319 matches
-
nu este chiar al nației noastre, cu fața lui scofâlcită, părul și țăcălia blond-roșcate, mersul legănat și nesigur de om călare, când pe un picior, când pe altul, tocându-și averea cu o nepăsare slavă, În petreceri și echipaje cu „muscal cu cauciuc“ („Gata, conașule!“ Îi striga pe vremuri Mișca, birjarul boierilor, repezindu-și telegarii Orlov, când tânărul Smolsky apărea În Piața Teatrului Național, obosit și scârbit de atâta trai prea bun), după câteva luni numai așe zându-se cu zâmbetul lui
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cunoscut - decât, bineînțeles, numai din vedere - pe marile cocote, cocodete sau demimondene din la belle époque a Bucureștiului de acum patruzeci-cincizeci de ani, privindu le, cu precocitatea băiatului de atunci, cum defilau, aceste bata lioane ale Cytherei, În echipaje cu „muscal cu cauciuc“ prin fața meselor de afară de la Capșa, schimbând zâmbete de conivență cu boierii. Trăiesc Încă aproape cu toatele, dulcele lor trai de odinioară păstrându-le ca pe fructele rare și fierte În zahăr din vitrinele marilor cofetării: Lili Gheorghiadis cea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ocupație rusească, după ce jumătate din populația Basarabiei din anul 1940 a fost fie omorâtă, fie trimisă în lagărele din Siberia, de unde puțini s-au mai întors! în Basarabia se simt cuvintele lui Eminescu: <Din Hotin și pân’la Mare, Vin muscalii de-a călare De la mare la Hotin Mereu calea ne-o ațin.>. Acum, la sfârșit, vreau să spun că cea mai mare nădejde a mea, și sper că se va realizeze cât de curând, este ca să nu mai trecem la
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
La ani 1848 / 9 au încetat cu totul iobâgimea. Saltă și te bucură...mă, (i)obăgie nu ma(i este)» Pe o Cazanie - Predoslavie a mitropolitului Grigorie al Ungrovlahiei la pagina 170 stă scris: «Să se știe de când au venit Muscalii în Transilvania la anul 1849 de au bătut pe maghiari foarte bine și frumos». Scris-am eu Gh. Banciu din comunitatea Streza Cârțișoara. La fila 271: «Să se știe de cându au fost bătaia cea mare la ocnă și la
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
greco-răsăritean sfințit de prea luminatul și prea sfințitul Arhiepiscop Andrei Șaguna al Transilvaniei în anul 1851, august 15. Omule stăi puțin și citește, apoi stăi și socotește» Ca apoi la fila 96 să găsim: « Să se știe de când au venit muscalii în Transilvania de au bătut pe unguri foarte tare i-a zdrobit(?) anul 1849. G Banciu Paroh.» Fila 98: »La anul 1861 au venit constituția în Transilvania venind întâiul căpitan....în Districtul Făgărașului Ioan de Lemeni, adevărat fiu de român
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
noastră Streza Cârțișoara de domnul Comăniciuîn România locuitoriu în com. Tigveni lângă Curtea Domnească Argeș. Streza Cârțișoara în 18 noiembrie la anul 1868. Comăniciu (legător de cărți) b. Fila 2. - Memoria la anul 1853 au fost bătaie mare în România. Muscalii cu turcii lovirea cea mai crâncenă au fost la Oltenița și la Cetate. Comuna Salcia s-au prefăcut în cenușă. Bătaia de la Radovanu. De la Calafat. 1870 ianuar 2 zile. G. Banciu paroh oriental. c. Fila 3. - «În anul 1867 au
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Aldea Banciu, preot grecooriental. 2. Ioan Banciu preot greco-răsăritean. 3. Matei Banciu preot greco-răsăritean. 4. Matei Banciu preot răsăritean. 5. George Banciu preot gr.oriental. Streza Cârțișoara în 26 aprilie 1854. e. Fila 96. - «Să se știe de când au venit Muscalii în Transilvania de au bătut pe unguri foarte tare i-a zdrobit(?) anul 1849 G. Banciu paroh.» f. Fila 98. - «La anul 1861 au venit constituția în Transilvania venind întâiul căpitan... în Districtul Făgărașului Ioan ...de Lemeni, adevărat fiu de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Construcțiile aparțin C.F.R. Pag. 246. Mitropolia. (Polyfoto) Pag. 249. Dintr-un interior de redacție de ziar. Pag. 250. Mănăstirea Galata. Pag. 250. Iacob Negruzzi. (Foto Fr. Mandy, București) Pag. 252. Biserica Sf. Neculai. Pag. 254. Râpa galbenă. (Polyfoto) Pag. 254. Muscal. (Polyfoto) Pag. 257. Biserica Nicoriță, din secolul al XVII-a, atribuită inițiativei Hatmanului Nicoară. În "Albumul României", din care a fost reprodusă, ea e arătată ca zidită de Logofătul Tăutu, ceea ce nu poate fi adevărat. Pag. 258. Biserica lipovenească, așezată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
675, p. 111)"/>. Mai mult decât atât, Întotdeauna Țările Române au primit din afară disidenți religioși (de două ori străini), spațiul românesc fiind considerat un fel de paradis al ereticilor (fie ei isihaști și bogomili veniți de la sud, lipoveni și muscali scopiți de la est, husiți de la vest), expulzați de Bisericile creștine din jurul României, mai dogmatice și mai intolerante („mai bine organizate”, cum ar fi spus Culianu). „Religiile prigonite În acele țări - se spunea În programul pașoptiștilor moldoveni - au găsit pururea un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
36)"/>. La Galați, breasla birjarilor evrei era atât de numeroasă și de puternică, Încât În 1860 și-a ridicat propriul ei lăcaș de cult : Sinagoga Birjarilor, din Str. Războieni <endnote id="(751, p. 18)"/>. Birjarii evrei erau la concurență cu muscalii, care Încercau să monopolizeze transportul cu trăsuri pe străzile Bucureștiului, Iașiului și ale altor mari orașe. Iată-i descriși de Gheorghe Crutzescu pe birjarii muscali, „aliniați ca la paradă cu trăsurile sclipitoare și caii mai lucioși ca oglinda”, așteptând În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Birjarilor, din Str. Războieni <endnote id="(751, p. 18)"/>. Birjarii evrei erau la concurență cu muscalii, care Încercau să monopolizeze transportul cu trăsuri pe străzile Bucureștiului, Iașiului și ale altor mari orașe. Iată-i descriși de Gheorghe Crutzescu pe birjarii muscali, „aliniați ca la paradă cu trăsurile sclipitoare și caii mai lucioși ca oglinda”, așteptând În Piața Teatrului din București „răbdători, impunători, nepăsători” <endnote id=" (426)"/>. „Rețeaua deasă de stetl-uri - scria A.N. Poliak - făcea posibilă distribuirea produselor manufacturiere În Întreaga
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
postură ca un negustor ambulant evreu : „Străin, [...] Încungiurat de vro douăzeci de câni, care vroiau numaidecât să afle ce gust are carnea de franțez” (V. Alecsandri, Balta Albă, 1847 ; <endnote id="cf. 444, p. 207"/>). La fel pățesc și soldații muscali În timpul „invaziunii rusești din 1828” : „[Câinele-lup] Bercea nu s-a putut Împăca nicidecum cu muscalii ; sărea la ei când Îi vedea trecând pe la poartă” <endnote id=" (824, p. 255)"/>. În schimb, faptul că un om nu e lătrat de câinii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
numaidecât să afle ce gust are carnea de franțez” (V. Alecsandri, Balta Albă, 1847 ; <endnote id="cf. 444, p. 207"/>). La fel pățesc și soldații muscali În timpul „invaziunii rusești din 1828” : „[Câinele-lup] Bercea nu s-a putut Împăca nicidecum cu muscalii ; sărea la ei când Îi vedea trecând pe la poartă” <endnote id=" (824, p. 255)"/>. În schimb, faptul că un om nu e lătrat de câinii satului este, pentru mentalitatea populară, un simptom de non-alteritate, de apartenență la același neam. „Francezii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Într-o Scurtă descriere a neamurilor europene și a caracteristicilor lor realizată la Începutul secolului al XVIII-lea În Europa Centrală (Stiria, vestul Austriei) sunt prezentate zece nații, de la pozitiv la negativ : spaniolul, francezul, olandezul, germanul, englezul, suedezul, polonezul, ungurul, muscalul, turco- grecul. Tabloul comparativ este elaborat pe baza a 17 categorii : temperament, fire, intelect, vicii, pasiuni, cunoaștere, port, boli, aptitudini războinice, religie, formă de organizare politică etc. Din punctul de vedere al calităților mentale, de pildă, spaniolul ar fi „inteligent
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Nu e 326 Imaginea evreului În cultura română popor care să fi intrat În contact cu românul, fără ca acesta să-și bată joc de el. Sunt nenumărate anecdote populare În cari se iau peste picior grecii, evreii, nemții, ungurii, polonii, muscalii ; asupra țiganilor există o Întreagă epopee populară În versuri lapidare [...]. Despre bulgari există asemenea o lungă povestire a lui Hagi Ivat craiul, care a vrut să ia Țarigradul Înarmat c-un praz ; despre serbi asemenea ; c-un cuvânt, despre toți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și sângele <endnote id="(85, pp. 76-87)"/>. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și În prima jumătate a secolului al XIX-lea, practici similare au fost atribuite de Biserica ortodoxă rusă membrilor unei secte eretice, numiți scopțî („scopiți”), cunoscuți ca „muscali”, după exilarea lor În Principatele Române : „Se pretindea că ori de câte ori se năștea un copil din relația unui «scopt» cu o femeie, ceea ce era nefiresc, pruncul era tăvălit În făină, străpuns cu cuțite, sângele absorbit de făină și apoi utilizat la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-i deprinsese la beție, și încă beție de alcool, fiindcă le dedea boabe și grăunțe zăcute-n rom. Am văzut într-o dup-amiaz de vară, în fața prăvăliei, pe desfrânații aceia beți turtă, făcând mustră și defilând soldățește, ca doi muscali pe două cărări, pe dinaintea unui cățel, alb și creț, muiat în boia de băcan pentru roșit ouă. Samurache stetea sluj, cu o chivără de hârtie în cap, încins cu o sabie enormă și având, se-nțelege, tot aerul sever necesar
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
și un maidanez, Puzic, nelipsit tovarăș de joacă. Refugiatul Închinare alor mei și lui V.A. Plecat-am opt din Chișinău cu mama și cu tata zece, în suflete cu Dumnezeu și-n spate baioneta rece. Veneau de prin pustii muscali călări și pedestrași potop să ne-ngenunche în vasali la Molotov și Ribbentrop. Eram cu toții cruzi, plăpânzi și nu știam ce e durerea, citeam în ochii mamei blânzi că i-am rămas toată averea. Și tata, brav soldat român purtând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
albă crinolină. Aceiași ochi sălbateci, același zâmbet trist, Din care făurisem a dorului povară, Și cu același tânăr și palid bonjurist... Când ea, înfășurată în vălul de percal Îmbălsămat de fuga zefirului de vară, Visa la iarnă baluri la consulul muscal. Tot acum se schițează și o poezie intimistă a odăii, a relicvelor, cu elemente autohtone: În casa amintirii nu-i astăzi și nu-i ieri, Căci orologiul vremii a încetat să bată Și clipa netrăită a înghețat pe el. Dar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
rușine de care n-au scăpat boierii - dar numai anatomicește -, decât înșelînd pe turci, aducîndu-le femei de pe "poduri" și crâșmărese, și dîndu-le drept soțiile lor... Iar A. Russo 3 scrie că haiducul Grozea spunea la judecată: "Voi faceți temenele la muscali și le mulțumiți că petrec cu fetele și nevestele voastre". Situația cea grea a țării o simțeau mai ales țăranii, care trebuiau să îndestuleze nevoile armatelor rusești - și turcești - ce se perindau pe aici. Iar boierii, clasa conducătoare a nației
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de la Galați. Cum a văzut racii, i-a cumpărat pe toți și i-a și plătit. Furios, roșu-stacojiu la față și pufnind de indignare, Nicu Crețeanu se așază la masă, mănâncă cu noduri, apoi iese. Pe Piața Teatrului își vede muscalul favorit staționând și îi face semn cu bastonul.314 Muscalul trage la trotuar și scoate șapca. Crețeanu dă să se urce, dar muscalul îl oprește. — Sărut mâna, cacanaș Nicu, azi nu sunt slobod. — Cum? Ce? — Da, cacanaș, sunt angajat pentru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
toți și i-a și plătit. Furios, roșu-stacojiu la față și pufnind de indignare, Nicu Crețeanu se așază la masă, mănâncă cu noduri, apoi iese. Pe Piața Teatrului își vede muscalul favorit staționând și îi face semn cu bastonul.314 Muscalul trage la trotuar și scoate șapca. Crețeanu dă să se urce, dar muscalul îl oprește. — Sărut mâna, cacanaș Nicu, azi nu sunt slobod. — Cum? Ce? — Da, cacanaș, sunt angajat pentru trei zile de cacanaș Negroponte din Galați. Nicu Crețeanu dă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
indignare, Nicu Crețeanu se așază la masă, mănâncă cu noduri, apoi iese. Pe Piața Teatrului își vede muscalul favorit staționând și îi face semn cu bastonul.314 Muscalul trage la trotuar și scoate șapca. Crețeanu dă să se urce, dar muscalul îl oprește. — Sărut mâna, cacanaș Nicu, azi nu sunt slobod. — Cum? Ce? — Da, cacanaș, sunt angajat pentru trei zile de cacanaș Negroponte din Galați. Nicu Crețeanu dă să cadă pe spate! Cu mâinile ridicate în sus, roșu la față, spumegând
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în Heliade ne întorceam în cete dese cântând din fluiere și învârtind din hârâitori. Toate sunt bune când ai în suflet 18 ani. Joia Moșilor era pe atunci un eveniment. În Piața Teatrului, de pe la ora 5 nu mai găseai nici un muscal. Vorba: „A plecat Vodă la Moși“ era ceva. Într-un an, prin 1874, în joia Moșilor, fiind de față cu câțiva miniștri străini, Vodă își exprimă dorința ca oamenii din popor care se aflau în număr mare pe acolo să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o să ne bată la c , seara, că nu l am învățat pe dinafară și, dacă-i dă cineva voie, o să ne urmărească prin toată țărișoara asta, reputată prin bunul ei simț, prin candoarea locuitorilor săi peste care au trecut turcii, muscalii și alții, lăsându-le măcar biserica, limba și costumul, jocurile și cântecele, dar nu i-au tâmpit sistematic cum vrea ăsta! Opriți-l până mai e vreme, pentru că are râie sub limbă, ne face creierul scrum și ne cretinizează urmașii
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]