766 matches
-
a unor bacterii (stafilococ, streptococ), determinând distrugerea lor. e. Factorul de creștere epidermic stimulează erupția dentară, calcifierea precoce a incisivilor, vindecarea mucoasei după escoriații sau ulcerații. f. Aglutinogenii sistemului ABO sunt prezenți în salivă la aproximativ 80% din populație. g. Mucusul este un produs în special de glandele sublinguale și submaxilare; determină vâscozitatea salivei, participă la formarea bolului alimentar și protecția mucoasei bucale; h. Substanțe azotate neproteice: uree, acid uric, creatinină; i. Substanțe neazotate: acid lactic, alcool etilic (în concentrație similară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
său gastric redus. Factorul intrinsec Castle este o glicoproteină secretată de către celulele parietale ale stomacului. Este necesar pentru absorbția vitaminei B12. Vitamina B12 se leagă de factorul intrinsec formând un complex rezistent la digestie permițând absorbția ei la nivelul ileonului. Mucusul este secretat de către celulele mucoase ale epiteliului gastric. Se dispune într-un strat subțire la suprafața celulelor epiteliale gastrice având următoarele roluri: lubrefiant pentru particulele alimentare în pasajul lor către duoden; împiedică acțiunea pepsinei și a acidului clorhidric asupra celulelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
în pasajul lor către duoden; împiedică acțiunea pepsinei și a acidului clorhidric asupra celulelor epiteliale gastrice. Mai mult, aceste celule sunt capabile să secrete cantități reduse de bicarbonat realizând astfel o dublă protecție. Acest mecanism de protecție constituie bariera de mucus bicarbonat. Mecanismul secretor al HCl HCl este secretat activ de către celulele oxintice ale glandelor fundice. H+ din HCl provine din ionizarea apei în celulă () sau din dehidrogenarea glucozei. Ionul de H+ astfel format este secretat în lumenul canalicular prin mecanisme
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Conținutul colic este reprezentat de materii fecale și gaze intestinale. a. Materiile fecale conțin 80% apă și 20% reziduu uscat format din microorganisme, substanțe anorganice (săruri de calciu și fosfați), fibre vegetale nedigerate, grăsimi, țesut conjunctiv nedigerat, celule epiteliale descuamate, mucus. Fibrele vegetale nedigerate (celuloza, hemiceluloza) stimulează motilitatea colonului. Un regim bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului de colon. Dintre grăsimi în fecale se găsesc trigliceride, fosfolipide, steroli și acizi grași. Trigliceridele și fosfolipidele derivă din resturile celulare și microbiene
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
ușor să se colabeze. Bronhiolele finale, numite și respiratorii, se ramifică în scurte canale fără perete muscular, canalele alveolare (fig. 62); fiecare canal comunică direct cu un număr de alveole pulmonare, locul unde are loc schimbul de gaze respiratorii. Prezența mucusului și cililor la nivelul bronhiilor și bronhiolelor conferă protecție plămânilor față de agresiunile externe (vezi mai jos). Alveolele prezintă un perete epitelial foarte subțire acoperit cu un strat fin de lichid alveolar (surfactant pulmonar). Plămânii sunt acoperiți la exterior de o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
inspirat. Filtrarea aerului inspirat constă în captarea și înlăturarea particulelor inhalate; captarea particulelor mari inhalate (10 µm) se face de către firele de păr din nas; particulele mici (2 - 10 µm) care trec acest filtru primar sunt reținute în stratul de mucus care tapetează căile aeriene. Mucoasa căilor respiratorii prezintă cili cu mișcări continue dinspre interior spre exterior cu rol de deplasare a mucusului încărcat cu particule până la nivelul faringelui, de unde poate fi expectorat sau înghițit. La trecerea sa prin căile respiratorii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
păr din nas; particulele mici (2 - 10 µm) care trec acest filtru primar sunt reținute în stratul de mucus care tapetează căile aeriene. Mucoasa căilor respiratorii prezintă cili cu mișcări continue dinspre interior spre exterior cu rol de deplasare a mucusului încărcat cu particule până la nivelul faringelui, de unde poate fi expectorat sau înghițit. La trecerea sa prin căile respiratorii, aerul este încălzit și umezit; aerul este complet saturat cu vapori de apă înainte de a ajunge la alveole. Conducerea aerului Căile aeriene
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
închiderea glotei, contracția mușchilor expiratori, și în final deschidera glotei, cu expulzia puternică a aerului, însoțită de un zgomot caracteristic. Aerul are o viteză maximă în trahee și bronhii și antrenează particulele străine din căile respiratorii alături de cantități importante de mucus. Acest reflex poate fi declanșat și voluntar prin influnțe provenite de la nivelul scoarței cerebrale. Strănutul este un reflex de apărare declanșat de excitarea receptorilor oro-faringieni. Constă dintr-o inspirație obișnuită urmată de o fază de blocare a aerului de către vălul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
coma uremică). De asemenea, alcoolul se elimină prin respirație; test folosit în medicina legală pentru determinarea alcoolemiei. Plămânul prezintă un sistem complex de apărare împotriva unei potențiale agresiuni din partea particulelor inhalate, sistem care include fenomene de dizolvare, emulsionare, eliminare odată cu mucusul, atac chimic, fagocitoză, mecanisme de apărare specifică. Particulele cu dimensiuni mai mari de 10 µm sunt reținute în rinofaringe, cele de 3-10 µm sunt reținute de către mucoasa traheo bronșică, iar particulele sub 3 µm depășesc bariera traheo-bronșică și ajung în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Ca mijloace de apărare suplimentare, la nivelul secrețiilor bronșice și în surfactant există compuși cu acțiune nespecifică asupra microorganismelor inhalate (lizozimul, esterazele, kalicreina, interferonul), precum și anticorpi sintetizați de către celulele imunocompetente din această arie ; plămânul este capabil să secrete imunoglobuline în mucusul bronșic (în special IgA); cu rol important în fenomenele de apărare antimicrobiană. 19.4. Funcțiile metabolice ale plămânului Plămânul are importante funcții metabolice înafara schimbului de gaze respiratorii. Una din cele mai importante funcții metabolice este sinteza fosfolipidelor, cum ar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
colagenul și elastina formează rețeaua structurală a plămânului. In condiții anormale, proteazele eliberate de leucocitele sau macrofagele pulmonare produc scindarea acestor proteine, cu producere de emfizem pulmonar. Rolul în metabolismul glucidic constă în special în elaborarea de mucopolizaharide care constituie mucusul bronșic. In plămân sunt metabolizate mai multe substanțe vasoactive. Deoarece plămânul este unicul organ, cu excepția inimii, care primește întreaga circulație, are un rol important în modificarea substanțelor care se găsesc în sânge. O fracțiune substanțială din toate celulele endoteliale vasculare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
nivelul traheei și bronhiilor mari, epiteliul este pseudostratificat cilindric ciliat, format din mai multe tipuri de celule: - celule ciliate, prezentând fiecare circa 250 de cili la polul apical; - celule caliciforme (în proporție de 1 la 5 celule ciliate), secretoare de mucus. Numărul lor crește în cazul unor agresiuni toxice sau virale; - celule cu marginea „în perie”, bogate în ribozomi liberi, implicate în resorbția unei cantități de mucus și în unele procese secretorii; - celule bazale cu rol în regenerare; - celule neuro-ectodermice, cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
polul apical; - celule caliciforme (în proporție de 1 la 5 celule ciliate), secretoare de mucus. Numărul lor crește în cazul unor agresiuni toxice sau virale; - celule cu marginea „în perie”, bogate în ribozomi liberi, implicate în resorbția unei cantități de mucus și în unele procese secretorii; - celule bazale cu rol în regenerare; - celule neuro-ectodermice, cu conținut bogat în granule secretoare de hormoni locali de tip aminic (histamină, serotonină, catecolamine), polipeptidic (VIP, TSH, MSH, ACTH, calcitonină, gastrină, secretină, kinine plasmatice, vasopresină etc.
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Celulele caliciforme scad numeric și dispar spre porțiunile distale. Devin mai abundente celulele neciliate, proeminente în lumen, denumite celule Clara. Acestea au aparat Golgi și reticul endoplasmatic bine reprezentat și conțin numeroase granulații exocrine dense. Ele sunt implicate în elaborarea mucusului și surfactantului pulmonar. Unitatea funcțională a plămânului este acinul pulmonar, sau unitul respirator, format din structurile ce încep la nivelul bronhiolei respiratorii. La acest nivel, epiteliul cubic devine turtit și lipsit de cili. Alveolele pulmonare au pereți subțiri, construiți dintr-
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reprezentat de eferențele colinergice (fig. 100). Fibrele eferente colinergice cu originea în nucleul ambiguu din trunchiul cerebral, se articulează sinaptic cu filetele postganglionare scurte eliberatoare de acetilcolină la nivelul musculaturii netede aeriene și glandelor submucoase. Efectele bronhoconstrictoare și secretoare de mucus sunt mediate de receptorii colinergici M3 și intensificate sau inhibate de peptidele modulatoare (Barnes, 2004). În sens bronhodilatator acționează inervația simpatică. Tonusul adrenergic al căilor aeriene este reglat în mod predominent de adrenalina circulantă (vezi fig. 33.3). În același
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
două compartimente: vestibulul bucal și cavitatea bucală propriu-zisă, în care se găsesc organe specializate: limba și dinții. Cavitatea bucală este tapetată cu o membrană mucoasă ce se continuă la nivelul buzelor cu un epiteliu stratificat asemănător pielii. Mucoasa bucală secretă mucus și enzime, dar cea mai mare parte a secreției cavității bucale provine din glandele salivare. Mușchii bucali sunt sub control voluntar, fiind implicați în masticație și parțial în deglutiție. Limba este un organ musculo-fibros acoperit de mucoasă prevăzută cu ridicături
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din fundul stomacului (fornix sau camera cu aer) și corpul stomacului, și o porțiune orizontală, formată din antrul și canalul piloric ce comunică cu duodenul prin orificiul piloric. Mucoasa gastrică este prevăzută cu glande gastrice cardiale și pilorice, care secretă mucus, glande ale fundului și corpului stomacului, care secretă pepsină, HCl, și celule accesorii, ce secretă mucus. Intestinul subțire este cel mai lung segment (4-5 m), care se întinde de la pilor la valvula ileo-cecală, prin care se deschide în colonul ascendent
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din antrul și canalul piloric ce comunică cu duodenul prin orificiul piloric. Mucoasa gastrică este prevăzută cu glande gastrice cardiale și pilorice, care secretă mucus, glande ale fundului și corpului stomacului, care secretă pepsină, HCl, și celule accesorii, ce secretă mucus. Intestinul subțire este cel mai lung segment (4-5 m), care se întinde de la pilor la valvula ileo-cecală, prin care se deschide în colonul ascendent. Prima porțiune, duodenul, are forma de potcoavă și cuprinde în concavitatea sa capul pancreasului. Este prevăzut
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
un cadru prin segmentele sale - ascendent, transvers, descendent și sigmoid; rectul, ultima porțiune a intestinului gros, se termină cu canalul anal, care se deschide prin anus. Mucoasa intestinului gros nu prezintă vilozități, dar sunt prezente, în schimb, celule care secretă mucus. II.4.1.1. Structura microscopică a tractului gastrointestinal este unitară, reprezentată de următoarele straturi: a) Mucoasa este formată din epiteliu, lamina propria și muscularis mucosae; lamina propria conține fibre de colagen și elastice, diferite tipuri de glande, noduli limfatici
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
secreția unor antifermenți. Un astfel de rol a fost atribuit mucinei, mucoproteină secretată de glandele pilorice și cardiale, precum și de celulele mucoase ale gâtului glandelor fundice și caliciforme, ce tapetează mucoasa gastrică. Suprafața stomacului este acoperită de un strat de mucus cu o grosime de 1-1,5 mm, având reacție alcalină sau neutră, cu excepția zonelor de formare a acidului clorhidric. Mucusul realizează în primul rând protecția mecanică a mucoasei. Datorită capacității de a fixa și neutraliza acidul clorhidric (100 ml mucus
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
celulele mucoase ale gâtului glandelor fundice și caliciforme, ce tapetează mucoasa gastrică. Suprafața stomacului este acoperită de un strat de mucus cu o grosime de 1-1,5 mm, având reacție alcalină sau neutră, cu excepția zonelor de formare a acidului clorhidric. Mucusul realizează în primul rând protecția mecanică a mucoasei. Datorită capacității de a fixa și neutraliza acidul clorhidric (100 ml mucus neutralizează 40 ml HCl, 0,1 N), acesta asigură protecția și sub raport chimic. Pe de altă parte, pepsina care
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mucus cu o grosime de 1-1,5 mm, având reacție alcalină sau neutră, cu excepția zonelor de formare a acidului clorhidric. Mucusul realizează în primul rând protecția mecanică a mucoasei. Datorită capacității de a fixa și neutraliza acidul clorhidric (100 ml mucus neutralizează 40 ml HCl, 0,1 N), acesta asigură protecția și sub raport chimic. Pe de altă parte, pepsina care difuzează în stratul de mucus este inactivată prin absorbție de către pH-ul alcalin al mucinei. Protecția față de agresiunea clorhidropeptică având
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
protecția mecanică a mucoasei. Datorită capacității de a fixa și neutraliza acidul clorhidric (100 ml mucus neutralizează 40 ml HCl, 0,1 N), acesta asigură protecția și sub raport chimic. Pe de altă parte, pepsina care difuzează în stratul de mucus este inactivată prin absorbție de către pH-ul alcalin al mucinei. Protecția față de agresiunea clorhidropeptică având un caracter dinamic adaptativ, atât acțiunea mecanică cât și iritația chimică sau lezarea mucoasei modifică secreția de mucus în funcție de necesități. Reglarea și adaptarea activității secretorii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
parte, pepsina care difuzează în stratul de mucus este inactivată prin absorbție de către pH-ul alcalin al mucinei. Protecția față de agresiunea clorhidropeptică având un caracter dinamic adaptativ, atât acțiunea mecanică cât și iritația chimică sau lezarea mucoasei modifică secreția de mucus în funcție de necesități. Reglarea și adaptarea activității secretorii a stomacului se realizează pe cale nervoasă și hormonală. Mecanismele nervoase ale secreției gastrice sunt similare cu cele care reglează secreția salivară. Ca și aceasta, secreția gastrică este stimulată pe cale reflexă. Pneumogastricul fiind nervul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
gastrică este stimulată pe cale reflexă. Pneumogastricul fiind nervul secretor, dubla vagotomie reduce secreția de suc gastric, în timp ce stimularea capătului său periferic declanșează o secreție abundentă, acidă și cu putere peptică mare. Excitarea splanhnicului provoacă efecte inverse, inhibitorii, exceptând secreția de mucus a glandelor pilorice, care este stimulată. Denervarea stomacului nu suprimă complet secreția gastrică, relevând rolul pe care îl joacă, ca și în cazul motilității, plexurile ganglionare parietale. Sucul gastric este secretat aproape continuu, în cantitate redusă, și în fazele interdigestive
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]