte și tradiția etimologizantă. Altfel, cum
Ortografia și propaganda by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/14369_a_15694]