4,361 matches
-
sâ râdă. Tati se tot uita la ceas, Îl pipăia Întruna. Același Rolex pe care-l are și acum. Probabil că era nou-nouț. Iar frații au zis: Nu vă faceți griji, chiar dacă aici e un orfelinat creștin, ei sunt buni musulmani, mama lor era musulmană, din Sumatra, ni se pare, dar nu suntem siguri. Eram atât de fericit! Eram fericit pentru că mi-am dat seama că mami voia să ne ia. Eram convins că vom pleca de-acolo. Stăteam cu fratele
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
de Atașat și apoi Secretar III. În perioada 1973 1980, a activat ca Secretar III și Secretar II la Ambasada României în Republica Arabă Egipt. În luna februarie 1982, a întreprins vizite, în calitate de interpret de limbă arabă al delegației de musulmani români, în Kuweit, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, fiind primul și, deocamdată, singurul diplomat român căruia i s-a acordat viză diplomatică saudită pentru pelerinaj, pe care îl și efectuează la locurile sfinte musulmane de la Mecca și Medina. În audiența acordată la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
la îndoială, duce la pesimism în legătură cu mîntuirea creștină. Să fie pacea interecumenică mai importantă decît pacea interioară? De-asta aș fi preferat nu rugăciuni pe stadioane, în chip de concerte rock, ci să se fi discutat față la față. Un musulman cu un reformat/ ortodox/ israelit/ hindus/ budist/ penticostal/ evanghelist/ șintoist/ anglican/ copt/ baptist/ unitarian. Sau n-o fi politically correct să afirm că mă rog în limba mea? Că nu-mi place să mă rog într-o limbă pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
fi acuzat de absolut nimic. Că mi-a luat sticla de vodcă? Doar i-am oferit-o eu! Totuși... Nu găsesc nici un argument. Fănică continuă pe un ton monoton, resemnat. Noi, cei de pe navă, sîntem de toate națiile. Creștini, păgîni, musulmani, budiști și de toate religiile din lume. Ne temem unii de alții. Și eu l-am făcut pe un angolez. L-ai omorît? întreb îngrozit. Nu chiar. Adică nu știu. Nava aștepta să fie primită în port și era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
făcut din Machiavelli un nemuritor, răsplătindu-l pentru ideea de a fi dat cea mai concentrată și realistă carte de antropologie politică. Pretutindeni unde a domnit libertatea de spirit, el a fost citit și comentat, cu luciditate, de creștini, evrei, musulmani, deși a fost acuzat de ateism. Nu slujește ateismul acela care a înțeles că puterea religiei intră în religia puterii. Elvira SOROHAN Niccolò Machiavelli PRINCIPELE cu adnotările Reginei CHRISTINA Traducere de Nina FAÇON Lui Francesco Vettori, prea ilustru ambasador al
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
la credință și ar putea să le răstoarne conducătorii. Iată ce menține, la ei, siguranța tronului, mai mult decît a monarhului; căci monarhul este adesea detronat, dar imperiul nu este niciodată distrus. Specificul nației franceze, cu totul diferit de al musulmanilor, a fost în întregime sau cel puțin în parte cauza numeroaselor revoluții ale acestui regat: frivolitatea și inconstanța au definit caracterul acestui popor; francezii sînt neliniștiți, libertini și foarte înclinați să se plictisească de orice. Plăcerea lor pentru schimbare s-
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
purtînd în brațe, spre spînzurătoare, corpul exhumat al tatălui său? Trei sau patru evrei care și-au spus Mesia n-au pierit cu toții prin ultimul supliciu? Și ultimul n-a sfîrșit prin a fi bucătarul sultanului, după ce s-a făcut musulman? Dacă Pepin și-a detronat regele cu aprobarea Papei, Guise cel însemnat cu cicatrice, care voia și el să-l dea jos pe al lui, avînd aceeași aprobare, n-a fost oare asasinat? Peste treizeci de conducători religioși și mai
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ebraica. În plus, exista o presiune și o atracție foarte puternică din partea mediului elenistic. Trecerea textului sacru ebraic în limba greacă a fost simțită ca un pas deopotrivă decisiv și primejdios. Vedem chiar astăzi toate discuțiile purtate în jurul traductibilității Coranului. Musulmanii neagă traductibilitatea Cărții lor sfinte, dat fiind că mesajul Profetului și limba aleasă de el, araba, fac, în credința lor, corp comun. Există numeroase traduceri în limbile moderne ale Coranului, dar nici una nu poate surclasa originalul. Coranul nu are sens
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
traductibilitatea Cărții lor sfinte, dat fiind că mesajul Profetului și limba aleasă de el, araba, fac, în credința lor, corp comun. Există numeroase traduceri în limbile moderne ale Coranului, dar nici una nu poate surclasa originalul. Coranul nu are sens pentru musulmani decât citit în arabă. La fel se va fi întâmplat, la început, și cu Septuaginta. Unii evrei, nu puțini, vor fi contestat legitimitatea acestei traduceri. Tocmai de aceea, două secole mai târziu, cam pe vremea lui Isus, Philon din Alexandria
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
a-l considera pe Nietzsche unul care crede în Dumnezeu și pe atei sau agnostici să-i consider creștini "impliciți" sau, cum spusese la timpul său Karl Rahner, "creștini anonimi". Îmi era limpede încă de la început că îndeosebi evreii și musulmanii nu ar fi apreciat acest tip de "anonimitate creștină" și l-ar fi considerat o încercare de monopolizare creștină. Astfel raportul dintre încrederea de fond și credința în Dumnezeu se verifică a fi foarte complex. Pe baza experienței mele, confirmată
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Cele dintre catolici și protestanți, din fericire, au fost de mult depășite. Dar așa cum un timp mulți gândeau: "Nu trebuie să mă încred în evrei", astăzi se aude adesea afirmație de asemenea de nesusținut "nu trebuie să mă încred în musulmani". Unii evrei și musulmani gândesc același lucru despre creștini. În India cred lucruri asemănătoare unii hinduși despre musulmani, iar în Sri Lanka budiștii naționaliști despre tamil, însă este totdeauna valabil și contrariul. Credincioși de proveniență diversă dau etichete defăimătoare necredincioșilor sau
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
protestanți, din fericire, au fost de mult depășite. Dar așa cum un timp mulți gândeau: "Nu trebuie să mă încred în evrei", astăzi se aude adesea afirmație de asemenea de nesusținut "nu trebuie să mă încred în musulmani". Unii evrei și musulmani gândesc același lucru despre creștini. În India cred lucruri asemănătoare unii hinduși despre musulmani, iar în Sri Lanka budiștii naționaliști despre tamil, însă este totdeauna valabil și contrariul. Credincioși de proveniență diversă dau etichete defăimătoare necredincioșilor sau credincioșilor de credință diversă
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Nu trebuie să mă încred în evrei", astăzi se aude adesea afirmație de asemenea de nesusținut "nu trebuie să mă încred în musulmani". Unii evrei și musulmani gândesc același lucru despre creștini. În India cred lucruri asemănătoare unii hinduși despre musulmani, iar în Sri Lanka budiștii naționaliști despre tamil, însă este totdeauna valabil și contrariul. Credincioși de proveniență diversă dau etichete defăimătoare necredincioșilor sau credincioșilor de credință diversă, ateilor, scepticilor sau celor în dubiu, și chiar în acest caz atitudinea este reciprocă
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
numeroaselor călătorii, discursuri și documente papale în sprijinul său. Dar autoritatea papală, infailibilitatea și incontestabilitatea papei aveau să fie agitate pentru totdeauna, cum s-a confirmat prin erorile de neînțeles din comportamentul papei Benedict al XVI-lea față de Bisericile protestante, musulmani și evrei și față de milioane de persoane infectate cu virusul HIV în Africa, în fine, față de reacționarii lefevrieni. De ce o precizez? Deoarece din acel moment "ceea ce eu cred" și "ceea ce Biserica prescrie a crede" (aceasta e formularea din Catehism) sunt
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
creștinismului în special. Nici una din aceste discuții nu a adus cunoștințe noi. Ceea ce înțeleg însă este că, de cele mai multe ori, sunt tocmai credincioșii cei care dau motive necredincioșilor să atace agresiv credința. Mulți, chiar dacă manifestă înțelegere pentru ura constantă a musulmanilor față de colonialismul, imperialismul și capitalismul occidental, mai nou sau mai vechi, sunt pe bună dreptate foarte supărați față de fanaticii religioși și atacurile teroriste devastatoare. Alții, în special catolicii, sunt scandalizați de cultul personalității manifestat de Papă, împotriva Evangheliei, și pentru
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
a credinței în știință. Pe termen lung religia s-a arătat mult mai puternică și durabilă decât criticii ei. Din păcate însă, își arată mereu și latura obscură, a fanatismului și represiunii. Dar sunt încrezător că nici marea majoritatea a musulmanilor nu se va lăsa subjugată unui drept penal medieval și nici majoritatea copleșitoare a catolicilor, convinsă de o revenire la liturghia în latină, la o morală sexuală medievală, la scaunul confesional și infailibilitatea papei. Are un viitor doar o religie
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
baza experiențelor religioase, dau acele indicații normative pentru comportamentul uman care a marcat de secole moralitatea persoanelor. Tradițiile sale sprijină deci continuitatea generațiilor. Spusele lui Confucius pentru chinezi, Bhagavad Gita pentru hinduși, Tora pentru evrei, Noul Testament pentru creștini, Coranul pentru musulmani, toate acestea dau o înțelepciune religioasă făcută de informații și în același timp o metodă de orientare. O înțelepciune de durată, neschimbată, transmisă de-a lungul secolelor, chiar dacă este reinterpretată continuu. O înțelepciune capabilă totdeauna să dea inspirație și motivație
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
septembrie 1993, după o dezbatere dificilă, și pentru că am prezentat-o publicului. După actul solemn de deschidere a Parlamentului au fost tocmai budiștii, sub conducerea lui Dalai Lama, cei ce au ridicat obiecții pentru cele scrise: demnitarii creștini, evrei și musulmani, atât în discursuri, cât și în rugăciuni, au cerut în bună credință de "a urma unitatea religiilor în Dumnezeu" și chiar au pus în mod inconștient pe Buda la același nivel cu "Dumnezeu". Ar fi trebuit să știe că budiștii
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Noul Testament sau Coranul: există un singur Dumnezeu. Dumnezeul patriarhilor, a lui Avraam, Isac și Iacob, dar și a lui Ismael, Dumnezeul mamelor, al Sarei, al lui Agar, Rebecca și Rahela, Dumnezeul lui Israel: acesta este Dumnezeul creștinilor, dar și al musulmanilor. Este același, singurul și unicul Dumnezeu. Monoteismul nu fusese evident de la început, dimpotrivă, au fost necesare multe secole pentru ca Israel să devină conștient că lângă acel Dumnezeu nu doar că nu erau alte divinități superioare (ca de exemplu "destinul"), sau
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
ceruri". Evident, nu este nevoie să accentuez faptul că refuz categoric să susțin, în baza unei interpretări masculine despre Dumnezeu specific romană, imposibilitatea și inadecvarea hirotonisirii femeilor, pe care o consider conformă cu scripturile și timpul prezent. Evreii, creștinii și musulmanii sunt monoteiști: ceilalți sunt politeiști? De fiecare dată când vorbesc cu indienii culți îmi dau seamă cât de puțin apreciază să fie considerați politeiști, adoratori de zei. Și în India sunt religii monoteistice. Pentru mulți indieni Vishnu și Shiva sunt
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
teologilor, care pun pe același plan omul Isus din Nazaret cu Tatăl, care în Noul Testament este totdeauna numit exlcusiv "ho theós, Dio", al cărui "fiu" este Isus, pune în discuție unicitatea lui Dumnezeu nu doar pentru evrei, ci și pentru musulmani. Chiar și actualele forme ale teologiei contextuale a speranței, eliberării, revoluției, femeii, negrilor, indigenilor se cer deseori criticate deoarece ar pune pe Dumnezeu în serviciul propriilor lor scopuri, făcând uz privat de numele său. Dar asta depinde de orientarea și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
numele său. Dar asta depinde de orientarea și dezvoltarea lor politico-religioasă. În orice caz, nu ar pune niciodată la îndoială în mod conștient credința în faptul că există un singur Dumnezeu. Puterea vieții și celelalte puteri Pentru evrei, creștini și musulmani, Dumnezeu este Stăpânul tuturor este unica mare putere a vieții care dăruiește și conservă viața și toate lucrurile bune. De aceea se așteaptă de la oameni încredere și devotament. O astfel de credință severă, vitală, pasională, fără compromisuri în unicul Dumnezeu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
nu este suficient apelul la istorie, făcând cunoscut faptul că religia și violența există de când este omul. Sau că războaiele creștinilor, de exemplu, cele împotriva populațiilor originare din America Latină și din America de Nord sau a evreiilor din Palestina și Liban, împotriva musulmanilor în Balcani și împotriva armenilor nu se pot fi baza în principal pe credința într-un Dumnezeu unic... Nu poate fi demonstrat că religiile monoteistice ale Orientului Apropiat manifestă o anumită afinitate intoleranței, fanatismului și terorismului religios, iar hindusimul, budismul
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
creștini ai cruciadei în America și Europa le trebuie amintită o frază a Nazarineanului: "Fericiți făcătorii de pace, pentru că ei vor fi numiți fii ai lui Dumnezeu" (Mt., 5, 9). Tocmai credința într-un Dumnezeu unic comun evreilor, creștinilor și musulmanilor cantus firmus al Sfintei Scripturi este cea care impune o conviețuire pacifică, în locul luptei scandaloase ce a caracterizat până acum istoria lor. Credința comună într-un Dumnezeu unic constituie baza unei mai bune înțelegeri și unei profunde solidarități între comunitățile
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
unei profunde solidarități între comunitățile religioase ce fac parte din marea mișcare monoteistă. Niciuna nu-și poate înțelege întreaga esență și propria istorie fără a privi la altele. Cum pot să se considere reciproc "necredincioase", precum creștinii față de evrei și musulmani? Sau renegați, precum evreii îi consideră pe creștini și musulmani? Sau depășiți, cum musulmanii îi numesc pe evrei și creștini? Nu, trebuie să învețe să se înțeleagă și mulți deja o fac ca fii și fiice, ca frați și surori
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]