333 matches
-
cei frumoși socot că plătesc de-ajuns cu frumusețea...." (pp. 58-61). Lotus de Aur / Jinlian , Delicata Li, Pierduta / Zhuo, Prunișor de Primăvară / Chun Mei, Abundența, Laur, Șarpele din Iarbă / Lu Hua, Iubirea Lunii, Aroma, Argint /Wu Lanling Xiaoxiao Sheng / Cărturarul Mucalit de pe Măgura cu Magnolii, Lotus de Aur, Vaza și Prunișor de Primăvară / Jin Ping Mei Identitatea autorului primului mare roman inspirat din viața cotidiană, frescă a epocii dinastiei Ming, capodoperă a literaturii clasice chineze Lanling Xiaoxiao Sheng, în traducere metaforică
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Măgura cu Magnolii, Lotus de Aur, Vaza și Prunișor de Primăvară / Jin Ping Mei Identitatea autorului primului mare roman inspirat din viața cotidiană, frescă a epocii dinastiei Ming, capodoperă a literaturii clasice chineze Lanling Xiaoxiao Sheng, în traducere metaforică, Cărturarul Mucalit de pe Măgura cu Magnolii, este neclară. Cercetătorii au presusupus că în spatele acestui pseudonim se află mai mulți scriitori, printre care și Wang Shizhen care a trăit în secolul al XVI-lea. Se presupune că romanul a fost scris ori în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pentru Mihai Eminescu. Chiar dacă Mihai mai pleacă prin lume, iar Nică paște buchile pe-aici, merii cei doi s-au îmbrățișat, s-au îngemănat... «Sărac ca azi, ca ieri și ca de când sunt, n-am fost niciodată », obișnuia să spună mucalitul de la Humulești, chiar dacă nu era chiar lipit pământului. Ceva de departe îi întărea instinctul că așa ar putea meni destinul, că soarta se îndulcește sau măcar se amână prin vorbe. Și la adăpostul vorbelor, mai poți sclipui și tu ceva
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
pe scândura unei mese versurile unui cântec lăutăresc și semnase alături, dar ploile și vremea au șters totul. Când hangiul urca cu greu treptele pivniței, tăbârcind oalele pline cu vin, Eminescu, râzând îi ieșea înainte să-l ajute, iar Creangă, mucalit, îl sfătuia: „Ghinișor logofete să nu îmbeți păpădia”. Hangiul Costache Luca era o fire de întreprinzător. Dovada este faptul că mai în susul hanului, cam pe unde este acum intrarea în Fundacul Bucium, a făcut o cărămidărie. El a dat gratis
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Personajele devin astfel niște țărani care vorbesc În grai moldovenesc. Alta dominantă a scrisului o reprezinta plăcerea de a spune, verva și optimismul. Pentru a obține o veselie contagioasa, Creangă apeleaza la o variată gama de mijloace artistice: exprimarea poznașă, mucalită („Sa traiasca trei zile cu cea de alaltaieri”), ironia realizată prin folosirea diminutivelor („buzișoare”, „bauturică”), zeflemisirea („Tare mi ești drag!... Teaș băga În sân, dar nu-ncapi de urechi”), caracterizările pitorești, prezentarea unor oameni si scene comice, utilizarea poreclor și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
parvenire. Lumea din blocuri, de lângă blocuri și de după blocuri este una bolnavă de mizerie; iar dacă se poate vorbi de un mal de siècle, atunci inclusiv acesta este unul decăzut. Mahalaua politică Academia Cațavencu ne-a obișnuit, cu aerul ei mucalit și vitriolant-ironic, de mai bine de zece ani cu o portretistică acidă a politicenilor români: găunoși, agramați, insipizi, caraghioși, chiar imbecili, majoritatea dintre ei. Insolența satirică a respectivului „săptămânal de moravuri grele” era menită să sancționeze prin zeflemea extremă viciile
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
cât îi place. Negreșit, am avut eu și cu regele tău câteva neînțelegeri, dar acum merge strună...". Într-o formă poetică, regina își povestește viața de după moartea fiicei; totul se face prin confidențe între ea și munte. Păsările, șopârlele, șerpii mucaliți, urzicile, țațe răutăcioase care înțeapă și sfâșie ceea ce ating (aluzie la o campanie calomnioasă: "deodată-mi adusei aminte de un măgăruș, pe care-mi puneam in gând să-l trimet să-și facă o masă gustoasă din aceste ierburi uricioase
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
la fiecare cotitură, smulgând movilițe de pământ, pietre, brazi și fagi care se lasă duși nu se știe unde. De pe toate înălțimile se reped cascade, iar spuma lor îngheață în cădere". Priviți acest șarpe care doarme pe munte: "Un șarpe mucalit, mai subțire și mai moale decât un fir de mătase, dormea încolăcit în singurul colțișor luminat ce era printre stânci. Era ca o brățară de argint, alb și strălucitor peste tot; ochișorii lui străluceau de deșteptăciune". Pădurea ce freamătă de
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
se „deschide sau închide crăpătura“Ă. Proaspătul condamnat, plin de cerneală, este închis într-o cușcă și vizitat organizat de cetățenii orășelului american. Naratorul (autoăironizează crud condiția scriitorului mânjit de tuș: „L-am menționat mai devreme pe Alexander Woolcott, scriitorul mucalit și mare producător, care fusese odată oaspete la noi acasă. El e cel care a inventat un minunat epitet pentru scriitori: «Nefericiții pătați de cerneală». Ar fi trebuit să mă vadă pe mine în cușcă“. Cele două figuri „mutilate“ se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
-n frigider, dar aleargă și ei să cumpere ce-i mai ieftin, la ofertă. Sunt necăjiți că nu pot să-și cumpere un televizor cu plasmă etc. Importantă e starea de nemulțumire, nu motivul. Salvatore, la un moment dat, așa mucalit cum era, mi-a spus: — Toți oamenii au o gaură-n c...! Altă dată, în timp ce urmărea o slujbă la televizor, zise: — Uite, papa se roagă pentru noi! Concetta i-a răspuns: — Fii fără grijă! Se roagă mai întâi pentru el
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
după cum ai vrea. Dacă 17 ore din 24 auzi în jur doar italiană, în cinci minute cât vorbești la telefon te mai încurci. Unele sunt însă mironosițe, le face plăcere să se laude cu asta. Odată am întâlnit un român mucalit, de vreo 50 de ani, lucrase în Perugia ca zidar și acum mergea „acasă”, undeva mai sus de Roma. Povestea că la un rând la bilete erau în fața lui două românce cu aere de cucoană. Una din ele îi spune
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
la deal. Totuși, imaginea cea mai percutantă - nici oftată, nici semeață - despre ceea ce este Basarabia o dă un cantautor straniu, cu o voce mai behăită, mai plină de falsete decât cea a lui Serge Gainsbourg și cu înfățișarea unui raket mucalit. Născut în 1970 în satul Nișcani, raionul Călărași, Pavel Stratan nu filozofează la nesfârșit în legătură cu ceea ce ar fi putut sau ar fi trebuit să fie Basarabia astăzi. Nu se întreabă nici măcar cine ar fi putut fi el însuși. Nu se
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
era locul preferat de întîlnire al românilor. Cafeneau semăna mult cu cafeneaua Capșa din București, adică o sală lungă, cu banchete și mese de o parte și alta și cu intrarea prin colțul străzii. Stîlpul cafenelei era Niță Jinga. Un mucalit, fonf, urît, dar destul de șmecher ca să se bage sub pielea oamenilor. Nu era student. Venise la Paris, adus dintr-o glumă. Într-o zi la București, înainte de primul război mondial, la Cafeneaua Capșa, unde Jinga era nelipsit, doi cheflii români
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
început printr-o serie de răspunsuri date criticilor făcute de opoziție activității guvernului în cursul celor 4 ani. Cuvîntarea a fost ascultată într-o liniște deplină și la terminarea ei, sala a aplaudat ca și cum vorbitorul ar fi fost prezent. Un mucalit din sală s-a ridicat și mi-a spus că nu mai este nevoie să le vorbesc, căci au înțeles cu cine trebuie să voteze. Într-adevăr, la secțiile de votare de la Reni, lista liberală a obținut cel mai mare
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Stau două-trei zile că nu prea am bani! Mîine e și ziua FRUMUSEȚII: gîndul meu cel bun și frumos pentru Iolanda! Dăruiește-i o floare și din partea mea! Dan David mi-a trimis harababura sa "Șarpele cu clopoțeii furați". Un mucalit! Ține mult la mine, dar nu știu bine de ce! I se pare că-s deștept și talentat, zice mereu! Vorbește mult și împrăștiat, dar nu e băiat rău! Și nici prost! Nu se bagă-n porcării, chiar dacă unii porci îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
peste tot ce ne leagă de atîția ani. Deci, nu mi se pare că e ceață-ntre noi. Depinde cum privești și tu. Îți mulțumesc pentru urări! Da, am 30 de ani și-s bun de însurat, vorba unui amic mucalit. Ciudat, am o periculoasă senzație că-s foarte tînăr. Sînt foarte obosit de la școală și aștept vacanța! Din păcate, mama are prea multe zile rele, se simte foarte slăbită, pe acest fond nesimțindu-mă nici eu prea grozav. Poate că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
e un lac mare, dar peste tot sunt plasate panouri-avertisment că apa nu este curată. Este o formulare destul de benignă - apa e într-adevăr foarte murdară, pete de ulei la suprafață și un miros care te alungă cât mai departe. Mucalitul scriitor georgian Giorgi Achwlediani, care inspectase împrejurimile înaintea mea, m-a sfătuit, glumind, că dacă mă hotărăsc totuși să intru în apă, să nu mă îndepărtez mult de mal, că s-ar putea să dau de epava vreunui submarin atomic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de doar 20 de ani, care a intrat în dialog cu fetele - tarife, durată ș.cl., promițându-le că e un client serios, în mai „multe reprize”, ca apoi să renunțe plictisit. Acum ne povestește cu lux de amănunte, secondat de mucalitul Giorgi Achwlediani, care e mândru că „copilul” a avut această „inițiativă artistică de documentare într-un domeniu delicat”, foarte necesară unui scriitor începător... VITALIE CIOBANU: Întâlnire cu un grup de literați locali, la Biblioteca Națională a Belarusului. Suntem câțiva oameni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Politehnic și vărul Mitică Chisăliță cu Herta. Locuiau Într-unul din Căminele studențești din Complexul Tudor Vladimirescu. Neavând pe nimeni În Iași, ne vizitau adesea și retrăiam momentele plăcute ale adolescenței din Axente Sever sau din Sibiu. Mitică era foarte mucalit și după un pahar de tărie, discuțiile dintre el și Vasile Sasu sau Sandi Grecianu erau pline de vervă. Toți trei sunt plecați În lumea umbrelor, dar amintirea lor persistă peste vremuri. * * * Corneluș s-a acomodat foarte repede cu noii
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
impresia puternică pe care i-a produs-o orașul nostru: „Hușul e o mare grădină plină de sănătate și farmec”; dar îi lipsesc o grădină publică, clădiri monumentale, teatrul, lumina electrică, nu are o instalație modernă de apă, deși un mucalit ar putea spune: „Dar ce-i mai trebue apă, nenișorule, dacă are vin?”. Nu are o bibliotecă publică și i-ar fi util și un regiment de ostași, care „ar mai trezi puțintel viața hușenilor”. Îi lipsește și o linie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
profesor nu poate fi desprinsă de aceea de scriitor. A fost cel mai mare scriitor dintre numeroasele talente ale Facultății de Medicină din Iași. Umorist savuros, având, însă, și o profundă duioșie, Mironescu era un povestitor remarcabil "cel mai mare mucalit", după expresia lui Topîrceanu. Făcând parte din fruntașii "Vieții Românești", mai târziu colaborator al "Însemnărilor ieșene, opera sa nu s-a demodat, se citește și astăzi cu același interes. După patru decenii de la apariție, se bucură de ediții noi, succesive
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
incriminările și disculparea mai mult sau mai puțin credibilă și eficientă umpleau prim-planul scenei sociale de la confluența veacurilor XIX și XX. " Iartă, dar tu știi că de câte ori îmi vorbești de curtezani, îmi înfigi un ghimpe în inimă ", scrie voit mucalit Eminescu la 14 ianuarie 1889"; "La imputări, "Emin" poate atinge, deci, la o adică, tonalitatea pamfletară de la Timpul. În schimb, la disculpări e confin cu Chiriac. " N-am nici viață, nici mângăiere, nici petrecere fără tine. Ție-ți trebuie să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
acel ovrei agresiv din administrația ziarului Curentul, care m-a apostrofat și molestat În plină stradă Lipscani pe o chestiune de circulație automo bilă, intimidându-mă și lăsându-mă dus cu hai la Prefectura Poliției, unde „judecătorul de urgență“, un mucalit, cercetând pricina, l-a achitat pe inculpat, adică pe mine, și l-a condamnat la 500 de lei amendă pe denunțătorul meu ovrei, vinovat că și-a arogat, ilegal, atribuții de controlor al circulației! Am plecat repede din instanță ca să
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ajunși aci prin cumetrii politice sau slugărnicie cu anii pe lângă bonzii universității: fratele său mai mare, fruntaș liberal și elector de Teleorman, cerând sfatul profesorului Motru ce anume carieră să dea mezinului său deficient intelectual din naștere, profesorul Îi răspunse, mucalit uneori În sinea lui nebănuită: „Dă-l să facă pedagogia!“ Povestea mi-a confirmat-o profesorul nostru de Anul Nou 1950, adăugând câteva reflecții ingenioase cu privire la pedagogi; căci, spre deosebire, de pildă, de ingineri sau de avo cați, cărora li
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Europeană, atât cât Îmi stau la Îndemână, voi mai Întâlni, desigur, câteva figuri care să intereseze fie pe istoricul literar, fie simpla și sănă toasa curiozitate nativă a cititorului. Dar, Îmi spunea deunăzi directorul și veneratul nostru profesor C. Rădulescu-Motru, mucalit Încă la ai săi 83 de ani: — Din câte mi-ai citit până acum, mă tem că cititorul de mâine va zice despre colaboratorii noștri că au fost toți niște escroci! [...] Simplicitate, băiatule, simplicitate! Don Quichotte RĂSFOIND PRIN COLECȚIA NOII
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]