594 matches
-
2016. albastru cu ferestre spre viitor și terasă la mare goală de tine te voi zidi prin cuvinte nefolosite și sentimente încă neinventate poate nu va fi cel mai înalt poem din univers dar o să fie doar al tău până la muțenia timpului iar uneori din singurătățile mele voi poposi obosit în camera de oaspeți la parter te voi zidi iubito într-un poem albastru din mintea mea nelobotomizabilă ... Citește mai mult albastrucu ferestre spre viitorși terasă la maregoală de tine te
PĂPĂRUZ ADRIAN [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
poem albastru din mintea mea nelobotomizabilă ... Citește mai mult albastrucu ferestre spre viitorși terasă la maregoală de tine te voi zidiprin cuvinte nefolositeși sentimente încă neinventatepoate nu va fi cel mai înalt poemdin universdar o să fie doar al tăupână la muțenia timpuluiiar uneoridin singurătățile melevoi poposi obositîn camera de oaspeți la parterte voi zidi iubitoîntr-un poem albastrudin mintea mea nelobotomizabilă... XVII. LA MARGINEA NEBUNIEI, de Păpăruz Adrian , publicat în Ediția nr. 1902 din 16 martie 2016. „somnul, somnul ... doar atât! fără
PĂPĂRUZ ADRIAN [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
plutește umbră mea mâna în mână cu imaginea ei în apă? Cui îi pasă de cerul fierbinte cu șuvițe cărunte rămas de la norii ce nu mai suportă albastrul? Atâtea întrebări îmi rămân ... la care universul răspunde mereu cu marea lui muțenie! ÎL DAZIO AL SONNO Dove potrei trovare la via dell’infanzia, la culla maternă o îl gioco scalzo dei primissimi anni? Pagăi îl dazio al sonno! Pagăi îl dazio ai sogni! però non potei raggiungere la terra promessa e nuoto
VERSIUNE ÎN LIMBA ITALIANĂ: GEO VASILE/ VOL. ÎN CURS DE APARIŢIE!/ de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377790_a_379119]
-
și prin identificarea puterii religioase cu puterea civilă. Rusia și-a luat acest avans față de Occident, pentru că ea a distrus casta din religie". Or, în privința acestui aspect al identității ruse, asupra acestei moșteniri bizantine a Rusiei, românii tac, rămînînd în muțenia propriei lor tradiții bizantine. În conjunctura revoluțiilor de la 1848, comuniunea destinelor francez și moldo-valah, provenind din apartenența originară la Imperiul roman, trebuie să biruie. În consecință, neînțelegerile franco-române sînt, în ciuda relațiilor intelectuale călduroase și a contactelor politice legate cu grupurile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
șuieră victima ei principală - în sfârșit un adevărat scandal... Cine până acuma nu se asoțiază la senzația generală sânt foile oficioase și ordinile de zi ale Camerelor, se speră însă că curentul le va scoate în curând din răutăcioasa lor muțenie. În Moldova senzația este și mai accentuată ca la noi. Încărcată de ridicule și de desprețul general, întreprinderea improvizării partidului roșu în Iași a devenit pentru multă vreme imposibilă. Moderații înfuriați aruncă asupra d-lui Panu acuzația de trădare de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Mă uit în oglinda de lîngă calendarul Gauguin: cu cît trec anii, nasu-mi tine să-l egaleze pe-al lui De Gaulle. De ce să-l scurtez? 13 februarie Ce erau întîlnirile mele cu suavul poet Florin Mihai Petrescu decît niște muțenii absolute! Hotăram, din ochi, să intrăm undeva era ora permisivă zece să intrăm și sorbim ceva, orice, numai să meargă o țigară. Intram, ne așezam la o masă, ceream produsul și rămîneam așa, de profil, o oră, două, neprivindu-ne
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în locantă, cine intră, cine iese. Ca și cum n-am fi fost la aceeași masă. Din cînd în cînd, cîte-o vocaliză tabagică, lungă, cîte-o mirare cu sprîncenele circumflexe, cîte-un rîs înecat în fumul de Carpați fără filtru. Atît. Ne era suficientă muțenia asta (atît de elocventă, ar spune inspirat metaforistul de serviciu). N-aveam ce ne spune? Oho! Într-o noapte, după un spectacol, după agapa premierei, rămăseserăm în Sala "Pruteanu" (Aglae, nu...) numai noi, eu și fabulosul Blehan, care, pentru mine
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
textul bulevardier, oricum foarte amuzant, îi urmăresc aceste pauze de mare comic, aceste răbdări prelungite, ritos prelungite, între vorbele care, și ele, evident, în gîjîiala, în bolboroseala, în poticneala lor, te duc în pragul leșinului. Ce mai! Un regal de muțenie revin la metaforist elocventă. (De altfel, în una din scene, cînd Mălăele se dedă dezmățului pauzelor mute, cele două partenere de joc, actrițe de meserie, scapă hățurile rolului și se trezesc rîzînd convulsiv o dată cu sala.) La ieșirea din teatru, între
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
La ieșirea din teatru, între boscheții înghețați, un băiat și-o fată sărutîndu-se etern. Cum să-și vorbească? De ce să-și vorbească? Atît. L-ați auzit, spuneți-mi, pe Paleologu care nu-i nici pe departe mut vorbind în Parlament? Muțenia lui, nu? spune mult în tranziția asta, în interstițiul ăsta de parole, parole, parole. E cineva care, temîndu-se parcă de frustrețea nostimă a cuvîntului, și-a intercalat numelui un h cu aer saxonic. Să-i sune, oare, remarcabilului universitar mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
imediat celebru, tot ce se întîmpla cu romanciera, ziua, noaptea. Dramatice, mai ales eforturile bărbatului de a o readuce pe adorata lui femeie în societate, în anturajele în care se simțiseră amîndoi, atîta vreme, extraordinar. Jalnic: după clipe lungi de muțenie, cu ochii dintr-o dată vii și scrutători motive de speranță, cînd omul credea că "tratamentul" fusese bine ales femeia punea brusc o întrebare aberantă, năucitoare pentru celelalte minți, normalele. Zilnic, la ora asta a dimineții, îl văd, pe fereastra atelierului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în clocot. Măscările și spurcăciunile lumii în gura ei. Un barosan ras la tîmple, cu cerceluș în stînga, își roade șapca de draci. Stop! Printre rîndurile turbate se strecoară felin o roșcată. Ieșită parcă acum dintr-o paradă a modei. Muțenie generală. Unde să se-așeze? Barosanul sare ars și-i oferă galant locul. Atît. Galeria își reia clocotul. Cu Mihai Ursachi, la peluza pestriță. Debut absolut: n-a mai fost niciodată aici. Îmi spusese că acceptă, cu o condiție: să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
stîrlici pe boturile mașinilor, balonașe (sugerînd mai degrabă, hazliu, incompatibilitatea prezervativelor în astfel de momente), cu puradei alergînd desculți în urma fericiților. Eroi de-o zi. Un eroism confecționat, sub semnul căruia eroii vor trebui să-și ducă, anonim și în muțenie, restul vieții. Secvențe de subterană. De obicei nu-mi place să rămîn dator cuiva de condiție joasă. Întîmplarea însă face să-mi dezic regula și să rămîn dator (în fond, cu o sumă-fleac) unui individ dubios care mă ajutase (alături de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
grupul pestriț dinspre bucătării, sări unu' cu gura. Un fost fotbalist (unul dintre cei ratați). Phii, ce era la gura energumenului hirsut! Toate spurcăciunile lumii. Parcă-l apăsase un alde Vadim pe buton și-acum își ținea preabineștiutul discurs imund. Muțenie generală și stînjenitoare. Marele poet, în dreapta mea, își duse paharul la gură și, înainte de a sorbi cu distincția-i notorie, îmi șopti: vezi? pegra asta, pe care comunismul a învățat-o că doar ea trebuie să... făurească istoria, ne va
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ca o țarină, dar... oricît. Gorbaciovistul Gorbaciov putea, oricum, ieși cu ea în lume. Chiar și la Casa Albă. Întrebată însă ce părere are despre invitata sa, doamna Regan răspunse aparent amuzată: vorbește, vorbește, vorbește. Raisa compensa, nu-i așa, muțenia ignară a primitivelor ei predecesoare. În contextul, nu de ieri-de azi, al exacerbatului feminism occidental, replica unei Simone de Beauvoir. De altfel, ea însăși practicantă a relațiilor libere cu bărbații, dar și militantă a mișcării: poți fi feministă fără să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Agapia sau de la Văratic, dar și cea de la Bălțăteștii Adelei lui Ibrăileanu refăceau Lăpușneanu și Carol. Unde-i lumea aceea îmbătată de propria ei frumusețe! Dar și lumea mai de dincoace! Rămînînd un împătimit al trotuarelor, îmi doresc, la părăsirea muțeniei atelierului, să-ntîlnesc pe cineva, să schimb o vorbă cu cineva. Da' de unde! Mă strecor ogar tomnatic printre exemplarele coborîte parcă atunci din aeronavele ce bîntuie, schizofrenic, televizoarele, și muțenia atelierului rămîne intactă și pe trotuar. Băieți și fete, e adevărat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de dincoace! Rămînînd un împătimit al trotuarelor, îmi doresc, la părăsirea muțeniei atelierului, să-ntîlnesc pe cineva, să schimb o vorbă cu cineva. Da' de unde! Mă strecor ogar tomnatic printre exemplarele coborîte parcă atunci din aeronavele ce bîntuie, schizofrenic, televizoarele, și muțenia atelierului rămîne intactă și pe trotuar. Băieți și fete, e adevărat, de-o eclatantă performanță biologică, vorbesc o limbă stranie, gesticulează straniu, mă strecor în muțenie și mă-nfior. Ei, nici chiar așa... Contact motor și, în cîteva minute, orașul rămîne
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ogar tomnatic printre exemplarele coborîte parcă atunci din aeronavele ce bîntuie, schizofrenic, televizoarele, și muțenia atelierului rămîne intactă și pe trotuar. Băieți și fete, e adevărat, de-o eclatantă performanță biologică, vorbesc o limbă stranie, gesticulează straniu, mă strecor în muțenie și mă-nfior. Ei, nici chiar așa... Contact motor și, în cîteva minute, orașul rămîne departe, în pîclele lui voievodale, șoseaua începe să ia calea soarelui-apune, plasîndu-mă într-o altă ordine mentală. Trec prin încă adormitul Podu Iloaiei, evitînd, într-o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
oprim, ușor amuzați, la fraza lui Ortega y Gasset: Istoricul artei trebuie să urmeze alte metode decît istoricul literar și cel al gîndirii. Trebuie să ne vorbească despre oameni care nu vorbesc. A fi pictor înseamnă a te hotărî la muțenie, atunci am putea crede că literații și muzicienii sînt niște palavragii, dar nu aici vrem a ne opri, deși diagnosticul filosofului spaniol operează deja o primă delimitare a naturilor. Nu. Există destui pictori, mai cu seamă în curentele moderne, de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
coadă de câine sită de mătase”! Dezamăgirea se poate manifesta prin neîncrederea sau refuzul maestrului de a mai preda, de a mai avea relații educative. El intuiește că nu are un auditoriu pe măsura mesajului lui, și se pregătește, În muțenia sa, de a revela altfel „marele adevăr”. Istoria este plină de astfel de „nefericiri” ale Învățătorilor. Moise va distruge primele Table ale Legii (cele mai importante, purtând semnătura lui Dumnezeu), deznădăjduit că nu are cui să le predea. La fel
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
-lea, suspendarea romanizării la nordul Dunării, după părăsire (275), mai ales în Transilvania. Lot spune textual: "Nicăieri nu se vorbește, între sfârșitul secolului al IV-lea și secolul al XIII-lea, de o populație romanică trăind în vechea Dacie. Această muțenie, timp de zece secole, este impresionantă¨. El consideră că tăcerea scriitorilor bizantini, "singurii care contează", s-ar datora lipsei lor de interes față de o "plebe mizeră și tăcută", ei concentrându-și atenția asupra cuceritorilor barbari din nordul Dunării, care ocupă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
zeii intră în panică și amuțesc după ce demonul Zu fură din cer „tăblițele destinului”. [Când] Zu a dispărut [cu tăblițele destinului] și s-a ascuns în muntele său, Tatăl Enlil, sfetnicul zeilor, a rămas fără grai ; Tăcerea s-a instaurat, muțenia a luat loc. Zeul suprem al cerului, Anu, cheamă zeii în sobor : Cine va omorî pe Zu Și-și va face numele mai înalt [în] cenaclu ? (Mitul lui Zu, II, 22-30 ; cf. 1, p. 63) Imaginile par a fi calchiate
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mari decât cel obișnuit (270, p. 532, n. 25). Prin mătrăgună nu se înțelegea numai varietatea Atropa belladonna, ci câteodată și alte câteva plante stupefiante : măse- lariță, ciumăfaie, mătrăgună mică sau mutulică (numită astfel pentru că provoacă amnezie și, în consecință, muțenie). Mircea Eliade subliniază existența unui fenomen similar în afara României : „Mandragora trebuie să fi fost denumirea comună a mai multor plante narcotice”. De altfel, acesta pare a fi un fenomen lingvistic destul de uzual. Vechea denumire iraniană a cânepii, bangha - plantă folosită
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Ce mi-ai adus? ― Înălțimea Ta, am o familie mare undeva în Câmpie și m-am grăbit... ― Nu plictisi înalții oaspeți cu tânguielile tale, se răsti Alarik. Arată ce ai de arătat! Femeia se fâstâci și se cufundă într-o muțenie încăpățînată. Fu nevoie de gestul lui Kasser de a o prinde ușor de braț pentru a începe să vorbească din nou. ― Merge vorba că oferiți un preț bun pentru orice obiect care v-ar putea ajuta să distrugeți Abația. ― Nu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
spuseseră frații arhivării despre Isidor. Ceva era strâmb... - Vorbele tale sună ca o erezie creștină! Fii atent, baiete! Nu m-am omorât niciodată după religia asta, îl preveni Starețul pe novice. Tânărul puse capul în pământ și se cufundă în muțenie. Starețului îi displăcu tăcerea care se lăsase peste micul lor grup. Îi accentua o stare de neliniște care izvora de undeva de dincolo de conștiență și de logică. - Spune-mi ce știi despre economia Abației. Isidor începu să vorbească repede: - În
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
tocmai ideologia corespunzătoare Noului Roman al lui Robbe-Grillet, Sarraute și al altora a împrumutat tehnicii "camera eye" un înțeles antropologic și psihologic. Această tehnică este potrivită în mod special pentru prezentarea omului ca "o figură fără adîncime" și pentru exprimarea "muțeniei sale interioare" prin intermediul limbajului 532. De aceea găsim această tehnică într-o formă moderată în autoprezentarea lui Meursault din romanul Străinul al lui Camus și într-o formă radicală în romanul Gelozie al lui Robbe-Grillet, unde cineva presupune că ochiul
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]