399 matches
-
copcă, un fel de farfurie pe care o numea „tochila noastră”, aici aducea cânepa, legată într-un fel de plută, prinsă între niște prăjini de lemn, bine legate și ele dar și cânepa, ca să nu se împrăștie, o băga la „murat”, farfuria realizată era umplută bine cu apă, o împrejmuia cu pământ ca să se mențină cantitatea de apă, peste ea punea pietre ca să rămână scufundată, și o lăsa aici cam douăzeci de zile. Dacă vremea era călduroasă, timpul de stat la
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
le explice cine suntem, ce căutăm și care cetățean al Florenței l-a trimis să mănînce canelotti la Gastonne. Suntem adoptați îndată, înglobați în acea adunare mîncăcioasă și guralivă. Gastonne, mărunțel și rotofei, împreună cu o femeiușcă dolofană cu ochi ca mura, iute ca o sfîrlează și care ciripește într-una, abia dovedesc să mulțumească pe toată lumea. Cînd nu pot răzbi, aruncă o vorbă, o glumă, un zîmbet și lumea așteaptă, dar nu renunță la scandal. Sticlele de Chianti îmbrăcate în cămășuțele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
zic ? Însă, după un timp, aud: « - Tovarășe Toma, mergi și-ți caută de sănătate ! » La care toată grupa, care-mi știa boala de care sufeream, a început să râdă. M-am dus glonț la cantină și am cerut niște castraveți murați pentru deplină refacere, apoi am dormit până a doua zi dimineața când, sănătos și proaspăt, m-am dus la școală. După sărbătorirea costumului cel fercheș, cred că vreo 5 ani nu am mai pus gura pe coniac. Încet-încet, mi-am
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
sunt toți copiii când sunt mici, fără nicio deosebire. Mi-a povestit tata mult mai târziu, că într-o toamnă, o țigancă de la Frătăuții Noi, Sasca, a venit la noi cu o traistă de râșcovi, pentru a-i pune la murat, pentru iarnă. Nu vroia bani pentru ei, ci doar niște rufe vechi, bărbătești (având un băiat bolnav). Cât timp a fost plecată mama că caute rufele, eu am rămas în cameră cu țiganca, cu ochii pe ea, ca să nu fure
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
prejos. Era pasionată de munca în bucătărie. Eu, stând mereu lângă ea, am învățat multe rețete folositoare, care de-a lungul anilor le-am practicat cu multă eficiență. Deoarece în livadă aveam mulți pruni, strângeam prune multe pentru a le mura. Alegeam pe cele coapte și tari și le spălam bine. Apoi le așezam în borcane (nu prea mari). Din oțet, apă zahăr (miere), scoțișoară, cuișoare și sare, făceam o soluție pe care o fierbeam doar puțin și o turnam fierbinte
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
multe roșii în grădină, făceam bulion, multe sticle, iar din gogonele pregăteam niște murături delicioase (cu mărar, crenguțe de vișin, piper, usturoi, sare, oțet și frunze de stejar). La butoi, puneam castraveciori și varza (căpățâni și tocată cu gealăul) la murat. Pentru a le da un gust mai deosebit adăugam mere ionatane, ardei iuți (în loc de piper), foi de dafin, usturoi (căței), tulpini uscate de mărar, câteva crenguțe de vișin și de stejar, cuișoare, boabe de sare mare și hrean. Le păstram
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
tot îmi plăcea dulceața de nuci verzi și de trandafiri (acestea erau mai fine și serveam musafirii, când veneau în vizită). Din pădurea de la Frătăuții Noi veneau țigănci cu râșcovi, popinci, hulubițe, hribi și mama cumpăra în fiecare toamnă, pentru murat. Toate gospodinele din sat se aprovizionau bine pentru iarnă, parcă erau într-o adevărată competiție. Când se întâlneau duminicile la biserică sau la hore, discutau mai mult despre rețete, ce-au mai pregătit, împărtășindu-și din experiența proprie. Vecina noastră
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
se consumă o băutură dulce, nealcoolică-„Amazake-sake kasu”, cu gust de ambrozie și aromă de budincă, preparat, în întregime, din cereale. Se servește rece, ceea ce i sporește gustul delicios. Peștele „takabe” cu carnea galbenă este servit cu „hajikami” și „ghimbir” murat în oțet. Alt pește, consumat în această lună, este „Kisu” („cretă”), cu carnea albă, foarte gustos. Poate fi consumat sub formă de „sashimi”, dar și de „tempura”. Acum poți scoate din congelator cupele brumate cu flori de gheață în care
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Copile, adu-ne o ladă de șampanie ! — Ce șampanie, domnule ? — Chiar, ce șampanie, domnule ? Adu- ne, copile, un butoi de vin în care să ne-mbăiem ficatul, ne-am săturat să bem, ne scoatem organele direct și le punem la murat în beutură ! Iar petrecerea s-a dezlănțuit și a fost una greu de uitat, aproape să se lase cu spitalizări, la câte feluri de alcool și câte zeci de litri au curs în ficații lor, fără oprire. A chefuit Cristi
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
mai până la începutul toamnei, te puteai duce la una dintre grădinile mari de vară, unde comandai fudulii proaspete, mușchiuleți, burtă, servite cu mult piper direct pe funduri de lemn, sau momițe tăvălite în mălai sau pesmet, toate asortate cu castraveciori murați în usturoi și mărar, în castronașe cu gheață, alături de cartofi auriți sau pai, cu o baterie sau două de vin alb și neapărat cu sifon. La Coana Victorița, de pe Clucerului, trebuia să-ți faci rezer- vare din timp dacă voiai
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
salteaua, amice. — Și ce, vrei să mă învelesc cu salteaua ? — Nu, dar salteaua e ruptă, nu vezi ? — Nu văd nimic. — Atinge-o și nu te mai văicări. Vezi că e ruptă ! Cristi se târăște în genunchi până la patul șubrezit, tre- murând din toate încheieturile. — E ruptă, și ? Bagă mâna în ea și scoate-i paiele și bureții. Pute îngrozitor... Doamne, cum pute. Dacă nu vrei să mori înghețat în noaptea asta, bagă -ți degetele în nas și ține-te bine. Și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
vorba de linie. - Foarte bine, atunci o trag eu și pe-a ta. - E vorba de soția ta. - Soția mea? Hei, nu sunt căsătorit decât de trei luni. Fii rezonabilă. Încă experimentăm... - Soția ta e aici și tu ești cam murat. S-a întins după un prosop negru cu portocaliu și mi-a tamponat fruntea. - Și când ne-a oprit asta? am întrebat „întristat“. - De la ce? întrebă ea mimând șocul, apoi zâmbi lasciv. M-am aplecat peste chiuvetă, am aspirat cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
de relaxare ideologică. VASILE GÂRNEȚ: Chermeză oferită de primăria orașului, într-un loc sub umbrar (deși ploaia a încetat), cu mese lungi, spre care ajungem mergând de-a lungul zidurilor castelului. Mâncarea e cam frustă, țărănească: salam, carne prăjită, varză murată pe post de garnitură, ceva legume la repezeală. Berea, la început, e bună (o marcă germană, Kaiser), apoi e adusă în vase de sticlă. Stau în față cu Amanda Aizpuriete, poetă din Riga, „marea vedetă a Estului literar”, cum a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Din Constandin? Ba eu l-am văzut Și l-am cunoscut. Era nalt bărbat Nalt și sprâncenat; Ba eu l-am văzut Și l-am cunoscut Când l-am lepădat La un mal surpat! Fața lui Spuma laptelui Ochii lui Mura câmpului Părul lui Pana corbului Așa l-am văzut Și l-am cunoscut. Calul lui Murguleț harap C-o stea albă-n cap. Frâul murgului Țeasta smeului, Doi șerpi încordați De gură-ncleștați Așa l-am văzut Și l-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o învierșunare neistovită. În luna lui Octomvrie în zile, unele minunat de luminoase și călduțe, altele neguroase și reci, oamenii de la munte își strâng întăi puțintica roadă de porumb, cartoafe și fasole. Adună fructe sălbatice, adună râșcovii pe care-i murează, hribi pe care-i taie și-i usucă, fac cidru, și mai muncesc o toană la draniță și fasonarea lemnului de brad. Unii întocmesc butoiașe îndemânoase pentru oțetul de mere și fructe și vinișorul de mere, alții lucrează stupi pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
spina de vacă și de purcel cu gustul lor catifelat, rinichii de vițel Îmbrăcați În grăsimea lor tandră și suavă, sau cel de purcel, mirosind ușor a pipi, pe care le dibăceam și alegeam cu ochii și cu unghia la Mura, În uli cioara Sf. Niculae din șelari; acum și antricoatele „cu floare“ de la grătarul „șpaniol“ al lui șmilovici din Udricani, cu mură turile Înfundate de șoimăsul sinagogii din Sticlari, mai-marele peste toți pepenașii, castraveții, gogoșarii, pătlăgelele, gogone lele și merele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
În uli cioara Sf. Niculae din șelari; acum și antricoatele „cu floare“ de la grătarul „șpaniol“ al lui șmilovici din Udricani, cu mură turile Înfundate de șoimăsul sinagogii din Sticlari, mai-marele peste toți pepenașii, castraveții, gogoșarii, pătlăgelele, gogone lele și merele murate din lume, și cu pâinea, cea mai bună din tot Bucureștiul, a lui Steinberg, fost morar și acum brutar pe Văcărești (fiindcă, Îmi spunea Max Herdan, este necesar ca orice brutar să Înceapă prin a fi morar); astea toate, cititorule
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
unor titluri de antică noblețe a bordelului și aspră [respingere] a caselor de rendez-vous. - Despre cocotele, cocodetele și demimondenele celebre din la belle époque a Bucureștilor de acum o jumătate de secol, cum și despre o „prințesă“ a lor, tre murând acum În zdrențele și pantofii ei scâlciați. - Parisul, cu turma docilă a femeilor din atelierele unde se fabrică plăceri; Berlinul, cu viziunile lui macabre și cu grețurile consecutive practicilor nenumite; dar parcă tot mai bine În Valahia noastră, cu bordeluri
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Societatea lui Isus. Corectarea versiunii Autografe a Exercițiilor cu Salmerón și Broët. 1540 Introducerea Inchiziției în Italia, la 21 iulie. 1541 Ignațiu, Xaveriu, Favre, Laínez, Salmerón, Rodrigues și Bobadilla depun voturile în noul ordin în Biserica San Paolo fuori le mura din Roma. Francisc Xaveriu ajunge în Goa, India de Vest. A doua traducere în limba latină facută de Polanco. 1541 Se naște El Greco. 1545 Deschiderea Conciliului de la Trento, cel de-al nouăsprezecelea conciliu ecumenic în Biserica Catolică, ținut între 1545
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
inși. I-am văzut atunci făcând cerc în jurul meu, două, trei, cinci cercuri foarte strânse, ca și cum menghina primejdioasă a unui mecanism necunoscut m-ar fi strâns din ce în ce mai tare. Între toate cărțile erau doar două romane. Și atunci, pe când eu, tre murând de indignare, strigam: „Odată ce îmi luați toată casa, n-o să-mi risc pielea pentru o carte“, iar coada de topor zicea: „Pe mine nu mă păcălește nimeni: am pus-o aici și nu mai este“, cum eu țipam: „Căutați peste
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
întrebat: „Și rândul de cărți cu învelitoare albă de deasupra ușii?“ Atunci s-a întâmplat minunea: omul ăsta îngrozitor, care m-a lăsat săracă precum Iov, fără pat, fără saltea, fără o masă sau un scaun, lucruri care pe vre muri i se lăsau până și unui condamnat, a început să-mi arunce cărțile pe divanul tău: „Asta-i a doamnei, și asta, și astă laltă“, de-a valma, toate cărțile: tot ce era Zottoviceanu, Peltz (le citez pe cele mai
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
campanie asemănătoare deoarece o parte a locuitorilor orașelor județului nostru Încă nu dau dovadă de spirit civic, continuând aruncarea diferitelor bazaconii În oalele WC-urilor, adăugând la „ingredientele” de mai sus chiar și tivde de miel cu tot cu cornițe sau verze murate de talie medie spre mare. Spinoasa problemă a maghiarimii trăitoare În România nu este una de dată recentă ea existând de o mie de ani dar, este o realitate faptul că În fostul regim problema era catalogată ca fiind ultrasecretă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ani și ani, poate veacuri și veacuri... * Din senin, vremea s-a burzuluit și grămezi de nouri negri, grei se bolovăneau furioși, mânați de o vijelie ce se stârnise de rupea copacii. Deși începuse să curgă din cer cu găleata, murați până la piele, oameni și cai hotărâră să nu se adăpostească. Prea aproape de casă erau, și prea nerăbdători, și prea obosiți erau, încât nici n-au avut nevoie de pinteni și caii voiau "acasă". Au pornit într-un galop întins, înfruntând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Luvru, Paris. Fig. 9.a. Leon VI (886-912), prosternat în fața Pantocratorului. Mozaic, c. 920. Nartex. Hagia Sophia, Istanbul. Fig. 9.b. Christos Pantocrator cu papa Onorio III (1216-27) prosternat (detaliu). Mozaic, sec. XIII. Meșteri venețieni. Basilica San Paolo fuori le mura, Roma. Fig. 9.c. Încoronarea lui Ruggero II (1130-54) de către Iisus. Mozaic, secolul XII. Basilica Santa Maria dell'Ammiraglio (San Nicolò dei Greci) "La Martorana", Palermo. Fig. 9.d. Încoronarea lui Wilhelm II (1166-89) de către Pantocrator. Mozaic, 1166. Domul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
extra muros sau extra pomœrium, fiind modelul suprem al virtuților întrupate. De la adventus la funus și consecratio, prin parcurgerea glorioasă a traseelor puterii intra muros/ pomœrium − ca edil și prim-cetățean garant sau ca erou aclamat −, dar și fuori le mura − ca sacrificator și civilizator −, conducătorul roman devine principalul autor și actor al discursului public. Împarte rolul de narator legendar cu populus romanus, "memoratorul" pentru posteritate al spectacolului puterii împăratului. Istoria rădăcinii semantice a cuvântului "imaginar", legată de ritualul funus imaginarium
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]