375 matches
-
copii Alarma, urmată de zeci de alte cărți destinate celor mici: Muzicuțe (1958), La fereastra cu minuni (1960), Bună ziua, fulgilor (1961), Ce poezie știi tu? (1961), Făt-Frumos, curcubeul (1961), Cum mi-am învățat băiatul cifrele și număratul (1963), Făgurași (1963), Mulțămim pentru pace (1963), Soarele cel mic (1963), Duminica cuvintelor (1969), Trei iezi (1970), Codrule, codruțule (în colaborare cu Spiridon Vangheli, 1970), Mama (1975), Un verde ne vede (1976), Albinuța (1979). În 1970, împreună cu Spiridon Vangheli, realizează primul abecedar cu litere
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
UNGHEANU SCRIERI: Alarma, Chișinău, 1957; Muzicuțe, 1958; La fereastra cu minuni, Chișinău, 1960; Bună ziua, fulgilor, Chișinău, 1961; Ce poezie știi tu?, Chișinău, 1961; Făt-Frumos, curcubeul, Chișinău, 1961; Cum mi-am învățat băiatul cifrele și număratul, Chișinău, 1963; Făgurași, Chișinău, 1963; Mulțămim pentru pace, Chișinău, 1963; Soarele cel mic, Chișinău, 1963; Ceasornicul pădurii, Chișinău, 1965; Versuri, pref. Ion Druță, Chișinău, 1965; Poezii de sama voastră, Chișinău, 1967; Numele tău, pref. Ion Druță, Chișinău, 1968; Duminica cuvintelor, cu ilustrații de Igor Vieru, Chișinău
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
academic. footnote> , nacealnic, toalpă <footnote Cuvîntul lipsește nu numai din Dicționar ortografic cu elemente de ortoepie și morfologie, Chișinău, 1991, dar și din propriul dicționar al lui V. Stati. footnote> ), sau unele cuvinte ori fonetisme cunoscute de toți românii (norod, mulțămi), improprii stilului științific în contextul dat. Ceea ce îl pune însă în contradicție cu normele limbii române literare este preferința pentru anumite forme prezente în combinații neadmise de limba română literară, cum ar fi poporul românesc, conducătorii românești, ministrul românesc, statul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
comentariile Aureliei Rusu, un fragment din articolele lui Eminescu, Economie națională, din perioada studiilor berlineze, publicat integral în Fragmentarium, p. 152-171. Se vede de aici că Eminescu nu era un pesimist în viața practică, din moment ce scrie: Nu e nici un om mulțămit de-a rămâne etern pe același punct omul e oarecum naștere eternă. Această devenire eternă află în om o putere numai mărginită. Din această contradicțiune a puterei mărginite și a destinațiunii nemărginite rezultă ceea ce numim viața omenească. Viața e luptă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
degetele de la o singură mână. Tu ești unul din cei aleși să mă vadă și să mă asculte. Si asta pentru că găsitu-te-am de atâtea ori prin lăcașuri și zidiri domnești. Te urmăresc de multă vreme. Stiu când ești mulțămit de cele aflate, precum și când ai inima tânguită. Sunt lângă tine de fiecare dată când cauți cu disperare un semn cât de mic despre o alcătuire domnească... Am încercat să-l întreb cine-i, dar nu mi-am auzit glasul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
fără dorințe. O frunte naltă și egal de largă asupra căruia părul formează un cadru luciu și negru stă așezată deasupra unor ochi adânciți în boltele lor și deasupra nasului fin, o gură cu buze subțiri, o bărbie rotunzită, ochii mulțămiți, cum am zice, de ei înșii privesc c-un fel de cunoștință de sine care-ar putea deveni cutezare, espresia lor e un ciudat amestec de vis și rațiune rece326, ceea ce se potrivește atât cu fotografia călugărului, publicată de Corneliu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
lui Alger. 302 ANISESCU, Ilie365 1 Fălticeni, 23.12.’88 „Sorcova” și „Plugușorul” de Anul Nou - 1989 - să vă aducă, la toată familia, daruri bogate: sănătate, bucurii, tihnă sufletească și bogate împliniri. La mulți ani! Familia Pr. Ilie Anisescu P.S. Mulțămim din inimă pentru darurile trimise 366, care ne sunt scumpe, mai mult ca pentru mulți aurul. Alese prețuiri, P.A.I. (Pr. Anisescu Ilie, n.n.) 2 Fălticeni, 13.7.’89 Iubite și Stimate Domnule Eugen Dimitriu, Răspund cu datele solicitate cu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Dimitriu, Întăi îți mulțumesc pentru informațiunile în legătură cu mormântul pictorului Șoldănescu, așa că mi-am liniștit îngrijorarea și mă bucur că este în atenția Dv. Dacă crucea este puțin plecată, se poate ușor îndrepta cu o cumpănă dintr-o bârnă din lemn. Mulțămesc deasemeni pentru fotografie, însă nu era necesară pentru cele afirmate, pentru că am toată încrederea în cuvântul matale. Cunosc și eu puțin la oameni, așa că îmi dau seama când s-o fac pe Toma necredinciosul și să procedez în consecință. Păstrează
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
-i bage în grajd și să intre la Zâna Zorilor... Când au fost așa toți adunați împreună, Zâna Zorilor nu le împărți mai mult la porunci, ci tristă și mustrată cum era, luă ziua bună de la toți supușii săi, le mulțămi pentru iubire și credință și-i trimise în lume, ca să meargă să facă fiecare după capul și priceperea sa. Numai doi lei, doi zmei, doi balauri și tot atâția năzdrăvani opri la sine, ca să fie cine să-i păzească puntea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Kotzebue, Voltaire, Moliere etc., traduse în românește. „Publicul nu lipsește niciodată, aplauzele sunt peste măsură, însă, la noi, aplauzele, nu sunt încă o dovadă de bunătatea piesei și de talentul actorilor“ - constata Kogălniceanu - iar asta pentru că „publicul laudă pentru că este mulțămit să aibă și atâta, fără ca cea mai mare parte din el să se întrebe dacă teatrul nostru nu s-ar pute îmbunătăți și mai mult“. Urmau constatări acide, cu atât mai insuportabile cu cât erau rostite într-o epocă în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
nu le poate tăgădui, căci se află înscrise în textele tratatelor, prietenii Rusiei conchid că: Rusia și-a vărsat de repetate ori sângele, și-a cheltuit comorile pentru binele nostru și acel al celorlalți creștini drept-credincioși supuși barbarului jug turcesc; mulțămit atât acestor jertfe, cât și dibăciei diplomației rusești, împărăția drept-credincioasă a putut să obțină pentru Țările Române: 1.stăvilirea siluirilor și a jafurilor turcești, asigurând astfel locuitorilor o mai mare închezeșluire a vieții, a cinstei și a averii lor; 2
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
de la Suceava scriau lui Johannes Budaker și lui Urban Weider din Bistrița, să elibereze pe oamenii reținuți acolo. „Scris-am adică noi, birăul cel românesc și cu cel armenesc și cu 24 de pârgari de la oraș, de la Suceava, și vă mulțămim dumilorvoastre ca frați și ca vecinilor de bine și de socotință pentru ce ați făcut bine de ne-ați socotit oameni ai noștri și frați”. Și negustorii din Botoșani se consideră români. La 5 august 1670 ei compun o scrisoare
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
ne iluminează cu privire la situația Bibliotecii Naționale Române. Personalitate tranșantă, dl Theodorescu ne spune, de la bun început, că toți cei care avem alt punct de vedere decât Domnia sa în această chestiune suntem fie de „rea credință”, fie de o „prostie crasă”. Mulțămim, boierule! Ingenuitatea dlui ministru invită la sinceritate totală. Că sediul actual al BNR este impropriu, poate fi adevărat, dar să pretinzi că asta ar fi cauza pentru care s-a hotărât surghiunirea instituției respective la Popești-Leordeni constituie o minciună. Apoi
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
raritate în satele lor de la munte. Într-adevăr, nu departe de coloniile lor de la Rădiu - abia 2 km. spre vest - se află și lunca Bârladului cu locuri bune de cultivat zarzavaturile, unde localnicii sau „bulgarii” de la Huși fac grădinărit intens, mulțămind din plin nevoile alimentare cu astfel de produse ale locuitorilor satelor din jur. Altă cauză care a contribuit la nereușita colonizării de la Rădiu este sentimentul de dezrădăcinare pe care l-au simțit coloniștii și mai ales animozitatea cu care i-
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
pentru Rumelia, de 9 luni pentru Bulgaria și de un an pentru România. Comitele de Saint-Vallier arată că în adevăr comitele Șuvaloff în ce privește Rumelia a propus singur termenul de 6 luni. S-ar putea dară asupra acestui punct să ne mulțămim cu propunerea d-lui plenipotențiar al Rusiei; cât pentru al doilea termen, acordul se pare făcut pentru evacuarea Bulgariei în 9 luni, iară pentru evacuarea României în curs de un an. Comitele Șuvaloff zice că n-a făcut concesia de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
pe care zece oameni nu putuseră s-o clintească. Și cum se tot răcăduia și nu voia să mă asculte, am umflat parul de la cazan, l-am pleznit la cap și l-am culcat la pământ. Și nu m-am mulțămit cu atât: l-am pisat pân-ce m-am hrănit. După aceia l-am învălit tot în pâne muiată în rachiu." Avea Giurăscu un scutariu căruia îi venise nevasta și el voia s-o petreacă o bucată de loc. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
doua, cât am călătorit prin necunoscute tărâmuri, tot a rostit șapte sau opt vorbe, ceia ce a pus în mirare pe toată lumea. Era bolnav de o boală destul de obișnuită și destul de urâtă. Doctorul Rizescu cu fața-i ca luna plină, mulțămit și vesel, săltându-și deseori de râs, respectabila-i burtă, face onorurile ospeției: mâncăm cu destulă poftă un harbuz pe când trecem prin târgul Lespezi, printre două rânduri de curioși, plăcuți surprinși în sabășul lor de trecerea armatei, printre două rânduri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Vra să zică ne depărtăm, suspină resemnat doctorul." Și atunci ia el pe dinainte pe al treilea drumeț pe care-l întâlnim. "Mult avem până la Hârlău. Avem așa vre-o cinci (chilo)metri? Da de unde? mai puțin". Și doctorul râde mulțămit, își saltă în râs burta. Ce dracu au frate cu metrii și chilometrii prin pustiurile astea?" În sfârșit întrebăm pe al patrulea, care e întovărășit de al cincilea: "Mult, mult până la Hârlău?" Al patrulea răspunde: "Tot mai este oleacă..." Al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai este așa de mult Cam cât? întreabă doctorul. Iaca la vre-un ceas jumătate zic amândoi, al patrulea ș-al cincilea. Cu căruța ori cu piciorul? întrebăm. Apoi tot una e, răspunde al patrulea, că nu-i așa departe..." Mulțămiți cu acest răspuns deslușit, mergem înainte, mergem, mergem, mergem, și doctorul dă desnădăjduit din cap: Mi se pare că ne depărtăm!" Eliseu ne prevestește ploae, iar Nicolau tace cu îndărătnicire. Însfârșit, ajunși după necazuri multe, la popotă toată lumea mânâncă cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
oameni care toată viața lor au trăit numai în bordeiu. Când le-a stricat bordeele și le-a făcut case, nu se dădeau, ziceau că are să le fie frig, că nu sunt obișnuiți. Și pe urmă își făceau cruce și mulțămeau: "Mulțămim, Dumnezeu să-ți ajute, cucoane, că ne-ai scos la lumină". Un hoț, scapat din închisori, ori ucigaș urmărit a stat toată vara în mijlocul popușoaelor, la niște girezi vechi de grâu. Sta sus pe girezi. Când se apropia cineva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care toată viața lor au trăit numai în bordeiu. Când le-a stricat bordeele și le-a făcut case, nu se dădeau, ziceau că are să le fie frig, că nu sunt obișnuiți. Și pe urmă își făceau cruce și mulțămeau: "Mulțămim, Dumnezeu să-ți ajute, cucoane, că ne-ai scos la lumină". Un hoț, scapat din închisori, ori ucigaș urmărit a stat toată vara în mijlocul popușoaelor, la niște girezi vechi de grâu. Sta sus pe girezi. Când se apropia cineva, străin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe care am avut-o la trecerea podului. Vreți vin? Am să hotărăsc să vi se dee vin în fiecare zi. Mai bine, domnule general, de 20 de bani rum... Ei, dar de mâncare, de apă, ce spuneți voi? Sunteți mulțămiți? Trăiți, domnule general, nu ne-ar trebui nici apă, nici nimica, am răbda de toate, numai să ne ducem acasă. Astăzi 14 August, vorbind cu d-rul Negruzzi, căpitan de rezervă, îmi povestea cu groază de faptele colonelului Conta de la reg.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
începe a fi neastâmpărat. Parcă s-ar gândi la ceva, parcă ar vrea să ia o hotărâre; bea des din ploscă; și deodată începe a avea mișcări ciudate. Cum izbutesc a-l liniști și cum el singur în urmă e mulțămit, se închină și oftează în liniștea serii, la un canton singuratic în munte... * La Dorna 6 August. La Hotar. Bistrița murmură între plutele înșirate la amândouă malurile. Poenile și răriturile pe de laturi. În fund la obârșie, neguri, și lucirile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nu-i călcat. Vreau să mi-l calci. Îmbracă-te așa. Vrau să mi-l calci. Bine, să ți-l calc, zice mama. Pune pe dușumea surtucelul și-l calcă ușor cu picioarele. Apoi mi-l dă zâmbind. Eu sunt mulțămit și-l primesc. Mama mă-mbrățișă. Suntem numai noi amândoi în odăița răcoroasă. Eu îi privesc cu gravitate bucuria stăvilită. Sunt cam bănuitor, cam nedumerit, totuși e vădit și logic că surtucul a fost călcat. Legătura cu adevărul s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
am îmbătat cumplit. Am băut rachiu și vin cam mult și-s bată. Trebuie să mă duc să mă culc. Așa? se miră Ivan. Te-ai îmbătat? Da. Atuncea îi bine; ai dreptate; du-te și te culcă. Și plecă mulțămit că a dat un sfat bun în asemenea împrejurare. 13 Oct. S-a pustiit în codru. Ne-am întors la munte, supt codru verde. O întâmplare care are toată înfățișarea că va strivi pe niște oameni. Se desfășoară însă așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]