44,803 matches
-
simplă: două cadre din tuburi de oțel etajate. Cadrul inferior - șasiul - suporta generatorul motorului, rezervoarele, scaunul pilotului și comenzile; era montat pe 4 roți pneumatice, cele două din față putând fi manevrate de pilot cu ajutorul volanului. Cadrul superior, solidar cu motorul, susținea aripile, cârmele de profunzime și de direcție; aripile erau demontabile sau, după dorință, se puteau strânge asemeni aripilor unei păsări în repaus. În ordine de zbor, aparatul cântărea 241 kg din care 56 kg reprezentau greutatea pilotului Traian Vuia
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
care 56 kg reprezentau greutatea pilotului Traian Vuia, lungimea aripilor în sensul de mers - 2,40 m, anvergura - 8,70 m, diametrul elicei tractive - 2,20 m, iar pasul - 2,35 m. Suprafața totală de sustenație - 20 metri pătrați. Puterea motorului atingea 20 CP. Iată cum relatează presa timpului (cităm după monografia „Traian Vuia“, de G. Lipovan, 1972) primul zbor al lui Vuia la Montesson, în data de 18 martie 1906: „... un aeroplan construit de Traian Vuia și acționat cu un
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
atingea 20 CP. Iată cum relatează presa timpului (cităm după monografia „Traian Vuia“, de G. Lipovan, 1972) primul zbor al lui Vuia la Montesson, în data de 18 martie 1906: „... un aeroplan construit de Traian Vuia și acționat cu un motor cu anhidridă carbonică s-a ridicat de la pământ cu mijloacele sale proprii și a zburat 12 m“ („L’Auto“); Vuia s-a ridicat cu aeroplanul său la 60 cm și chiar la un metru înălțime singur, după ce și-a luat
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
direcție și stabilizator orizontal. Zbor peste timp Avionul „Vuia I“ - un monoplan ușor, de mare stabilitate, cu cadrul din țevi și aripi din pânză, supranumit „Liliacul“ - , a fost cel dintâi aparat care a avut un tren de aterizare, înzestrat cu motor „Serpallet“, modificat de Traian Vuia pentru a-i reduce greutatea. Acest avion, intrat în istoria aeronauticii mondiale, a fost reconstituit ulterior de Raymond Picart, pe baza unor piese originale și a valorificării unui vast material documentar. Cu prilejul unei expoziții
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
fiind vorba „de unul dintre rarele aparate în care totul este nou“. De altfel, la Salonul Internațional de Aeronautică de la Paris (1910), din 12 avioane expuse, două erau românești. Radu A. Stoika realizează (1911) cel dintâi hidroavion. Printre pionierii construcției motoarelor de avion s-a remarcat Ioan Vlădea (1907-1977), profesor la Politehnica din Timișoara. Cabina catapultabilă este, de asemenea, o invenție românească, brevetată de A. Dragomir la Paris (1928).
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
Cadou de Crăciun l Oferit orașului nostru Regia Autonomă de Transport Timișoara va beneficia de o nouă donație de 8 tramvaie de tip P (4 vagoane motor și 4 remorci), precum și de piese de schimb de la Societatea de Transport în Comun din München. Primele expedieri s-au făcut în 24 și 27 noiembrie, iar ultima este programată pentru data de 2 decembrie. Cheltuielile de transport sunt suportate
Agenda2003-48-03-gen3 () [Corola-journal/Journalistic/281768_a_283097]
-
noiembrie, iar ultima este programată pentru data de 2 decembrie. Cheltuielile de transport sunt suportate de Societatea pentru Cooperare Tehnică (GTZ) din Germania. În ultimii 4 ani, Societatea de Transport în Comun din München a mai donat R.A.T.T. 18 vagoane motor și 17 vagoane remorcă. „Vă rugăm să priviți toate acestea ca pe un cadou de Crăciun destinat orașului dumneavoastră minunat... “ se scrie în adresa trimisă conducerii Regiei Autonome de Transport Timișoara de către partenerul german. După punerea în circulație a acestor
Agenda2003-48-03-gen3 () [Corola-journal/Journalistic/281768_a_283097]
-
prin e-mail, zilnic, pe măsura apariției acestuia, cei interesați putând intra în posesia lui în chiar ziua tipăririi. In cazul abonamentelor, pentru Partea I și Partea I bis a M.O. se percep - pentru anul 2004 - 204 euro. Cu ajutorul unui motor de căutare (inclus numai în abonamentul aferent anului viitor) se poate găsi cu ușurință un act normativ din perioada 22 decembrie 1989 până la zi, după orice criteriu sau combinații de criterii de căutare, răspunsul constând în prezentarea actelor găsite, cu
Agenda2003-48-03-gen5 () [Corola-journal/Journalistic/281770_a_283099]
-
la dispoziție un show room specializat, „Moto Bike Shop” (Bd. 16 Decembrie 1989 nr. 63), cu o ofertă diversificată. În calitate de distribuitor autorizat, firma a pus în vânzare: moped-uri (motorete cu pedală) marca „Tomos”, import Slovenia și „Manet”, import Slovacia (cu motor „Puch”), capacitate 48 cmc, motoscootere „Geely”, import China, capacitate 50 până la 250 cmc, cu motoare în 2 și în 4 timpi, motorete Minicross, capacitate 36 până la 50 cmc, ATV-uri (cuadricicluri de teren) capacitate 50-750 cmc, import China și Taiwan
Agenda2003-49-03-comert () [Corola-journal/Journalistic/281789_a_283118]
-
cu o ofertă diversificată. În calitate de distribuitor autorizat, firma a pus în vânzare: moped-uri (motorete cu pedală) marca „Tomos”, import Slovenia și „Manet”, import Slovacia (cu motor „Puch”), capacitate 48 cmc, motoscootere „Geely”, import China, capacitate 50 până la 250 cmc, cu motoare în 2 și în 4 timpi, motorete Minicross, capacitate 36 până la 50 cmc, ATV-uri (cuadricicluri de teren) capacitate 50-750 cmc, import China și Taiwan, snow-mobile și ski-jet, capacitate 250-900 cmc, diferite mărci și modele. Societatea oferă garanție și service
Agenda2003-49-03-comert () [Corola-journal/Journalistic/281789_a_283118]
-
doar Parisul Aeroplanul (reconstruit) cu ajutorul căruia Traian Vuia a demonstrat lumii posibilitatea... imposibilului În această săptămână (miercuri, 3 decembrie), la Aeroportul Internațional Timișoara a fost amplasat modelul primului avion din lume care s-a înălțat în văzduh datorită numai forței motorului său și prin propriile sale mijloace de bord - „Vuia I“, reconstruit după schițe originale. Este copia, în mărime reală, a avionului care „a făcut bătrâna Europă să se deștepte“ (Histoire de l’aviation“, Paris, 1948). Și oamenii mari au fost
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
sprijinul lugojenilor, lui Coriolan Brediceanu, în primul rând. Cu ajutorul fondurilor primite de-acasă (echivalentul a 2 000 de franci), aeroplanul-automobil „Vuia I“ devine realitate. Era o construcție simplă: două cadre din tuburi de oțel etajate. Cadrul inferior - șasiul - suporta generatorul motorului, rezervoarele, scaunul pilotului și comenzile; era montat pe 4 roți pneumatice, cele două din față putând fi manevrate de pilot cu ajutorul volanului. Cadrul superior, solidar cu motorul, susținea aripile, cârmele de profunzime și de direcție; aripile erau demontabile sau, după
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
simplă: două cadre din tuburi de oțel etajate. Cadrul inferior - șasiul - suporta generatorul motorului, rezervoarele, scaunul pilotului și comenzile; era montat pe 4 roți pneumatice, cele două din față putând fi manevrate de pilot cu ajutorul volanului. Cadrul superior, solidar cu motorul, susținea aripile, cârmele de profunzime și de direcție; aripile erau demontabile sau, după dorință, se puteau strânge asemeni aripilor unei păsări în repaus. În ordine de zbor, aparatul cântărea 241 kg din care 56 kg reprezentau greutatea pilotului Traian Vuia
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
care 56 kg reprezentau greutatea pilotului Traian Vuia, lungimea aripilor în sensul de mers - 2,40 m, anvergura - 8,70 m, diametrul elicei tractive - 2,20 m, iar pasul - 2,35 m. Suprafața totală de sustenație - 20 metri pătrați. Puterea motorului atingea 20 CP. Iată cum relatează presa timpului (cităm după monografia „Traian Vuia“, de G. Lipovan, 1972) primul zbor al lui Vuia la Montesson, în data de 18 martie 1906: „... un aeroplan construit de Traian Vuia și acționat cu un
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
atingea 20 CP. Iată cum relatează presa timpului (cităm după monografia „Traian Vuia“, de G. Lipovan, 1972) primul zbor al lui Vuia la Montesson, în data de 18 martie 1906: „... un aeroplan construit de Traian Vuia și acționat cu un motor cu anhidridă carbonică s-a ridicat de la pământ cu mijloacele sale proprii și a zburat 12 m“ („L’Auto“); Vuia s-a ridicat cu aeroplanul său la 60 cm și chiar la un metru înălțime singur, după ce și-a luat
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
direcție și stabilizator orizontal. Zbor peste timp Avionul „Vuia I“ - un monoplan ușor, de mare stabilitate, cu cadrul din țevi și aripi din pânză, supranumit „Liliacul“ - , a fost cel dintâi aparat care a avut un tren de aterizare, înzestrat cu motor „Serpallet“, modificat de Traian Vuia pentru a-i reduce greutatea. Acest avion, intrat în istoria aeronauticii mondiale, a fost reconstituit ulterior de Raymond Picart, pe baza unor piese originale și a valorificării unui vast material documentar. Cu prilejul unei expoziții
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
sprijinul lugojenilor, lui Coriolan Brediceanu, în primul rând. Cu ajutorul fondurilor primite de-acasă (echivalentul a 2 000 de franci), aeroplanul-automobil „Vuia I“ devine realitate. Era o construcție simplă: două cadre din tuburi de oțel etajate. Cadrul inferior - șasiul - suporta generatorul motorului, rezervoarele, scaunul pilotului și comenzile; era montat pe 4 roți pneumatice, cele două din față putând fi manevrate de pilot cu ajutorul volanului. Cadrul superior, solidar cu motorul, susținea aripile, cârmele de profunzime și de direcție; aripile erau demontabile sau, după
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
simplă: două cadre din tuburi de oțel etajate. Cadrul inferior - șasiul - suporta generatorul motorului, rezervoarele, scaunul pilotului și comenzile; era montat pe 4 roți pneumatice, cele două din față putând fi manevrate de pilot cu ajutorul volanului. Cadrul superior, solidar cu motorul, susținea aripile, cârmele de profunzime și de direcție; aripile erau demontabile sau, după dorință, se puteau strânge asemeni aripilor unei păsări în repaus. În ordine de zbor, aparatul cântărea 241 kg din care 56 kg reprezentau greutatea pilotului Traian Vuia
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
care 56 kg reprezentau greutatea pilotului Traian Vuia, lungimea aripilor în sensul de mers - 2,40 m, anvergura - 8,70 m, diametrul elicei tractive - 2,20 m, iar pasul - 2,35 m. Suprafața totală de sustenație - 20 metri pătrați. Puterea motorului atingea 20 CP. Iată cum relatează presa timpului (cităm după monografia „Traian Vuia“, de G. Lipovan, 1972) primul zbor al lui Vuia la Montesson, în data de 18 martie 1906: „... un aeroplan construit de Traian Vuia și acționat cu un
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
atingea 20 CP. Iată cum relatează presa timpului (cităm după monografia „Traian Vuia“, de G. Lipovan, 1972) primul zbor al lui Vuia la Montesson, în data de 18 martie 1906: „... un aeroplan construit de Traian Vuia și acționat cu un motor cu anhidridă carbonică s-a ridicat de la pământ cu mijloacele sale proprii și a zburat 12 m“ („L’Auto“); Vuia s-a ridicat cu aeroplanul său la 60 cm și chiar la un metru înălțime singur, după ce și-a luat
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
direcție și stabilizator orizontal. Zbor peste timp Avionul „Vuia I“ - un monoplan ușor, de mare stabilitate, cu cadrul din țevi și aripi din pânză, supranumit „Liliacul“ - , a fost cel dintâi aparat care a avut un tren de aterizare, înzestrat cu motor „Serpallet“, modificat de Traian Vuia pentru a-i reduce greutatea. Acest avion, intrat în istoria aeronauticii mondiale, a fost reconstituit ulterior de Raymond Picart, pe baza unor piese originale și a valorificării unui vast material documentar. Cu prilejul unei expoziții
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
de alte strategii, conținutul, ideea sunt mai presus de tehnologie” spunea, acum trei ani și jumătate, la București, Carlo Campos, un specialist internațional în media. Paginademedia.ro abia se lansase și a fost fidelă acestei axiome, iar conținutul a fost “motorul” site-ului în toți acești ani. Iar conținutul rămâne, în continuare, pe primul loc, scrie Petrișor Obae pe noul site. În noua formulă, site-ul vine cu o variantă dedicată pentru mobil, cu o optimizare a interacțiunii cu rețelele sociale
Pagina de media, într-o formulă nouă de Ziua Mondială a Libertății Presei () [Corola-journal/Journalistic/22959_a_24284]
-
valoarea impozabilă, dacă nu există un raport de evaluare. COD FISCAL. Astfel, persoanele fizice urmează să fie taxate similar firmelor care dețin astfel de clădiri. Majorări de impozit urmau să fie efectuate și pentru mașini de marfă, motociclete, bărci cu motor, scutere de apă. În plus, din 2015, autoritățile locale ar fi avut dreptul să majoreze impozitele și taxele locale cu până la 50% față de o marjă de 20% în prezent. COD FISCAL. Miercuri, ministrul Finanțelor Publice, Ioana Petrescu, a declarat, la
Noul COD FISCAL. Impozitarea maşinilor mici, eliminată by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/28323_a_29648]
-
Elisabeta II a Marii Britanii, care a spart o sticlă de șampanie Veuve Cliquot sub privirile a 2000 de invitați. Vasul măsoară 345 m în lungime, 41 m în lățime, este înalt de 74 m și cântărește 150 000 de tone. Motoarele au 154 000 de cai putere, energia produsă la bordul vasului fiind suficientă pentru iluminarea unui oraș cu 300 000 de locuitori. Este cea mai luxoasă navă din toate timpurile, având la bord 14 restaurante și baruri, un cinematograf, un
Agenda2005-01-05-ianuarie () [Corola-journal/Journalistic/283228_a_284557]
-
000 7 452 000 621 000 între 7 501-16 000 kg 9 000 000 750 000 11 400 000 950 000 peste 16 000 kg 11 400 000 950 000 15 000 000 1 250 000 Tractoare rutiere având puterea motorului: până la 45 CP (inclusiv) 1 020 000 85 000 1 020 000 85 000 peste 45 CP 4 968 000 414 000 4 968 000 414 000 Modificări legislative l Privind veteranii de război Prin Legea nr. 596/2004 au
Agenda2005-01-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/283227_a_284556]