598 matches
-
ales când acesta își propune să clasifice artele în termenii ierarhizării care subordonează artele vizuale, artelor discursive sau muzicale. Pe de altă parte, se poate face referire la experiența pe care omul, ca ființă vorbitoare, o trăiește în relație cu muțenia operelor de artă. Omul: . Altfel spus, și din acest punct de vedere ele devin discursuri mai autoritare, devin chiar locuri ale cuvântului mai puternice decât cuvântul, pentru că sunt mute și pentru că poartă cu ele o virtualitate discursivă infinit mai autoritară
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
autoritare, devin chiar locuri ale cuvântului mai puternice decât cuvântul, pentru că sunt mute și pentru că poartă cu ele o virtualitate discursivă infinit mai autoritară decât a discursului verbal. Cea mai puternică forță logocentrică, așa cum spune Derrida, stă tocmai în această muțenie a operelor de artă și eliberarea de autoritatea cuvântului stă tocmai în discursul care relativizează lucrurile, în acel discurs care se emancipează și se dezvoltă, refuzând să îngenuncheze în fața autorității reprezentate de text, sculptură, arhitectură sau pictură. Limite narative ale
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
pe care-i întâlnea după liberarea sa din spațiul concentraționar în care fusese torționat vreme de șapte ani, încercau să-l atragă în discuții, el prefera să tacă, sau răspundea laconic, aproape niciodată la subiect. Aparent, Remus se consolase în muțenia lui, în ciuda tot răului pe care omenirea i-l făcuse. Și a trecut la rândul lui, atunci când i-a venit sorocul în lumea acelor umbre care-l așteptau. Pe monumentul său funerar din cimitirul din Cârța, sub fotografia sa de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și bunica au trebuit să-și ducă fiecare singur, el - chitanțierele și ea - cartea de rugăciuni cu fotografia fiului căzut pe front. Îmi vine să cred că toți cei care trăiam în această casă țărănească ne frecam fără rost fiecare muțenia de a celuilalt. Obiectele noastre formau laolaltă un tot, în timp ce capetele noastre erau cu totul separate. Trăiam astfel în aceeași casă trei generații. Când n-ai obișnuința să-i adresezi celui de lângă tine o vorbă, nici n-ai de ce să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
nu iau parte la banchet și mi a cerut o scrisoare, pe care i-am dat-o bucuros. Dl. Prof. Popa mi-a scris, că, ducându-se la dânsul, era tare vesel și bucuros de această scrisoare; dar de atunci... muțenie. Îmi pare foarte rău pentru el, dar și pentru activitatea culturală din Flt. la care și contribuția sa era necesară, după cum se vede din faptul că deține unele informații prețioase despre trecutul cultural al orașului. Îmi recunosc un merit: că
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Clara o alungase mereu de atunci, cu strășnicie. Dar acum, rememorând-o, simți că i se făcuse foarte dor de mama ei. Trebuia să discute cu tatăl său. Ar fi trebuit s-o facă de mult, în loc să se refugieze în muțenie și să aștepte, ca pe o izbăvire, plecarea din casa familiei Martin. Desprinderea de sine. O va face după-amiază. De ani de zile, în fiecare vineri după-amiază, Clara își vizita tatăl, de la 3 la 5. 6. Era o după-amiază destul de
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Însă, oboseala l‑a răzbit, iar Nikki l‑a ajutat să se ridice și l‑a condus În dormitor, scuzându‑se: - S‑a obosit prea tare. A crezut că poate să sară peste siestă, și uite că n‑a putut. Muțenia aparatului video și Ravelstein, tăcut și contemplând poate În gând, dintr‑un unghi nefamiliar, aspectele bolii și ale morții, l‑au urmat pe Nikki afară din cameră. L‑am culcat În patul cu saltea de puf și cuverturi de mătase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
totul. Reprezentase unealta împlinirii pedepsei divine. Uneori, Dumnezeu întârzia să-i lovească pe păcătoși dar niciodată nu uita să o facă. Continuând să-și consume nervii și timpul vorbind fără să fie luat în seamă, să fie primit cu o muțenie îndărătnică, obosit și ajuns la capătul puterilor, Escu își ieși din fire. M-am săturat, Luana. Îți stau dinainte, cu toată răbdarea lumii adunată peste mine, de prea multă vreme. Îți bați joc de sentimentele mele, de munca Sandei dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
unor consecințe juridice de care nu are frică: tare morale, aspecte negative din realitatea socială și activitatea politică a partidelor care se războiesc între ele. Noi, cititorii, încă bolnavi de frica inoculată adânc în sânge de fosta securitate, prudenți până la muțenie cu cuvintele ce le scăpăm din gură, ne cutremurăm la citirea pamfletelor mititeliene din „Amintiri din sufragerie”, plus alte sute apărute zilnic pe un bloog personal intitulat Jurnal, și ne interesăm foarte des dacă nu a fost încă arestat de
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
de 25 de ani, studioul de radio devenind mult visata sa catedră. Invitații săi vor fi practic totuna cu profesorii și scriitorii acelor ani, începând cu academicianul, poetul și eseistul Alexandru Philippide (pe care a reușit să-l scoată din muțenia și izolarea pricinuite de vitregia vremurilor) până la foștii săi profesori Al. Piru, Șerban Cioculescu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga etc. Din lunga listă de colegi, scriitori, profesori sau prieteni, pomeniți sau incluși în instantanee memorabile, scapă neșifonate foarte puține nume, precum Tudor Arghezi
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
dar nici binele pe care eventual l-a făcut să nu se uite, nici curajul, nu tocmai comun, de a-și recunoaște greșelile și de a le îndrepta, nici asumarea riscurilor disidenței în vremuri când alții au rezistat numai prin muțenie. Acestea cântăresc mai mult, cred eu, în balanța morală, când este să fie judecat cineva după tot ce a făcut într-o viață.
Ceva despre disidență și disidenți by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/9132_a_10457]
-
fundamental că reușește să transcendă neajunsul de a vorbi despre trecut la timpul prezent. Cu alte cuvinte, să „rupă tăcerea” muzicii despre care se vorbește dar care nu se mai aude. Muzica mută a doinelor, cântecelor și jocurilor, tezaurizată în muțenia arhivelor de folclor și în colecțiile de referință, va mai aștepta, cuminte, până ce va fi redescoperită și readusă la cinstea cea dintâi la care a fost ridicată, cândva, de țăranul român.
Tezaur de etnografie ?i folclor by Constantin SECAR? () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
Wegenstein l A reînviat la Biserica Millenium Construită în 1901 de maestrul Carl Leopold Wegenstein, orga Bisericii Millenium a fost, ca toate cele trecătoare, biruită de timp. Uzura a mai bine de jumătate dintre componentele ei a condamnat-o la muțenie, din care doar generozitatea soților Carlo și Margueritta Marchegiano a mai salvat-o: 13 000 de euro a plătit cuplul de italieni pentru ca sâmbătă, 9 aprilie, la ora 20, în lăcașul din Piața Romanilor să se audă din nou glasul
Agenda2005-15-05-general9 () [Corola-journal/Journalistic/283586_a_284915]
-
Pavel Șușară Cînd în spațiul unei profesii hibride, marcate de o indecizie ontică între locvacitatea literară și muțenia profundă a imaginii, așa cum este aceea de critic și de istoric al artei, faptul de a-i avea alături pe cîțiva clasici ai genului, adică pe Barbu Brezianu, Radu Bogdan, Mircea Popescu și Amelia Pavel, este mai mult decît un
Tinerețea unei senioare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14607_a_15932]
-
și Daniel Bănulescu. Transformat în instanță, el e cel mai puțin convingător dintre pilonii romanului. Lăsat de Conducător să publice ce vrea, fără nici o cenzură și fără nici o intervenție în șpalt, el rămâne, în întregul capitol final, de o suspectă muțenie. Nu scrie un rând în tot intervalul de probă. (Cu excepția unui titlu care va deveni, de altfel, titlul romanului.) Vorbele lui se reduc la consecvente puncte de suspensie. Viața, chiar revoltătoare și slută cum e, pare a-i prii mai
Clan d’oeil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6558_a_7883]
-
întemnițat în miezul ei încăpător ca un mormînt / mi-a trebuit mult timp să te recunosc în semnele cele mai neîndoielnice: absență, secetă, eclipsă, / să deslușesc în amuțirea ta apelul cel mai poruncitor ce mi s-ar putea adresa". Această "muțenie" a Demiurgului n-ar fi decît un mod de încercare a credinței, un spațiu ambiguu în care albul și negrul se amestecă, în care se ivesc solicitări diverse, demonice ispite cu o mișcare centrifugă. Natură complicată, reverberînd formula umanității generice
Miza spirituală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8810_a_10135]
-
o figură. Situația este de două ori mai tristă în cazul mimilor. A excela în pantomimă înseamnă a te condamna la tăcere perpetuă. Căci nici măcar pe scenă nu mai ai privilegiul vorbelor memorabile sau al replicilor inspirate. Ești mut, iar muțenia se răsfrînge dăunător asupra întregii ființe. Iar dacă cuvintele nu mai sunt de folos, nici calitățile subiacente - timbrul vocal și dicția ireproșabilă - nu mai au vreo importanță. Ele devin variabile secundare pe care, tocmai fiindcă nu le folosești, ajungi să
Mogîldeața by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8394_a_9719]
-
de la masa vecină/ o fată îl privește/ cu coada/ ochiului/ și își face cruce/ cu limba” (Erezie). Cu predilecție autorul se vrea un reporter al unui anodin răsucit spre senzațional. Luînd în mașină o femeie ieșită „la autostop”, încurcat în fața muțeniei acesteia, cade într-o dispoziție de povestitor, pentru a ajunge la următorul deznodămînt: „nici o clipă/ nu m-a privit în față/ iar la intersecții/ își făcea cruci mărunte/ după vreo șapte ceasuri/ am întrebat-o/ cu jumătate de gură/ încotro
Un nou mal du siècle by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4099_a_5424]
-
suspinat juniorul, vreau să fac pipi... Întâmplarea se petrecea tocmai când Andreea Esca întreba pe o vietate cu morgă preocupat-responsabilă din fascinantul ținut al autorităților: - Domnule chestor, am o întrebare: această măsură a fost impusă de Comunitatea Europeană ? Moment de muțenie totală, derută, suspans... - Fix ca în filmele cu proști, remarcă Haralampy. Ay, ce mă enervează prietenul ăsta când vorbește în timpul jurnalelor tv! În orice caz, de curioasă ce era, Esca nu și-a dat seama că ar fi trebuit să
De la sublim la ridicol și înapoi spre... Schengen by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11446_a_12771]
-
militară, fără să fi trecut probele grele de formare, de la avânt la deziluzie? Un simptom care semnifică începutul unui discernământ. Schiller a salutat cu urale declanșarea revoluției franceze din 1789. Apoi, repede, elanul s-a stins, l-au crispat în muțenie valul de teroare, decapitarea regelui, șuvoaiele de sânge. Asta era schimbarea pe care o dorise? Titlul de onoare, de fiu al revoluției, pe care i l-a decernat în prima fază Danton a ajuns la destinație cu șase ani întârziere
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
o frunză într-o carte/ și alte povești sunt la fel/ îmi șoptea ea aparte/ Ea alerga - simți, clipocind, susur/ rază, nervuri, fir de mătasă/ verde fluid, ochii mei micșorând/ străvezie și albă mireasă." Bucolică: "începutul de la prima/ și adormita muțenie/ mi l-am ținut drept în pumni/ fierbinte și crescut cheag/ de lan verde auriu/ Drept ca spinarea strămoșului/ în tihna taciturnă/ pe lavița pictată/ în liniștea ușor pășind/ a muierilor harnice/ spre biserica senină/ între șipot și țintirism./ Cuvântul
Poemul Și scrisoarea by Cristina-Monica Moldoveanu () [Corola-journal/Journalistic/7922_a_9247]
-
știindu-se deasupra jocului, observatorii occidentali la zbaterile noastre din 1945-1947. Iată-mă acum într-o poziție similară, niciodată bănuită. Am măcar satisfacția unei revanșe”. Dar spectator impasibil nu poate fi Mircea Zaciu oricât s-ar arăta, câteodată, tentat de „muțenie”, după multele ore de vorbit la cursuri și seminarii, după ora de pălăvrăgeală obligată cu gazda. E prin fire participativ și investigativ, curios de spectacolul străzii, al piețelor publice, atras de rumoarea berăriilor și de tot ce-i poate oferi
Prin teritoriile lui Mircea Zaciu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4492_a_5817]
-
de auroră, nu e trafic prin piațetă iar semafoarele trec de la roșu la verde comandând umbre. Ceața de martie transfigurează clădirile, impregnându-le cu o măreție pe care nu o au în timpul zilei, și dacă mă gândesc la asta, Iolanda, muțenia camerei mă sperie insuflându-mi temeri pe care le înțeleg prost, asemănătoare fricii cu care l-am auzit pe medicul din Mafra, punând la loc stetoscopul imens, lămurind neîncrederea caporalului: - E simplu, amice, dacă nu mă ascultă înseamnă că a
António Lobo Antunes - Dulci miresme, blânzi morți by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7462_a_8787]
-
vine dintr-o tăcere cronică a scrisului esențializat. Dacă în text ai impresia că scriitoarea sapă, fără speranță, un sistem de subterane existențiale, mereu adâncite spre un ce abisal, oralitatea, în schimb, aduce cu o eliberare de angoasele și fantomele muțeniei. În toate cărțile ei - și mai evident în cele de eseuri memorialistice - vedeta rămâne, dincolo de istorie și biografism, scrisul. Mereu aceeași nea și mereu același neică trebuie numaidecât citit laolaltă cu eseurile din Regele se-nclină și ucide. Magma de
Melancolii radicale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4305_a_5630]
-
privilegiază nuclee dramatice ce exprimă supraviețuirea prin melancolie. Textele respiră aerul greu al experiențelor limită ce nu pot fi regăsite în învelișuri suportabile decât prin intermediul metaforei. De aceea este complicat scrisul ei, pentru că Herta Müller transformă într-o poezie a muțeniei vii toată gama de texte, de la cele de proză, la memorialistică și eseuri. Specifică literaturii Hertei Müller este starea de visceralitate, realizată de obicei prin alăturările de sensuri banale, din care rezultă esențe surprinzătoare. Altminteri, Herta Müller nu se poate
Melancolii radicale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4305_a_5630]