969 matches
-
vorbirii prin formarea atenției auditive și vizuale, prin centrarea privirii asupra vorbitorului Învățarea limbii cu toate componentele sale: fonetică, vocabular și structură gramaticală Dezvoltarea și coordonarea motorie Orientarea în spațiu și gnozia corporală 1. ETAPA PREFONEMATICĂ ACTIVITĂȚI: Exerciții pentru dezvoltarea motricității aparatului fono-articulator: pentru mobilitatea feței: clipirea ochilor, umflarea obrajilor, suptul obrajilor, mișcările globilor oculari; pentru maxilare: închiderea și deschiderea gurii liber și cu rezistență, mișcarea maxilarului inferior de la stânga la dreapta și invers, ridicarea și coborârea maxilarului, mușcătura, împingerea și
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
adaptare școlară (în ceea ce privește activitatea în clasă negativism puternic, refuz al activității și al sarcinilor școlare); scrie cu greutate după model, preferă activitățile care nu solicită scriere; progrese mici pe plan cognitiv, motivație redusă pentru activități de învățare; progres în dezvoltarea motricității fine și în formarea deprinderilor de scriere; VI. Alte date/ observații semnificative: Are certificat de persoană cu handicap - gradul accentuat; Punctajul obținut de elev la cele 2 grile de evaluare a domeniului social-afectiv indică direcțiile de intervenție necesare; la evaluarea
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
labilitate exagerată în trecerea de la o stare la alta. probleme de adaptare socială 4. MĂSURI RECUPERATORII terapie psihomotrică specifică psihoterapie comportamentală terapie logopedică dezvoltarea unor deprinderi de lucru elementare 5. OBIECTIVELE PROGRAMULUI PERIOADA: Semestrul I, An școlar 2008-2009 O1: educarea motricității generale: coordonarea mișcărilor membrelor superioare și inferioare; O2: identificarea sunetelor, diferențierea sunetelor, formarea cuvintelor monosilabice și bisilabice; O3: constituirea mulțimilor de obiecte după criterii date; O4: formarea șirului numerelor naturale (concentrul 0-5); O5: ameliorarea disabilităților lexice și grafice; O6: educarea
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
formarea și dezvoltarea aptitudinilor referitoare la luarea decizilor; stimularea și antrenarea în activități din cadrul comunității; controlul comportamentelor. 7. CONCLUZIILE INTERVENȚIEI: ameliorarea comportamentelor inadaptive; s-a realizat parțial autocontrolul în manifestările emoțional-afective; a crescut gradul de încredere în forțele proprii; îmbunătățirea motricității generale - formarea corectă a schemei corporale; îmbunătățirea mișcărilor musculaturii fine cu repercusiuni pozitive asupra actului grafic și a activităților manuale; eleva a reușit achiziționarea componentelor lexicografice doar la trei litere (a, A, o, O, i, I); îmbunătățirea comunicării verbale. 8
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
Fiecare informație acumulată trebuie consolidată, în caz contrar intervine uitarea, mai repede decât în cazul copiilor fără deficiențe. Atenția labilă. Se concentrează la o activitate 15-20 minute, chiar și mai mult, în funcție de interesul său și cât de atractivă este activitatea. Motricitatea generală este scăzută. Motricitatea fină deficitară. Reușește numai cu ajutor să confecționeze figurine simple, din plastilină, poate să decupeze figuri simple, desenate pe carton, să coloreze etc. Autonomia personală este formată. Însă copilul nu prea este lăsat să desfășoare o
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
consolidată, în caz contrar intervine uitarea, mai repede decât în cazul copiilor fără deficiențe. Atenția labilă. Se concentrează la o activitate 15-20 minute, chiar și mai mult, în funcție de interesul său și cât de atractivă este activitatea. Motricitatea generală este scăzută. Motricitatea fină deficitară. Reușește numai cu ajutor să confecționeze figurine simple, din plastilină, poate să decupeze figuri simple, desenate pe carton, să coloreze etc. Autonomia personală este formată. Însă copilul nu prea este lăsat să desfășoare o serie de acțiuni legate
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
momente de tăcere care întrerup cântarea); măsurarea pauzelor prin timpi muzicali (se va observa că ele durează cât jumătate din mișcarea brațului); prezentarea semnului grafic; învățarea unui cântec aplicativ. 10. JOCUL DIDACTIC MUZICAL este o metodă ce satisface nevoia de motricitate a elevilor din ciclul primar, îmbinând spontanul și imaginarul specific vârstei cu obiectivele învățării. După conținutul și obiectivele urmărite, jocurile didactice muzicale se pot clasifica în: A. JOCURI DIDACTICE MUZICALE DE FORMARE A COMPETENȚELOR MUZICALE: o jocuri melodice; o jocuri
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
subnutriție se pune atunci când apare o pierdere neintenționată în greutate ce ajunge la 1 2% pe săptămană, 5% pe lună sau 10% în câteva luni. La persoanele cu deficență fizică subnutriția poate apare din diverse motive reprezentate de: tulburări de motricitate digestivă; anorexie; insuficientă respiratorie și căi false pe care le iau alimentele; stres și abstinență pre și postoperatorie; deformări mandibulare și macroglosie. Aprecierea greutății corporale se face cu ajutorul Indicelul de Masă Corporală ce calculează raportul dintre greutate și talie: I.M.C.
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
această arie patologică au reacții diferite la mediu, caracterizate fie printr-o manifestare exagerată, fie prin reacții invers proporționale cu importanța fenomenului. Senzoriale ocupă un loc important în criteriile de evaluare și diagnostic. Este de asemenea importantă prezența tipului de motricitate, aspect pe care îl sesizează Tony Attwood, doctor în psihologie (1998). El a afirmat că „la persoana autistă pot apărea și o serie de deficiențe ale motricității grosiere (mersul, echilibrul) precum și a celei fine (scrisul de mână, utilizarea foarfecelui)”. Problemele
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
în criteriile de evaluare și diagnostic. Este de asemenea importantă prezența tipului de motricitate, aspect pe care îl sesizează Tony Attwood, doctor în psihologie (1998). El a afirmat că „la persoana autistă pot apărea și o serie de deficiențe ale motricității grosiere (mersul, echilibrul) precum și a celei fine (scrisul de mână, utilizarea foarfecelui)”. Problemele motorii pot afecta modul de execuție, timpul, ritmul și cauzează dificultăți de imitare, fapt ce apare adesea în cadrul interacțiunii sociale. Termenul de turburări pervazive de dezvoltare a
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
pus ca diagnostic pentru prima dată la femei. La copiii cu această dizabilitate primele 6-18 luni de viață sunt aparent normale. Părinții pot sesiza diferite schimbări de ordin comportamental și unele regresii sau pierderi de abilități, în special la nivelul motricității grosiere. Acestea sunt urmate și de pierderea abilității de vorbire, de gândire și de funcționalitate a mâinii. Repetarea unor gesturi și mișcări necoordonate și fără scop reprezintă un important indiciu în stabilirea diagnosticului, aceste gesturi tipice constând în mișcări specifice
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
de ordin calitativ privind comunicarea (exemplu întârzierea sau lipsa limbajului vorbit, incapacitatea de a iniția ori susține o conversație, limbaj stereotipic sau repetitiv, lipsa varietății în joc); (3) modele de comportament, interese, activități restrictive, repetitive și stereotipice, incluzând și stereotipiile motricității fine și grosiere. D. Aceste caracteristici nu se întâlnesc la un alt tip de dizabilitate din cadrul TPD. 1.2.5. Autismul În capitolele următoare va fi dezvoltat mai pe larg termenul de autist precum și cauzele, condițiile de diagnostic și alte
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
circumstanțe, concentrarea devine dificilă, apare senzația de oboseală sau confuzie, sau chiar durerea fizică. O prelungire a situației de supraîncărcare poate avea ca rezultat izbucniri de mânie sau accese de plâns. Tulburările proprioceptive, vestibulare implică și ele tulburări praxice, de motricitate fină și grosieră. 3. Dificultățile privind motricitatea grosieră și fină includ slaba coordonare, deficiențe de statică corporală, hipertonie sau hipotonie musculară, incapacitatea realizării diferitelor prize necesare în cadrul unor activități funcționale, fapt ce determină o suprasolicitare a organismului. Tonusul muscular scăzut
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
oboseală sau confuzie, sau chiar durerea fizică. O prelungire a situației de supraîncărcare poate avea ca rezultat izbucniri de mânie sau accese de plâns. Tulburările proprioceptive, vestibulare implică și ele tulburări praxice, de motricitate fină și grosieră. 3. Dificultățile privind motricitatea grosieră și fină includ slaba coordonare, deficiențe de statică corporală, hipertonie sau hipotonie musculară, incapacitatea realizării diferitelor prize necesare în cadrul unor activități funcționale, fapt ce determină o suprasolicitare a organismului. Tonusul muscular scăzut spre moderat este prezent la circa 30
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
p<0,02) printr-o activitate foarte intensă și foarte prelungită. Nicotina stimulează activitatea În primele 15 minute dar acest efect este la limita semnificativului (p=0,06 pentru redresări) și se epuizează rapid. Nicotina orală singură nu a stimulat motricitatea. La acest studiu șoarecii nu au fost obișnuiți În prealabil cu actimetria și activitatea de explorare, cu noile condiții Înconjurătoare, care ar fi putut masca un efect scurt al nicotinei. Harmane, prin el Însuși inactiv, a permis nicotinei de a
NICOTINA - BENEFICII VERSUS NOCIVITATE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1467]
-
În cursul primului test actograma celor patru grupe prezintă diferențe semnificative (p< 0,001) esențial În primele 60 de minute. Nu au fost diferențe Între efectul selegilinei singure și martori. Doza de nicotină ingerată singură este suficientă pentru a stimula motricitatea (p< 0,05). Grupa cu selegilină - nicotină se diferențiază net (p< 0,001), selegilina amplificând și prelungind efectul nicotinei (p<0,05). După una sau două săptămâni de tratament cronic grupele absorbante de nicotină sunt foarte active (p tot timpul
NICOTINA - BENEFICII VERSUS NOCIVITATE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1467]
-
corporale, orientării temporale și spațiale. De altfel, această categorie de populație este complet dependentă de ajutorul celor din jur. În deficiența mintală severă (IQ -ul este situat între 25 - 49, vârsta mintală este de 5 - 7 ani) se constată că motricitatea este mai bună decât cea a subiecților din categoria precedentă, dar rămâne insuficient dezvoltată. Motricitatea voluntară este marcată de tremurături, mișcări imprecise, lipsite de finețe și sincinezii. Pot fi întâlnite și alte tulburări ale motricității generale (de mers, de echilibru
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
ajutorul celor din jur. În deficiența mintală severă (IQ -ul este situat între 25 - 49, vârsta mintală este de 5 - 7 ani) se constată că motricitatea este mai bună decât cea a subiecților din categoria precedentă, dar rămâne insuficient dezvoltată. Motricitatea voluntară este marcată de tremurături, mișcări imprecise, lipsite de finețe și sincinezii. Pot fi întâlnite și alte tulburări ale motricității generale (de mers, de echilibru). Tulburările de psihomotricitate se vor reflecta în dificultățile pe care acești subiecți le au în
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
7 ani) se constată că motricitatea este mai bună decât cea a subiecților din categoria precedentă, dar rămâne insuficient dezvoltată. Motricitatea voluntară este marcată de tremurături, mișcări imprecise, lipsite de finețe și sincinezii. Pot fi întâlnite și alte tulburări ale motricității generale (de mers, de echilibru). Tulburările de psihomotricitate se vor reflecta în dificultățile pe care acești subiecți le au în însușirea limbajului vorbit, scris, precum și a deprinderilor de autoservire. În deficiența mintală ușoară (IQ-ul de 50 - 70, vârsta mintală
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
inteligență reprezintă raportul dintre vârsta mentală (V.M.) și vârsta cronologică (V.C.) exprimate în luni. Valorile I.Q.-ului pentru fiecare dintre subiecți au fost preluate din dosarele personale aflate la centrele școlare de proveniență. 3.2.3. Metode de cercetare cu privire la motricitatea subiecților 3.2.3.1. Test 12 - Test de coordonare temporo spațială Pentru testarea capacității de coordonare temporo spațială, am folosit un parcurs aplicativ care a avut următoarea structură: rostogolire înainte pe o saltea de gimnastică deplasare în echilibru pe
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
faptul că acestea sunt direct proporționale cu IQ - ul subiecților. Pentru forța maximă la trenul inferior cel mai bun rezultat a fost obținut de grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară. În general, s-a constatat un nivel mai ridicat al motricității grupei copiilor normali, față de grupele copiilor cu dizabilitate mentală, la majoritatea probelor la care au fost testați cu excepția forței maxime pe trenul inferior, unde grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară a înregistrat un rezultat mai bun față de grupa copiilor normali
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
au fost testați cu excepția forței maxime pe trenul inferior, unde grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară a înregistrat un rezultat mai bun față de grupa copiilor normali. Prag de semnificație mare și foarte mare s-a înregistrat la toate probele privind motricitatea. CONCLUZII Comparând rezultatele subiecților incluși în studiu (între grupe și în interiorul fiecărei grupe) se observă următoarele: i. Pentru parametrii morfologici: 1. La talie și anvergură grupele au medii foarte apropiate, încadrându-se, față de grupa copiilor normali, într-un interval de
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
determina o îmbogățire a conținutului metodicii, care, la rândul ei, influențează în mod favorabil activitatea practica viitoare. Astfel se poate aprecia ca baschetul are o teorie - mai ales a tacticii - foarte dezvoltată. Desfășurarea jocului de baschet pune în valoare o motricitate deosebita necesară executării aciclice a diferitelor componente tehnice si acțiunilor tactice plus combinații tactice într-un cadru complex, aleatoriu si euristic. Complexitatea si diversitatea sistemelor de joc impun utilizarea unor strategii menite să dezvolte gândirea tacticii si creativitatea atât a
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
școlii. Valențele formative ale jocului de baschet se manifestă în trei direcții: Direcția recreativ-distractivă; Direcția compensatorie, de refacere neuro-psiho-motrică; Direcția formativă asupra personalității si caracterului elevilor. Desigur că, practicarea jocului de baschet în lecțiile din învățământul preuniversitar influențează si asupra motricitatii generale si specifice. Conform curriculei școlare, fiecare dintre cele trei direcții menționate ia forma si conținutul unor obiective specifice baschetului care, la rândul lor, vor determina obiective operaționale proprii. Acestea sunt: Obiective recreativ - distractive; Obiective compensatorii și de refacere; Obiective
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
constă în repetarea identică de către bolnav prin imitarea interlocutorului său asemenea unui ecou, a gesturilor, acțiunilor (ecopraxie), mimicii (ecomimie), limbajului (ecolalie), scrierii (ecografie). Tulburările de voință Voința, proces psihic apropiat de activitatea motorie, dar și de caracter, desemnează formele de motricitate plasate sub controlul sistemului vieții de relație, neavând nici caracter reflex și nici automat. Voința reprezintă capacitatea de decizie liberă și ferm orientată în direcția realizării unui scop propus, dincolo de orice fel de obstacole. Capacitatea acesteia este de a preveni
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]