451 matches
-
n-aș fi dat să-ți iau gâtu’ ca Gilbert. Da’ la fiecare zece vorbe aiurea, ți-aș mai fi băgat un ac În limbă. Până ți-aș fio umplut toată gura cu fier. — Adică tu să-i tragi limbi mutei până dă În chelălăială și face ca toate dihăniile dupe pământ... Și mai trage-i și tu, vere, și m-aș mai liniști și io la creier dacă asta te-ar face să taci. Gata, nu mai zic nimica. Futeți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ca o dovadă. Adevărul e că nici n-aș avea la ce să-mi bat capul cu ce știe și ce nu știe ori se face că uită văru' Laur. N-am ce-i face dacă s-a săturat de mută și de fiertură. Altceva n-am ce să-i dau. Lasă-l să se-nvârtească Încolo și-ncoace și să se sufle-n pene. Uite-l cum pufăie din țigara aia și zburătăcește fumul dând din mâini. Cu cine dracu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
să i se aplece. Văd că n-ai stare. Du-te, vere, dacă nu-ți mai convine. Nu te ține nimenea. Din partea mea ești liber. Mustăcește la mine cu surâsul lui de curvă nătângă. — Bine, vere. Dă-mi-o pe mută să mă duc dincolo cu ea pe dormeză. — Ia-ți-o. Și chiar mă gândeam că dacă asta l-ar mai liniști, să-și petreacă noaptea cu ea În cealaltă cameră, aș mai avea și eu parte de un pic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
nu-s moș Gilbert să-ți dau drumu’ la plimbare Îmbrăcat de discotecă, și nici Motănica ca să-mi vinzi hainele de pe mine. Dac-am zis că ți-l iau, cu mâna mea ți-l iau! — Și pentru ce, vere? Pentru muta asta? — Și pentru mută și pentru altele. Nu mai trebuii’ să-ți spun. Dacă nu mori de mâna mea, să zici puuuh, Relule, futu-te-n gură de prost! Scuipasem la picioarele lui. Se uita la mine ca la ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
să-ți dau drumu’ la plimbare Îmbrăcat de discotecă, și nici Motănica ca să-mi vinzi hainele de pe mine. Dac-am zis că ți-l iau, cu mâna mea ți-l iau! — Și pentru ce, vere? Pentru muta asta? — Și pentru mută și pentru altele. Nu mai trebuii’ să-ți spun. Dacă nu mori de mâna mea, să zici puuuh, Relule, futu-te-n gură de prost! Scuipasem la picioarele lui. Se uita la mine ca la ceva care n-a mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
-l lăsăm În tren, tu nu și nu, că văr-tu, că neamu’ tău și sângele tău, că mă-sa și cu mă-ta... Sfinte Dumnezeule, ne facem păcate aiurea. Îl omorâm și p-ăsta și p-ormă și pe mută și pe Pepino, ca să știm o socoteală. Hai, las-o... Mai ai banii ăia? — Banii-s aicea. Se bătu cu mâna peste buzunar. — Câți mai ai? Hai să-i numărăm. Ca să știm o socoteală. — Toți banii sunt aicea, și iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
motive să ne temem. Doar că iar li se făcuse garoilor ălora de sus să-l bușească pe brotacul Steluței. De astă dată Însă, poate unde se simțise mai În siguranță cu bărbatu-său lângă ea, Îi venise chef și mutei de scandal. — S-au luat și părinții după copii și s-au cam dat cu capetele de ciment. Steluța, ce mai, a dat cu mama ălora de ciment și p-ormă au sărit și bărbații. Abia i-am potolit. Nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
din care ăștia or fi tras un profit oarecare văitându-se când și când cu brotacul lor În brațe și având nas să bată la ușa vecinilor de sus să-i lase să se folosească de butelia lor, după scandalul mutei de săptămâna trecută. Peste toate astea, ei veniseră cu sticla lor de coniac Napoleon. Mare păcat că până acum n-am apucat să-i cunoaștem pe vecinii noștri, care cu sticla asta ne fac să ne simțim deja la vamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
i-aș fi spus să-și tragă repede hainele pe el și să fugim la gară. De la gară Însă plecaseră o mulțime de trenuri În toate direcțiile, Începând cu ce oră? La ce oră din noapte o scoală el pe mută de lângă Laur, fir-ar ea a dracului de putoare, dar asta nu mai avea importanță, de vreme ceea Îl buzunărise, pusă la cale de Laur, iar acuma ne uităm lung după trenuri și ne uităm unul la altul ca niște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
parte eu insistam să nu-l lăsăm pe Laur În tren ori să fi scăpat dracului de el dându-i câteva sute de lei ca să se ducă unde i-o fi soarta, măcar să soarta i-a fost să plece cu muta În luna de miere, pe banii noștri, pentru care n-a scos barem un sac de ciment din pivnița moșului, da’ să nu-mi mai aducă aminte Andrei, că simt cum se cutremură și se surpă toate văile și dealurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
văzut că l-a lăsat de izbeliște acolo-n grajd? Poa’ să stea acolo brotacu’ ăla jegos și până la iarna ailaltă, că s-o găsi cine să-i dea un colț de pâine și-un cartof crud să ronțăie. Pe mută n-o doare nicăieri de el. De ochii lumii se smiorcăia și și-l lingea de jeg, neașteptând altceva decât semnalul de la Laur, și bou’ ăsta de Andrei mă-ntreba joi că ce-am cu el și că ne-ncărcăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
fără de moarte, futu-ți morții mă-ti, vere, și pe-ai lu’ Gilbert, că știam eu ce știam și mai mult presimțeam. Din seara aia când am făcut baie am presimțit. Ceva s-a răsucit În mine văzându-l cu muta-n brațe după ce mi-a cerut-o ca să se ducă cu ea pe dormeză. Atunci a Început el să ne-o coacă și tot atunci i-am promis că de mâna mea moare și n-am apucat să mă țin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
la tac-su la Caracal ori la Motănica, să dispară odată, și tot strângeam din dinți și Încercam să mă mint, ce naiba oi avea eu cu el, cu neamu’ meu și sângele meu, oare nu l-oi fi gelozind din pricina mutei? Până și la asta m-am gândit, dobitocu’ de mine, că mi-e necaz că ea Îl preferă acolo pe dormeză pe prințișoru’ ăsta mulatru poponar, și dacă aș fi crezut asta până la capăt tot ar fi fost bine. Aș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
gândit, dobitocu’ de mine, că mi-e necaz că ea Îl preferă acolo pe dormeză pe prințișoru’ ăsta mulatru poponar, și dacă aș fi crezut asta până la capăt tot ar fi fost bine. Aș fi avut atunci eu grijă de mută și părințelul ar fi stat cu ochii pe Laur, nemailăsându-l cu ea pe dormeză ca s-o Îndoctrineze atâtea nopți la rând cum să-l facă pe dobitocu’ ăsta la buzunare și să fugă Împreună În locuri de verdeață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
gonisem pe Steluța, iar pe de altă parte nu știam cum să-i facem lui vânt mai repede. - În nici un caz mai devreme de un an, i-o trânti părințelul. Și nu exagera deloc, În eventualitatea că văru’ Laur și muta s-or Învrednici să-și gospodărească bugetul cât de cât cumpătat, și parcă mi-ar fi stat pe limbă să le spun cu ce bani au fugit, deși asta ar fi fost greșeala de pe urmă, care ar fi pus capac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
o fi plecat? - Să-l ia dracu’ cu tot neamu’ lui de țigani, mă lămurește Motănica. S-o fi dus la tac-su-n Caracal, ori la Vădăstrița, ori În Techirghiol. S-a dus și mi-a lăsat-o pe muta asta pe cap. Unde să-i mai dau drumu’ afară-n Împușcături, dacă ea n-aude? N-am decât s-o țin aicea până s-o potoli zăpăceala asta de Revoluție. Steluța mă lingea pe față ca un cățel. Se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ei de a mă revedea mă Înmuiase, și totodată vedeam că Motănica doar că făcea pe supărata și deranjata. Dacă nu putuse să-l țină pe fii-su În loc, tot era bine că ăsta i-o lăsase pe Steluța. Compania mutei părea să-i priască, și nu numai pentru că-i ținea de urât În vacarmul de trageri de noapte. Nu le prisosea sticla de vermut adusă de mine, dar pe masă mai aveau două sticle de lichior, și cozonac, și un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de unul singur, și dacă a rugat-o să-i dea niște bani, i s-a făcut milă... Nu l-aș fi bănuit pe Laur până Într-atât de dobitoc, și oricum a Înzestrat-o și cu pantalonii lui, dacă mutei i-or fi plăcut și i-a cerut, dar parcă tot Îl vedeam mustăcind surâsul ăla de târfă nătângă și ținând-o În șuturi și-n pumni și zbierând la ea să-i dea banii. Am Întrebat-o dacă a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
se păruse că am uitat vreme de șase ani. Nu l-am găsit ca să-i rup o mână sau un picior, ceva, să-l scot din circulație, dacă pe el atâta l-a dus mintea ca s-o prostească pe mută ori să se lase prostit de ea și să-i dea liber să-l buzunărească pe părințelui Andrei, ca să fugă Împreună și să ne lase sărmani acolo, aici, da, am rămas să-mi mănânc amarul cu neamurile mele bune și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mina Red Lake dacă ne spuneți unde ar fi posibil să găsim următoarele 6 milioane de uncii de aur. Premiul: un total de 575.000 de dolari, cel mai mare premiu fiind de 105.000 de dolari. Comunitatea minieră rămăsese mută de uimire. „Am văzut baze de date foarte mari de la sondaje guvernamentale făcute online“, afirmă Nick Archibald, vicepreședintele executiv al Fractal Graphics, organizația câștigătoare din West Perth, Australia. „Dar ca o companie să facă publice astfel de informații și să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Teologia persoanei este - în cazul arhimandritului Sofronie - o revelație a concretului în viața duhovnicească ghidată de principiile ancestrale ale tradiției monastice răsăritene. Accentele noi descoperite de arhimandritul Zaharia în teologia starețului Sofronie au, fără îndoială, un caracter profetic, răspunzând întrebărilor mute ale lumii de astăzi. Învățătura părintelui Sofronie despre rugăciunea pentru întreaga umanitate este, cu siguranță, una dintre cele mai îndrăznețe schițe de teodicee ortodoxă - iar părtași ai acestei aventuri se fac nu doar monahii înaintați, cei care au primit darul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
originar din Brăila. A studiat la București și la Bruxelles, unde a obținut doctoratul în științe fizice și matematice. Din 1878 a funcționat ca inginer al portului Brăila, apoi al celui din Galați. S-a specializat în meteorologie, vizitând mai mute observatoare din Europa. În 1884 a înființat la București Institutul Meteorologic. Va deveni membru al Academiei Române în anul 1902. Grigore Tocilescu (1850-1909), jurist, istoric și arheolog, cu studii la București, Praga (doctorat) și Viena. Din 1881 era profesor de istorie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
săptămână. Însă, într-o noapte, Danny mi-a bătut la ușă, extrem de radios. M-a târât până sus, la el în apartament, m-a tras după el pe hol și a deschis larg ușa de la camera lui. Și am rămas mută de uimire. De la distanță pare o rochie albă de mireasă în stil tradițional, cu corsaj strâns pe corp, fustă plină și romantică și trenă lungă. Însă, pe măsură ce te apropii tot mai mult de ea, începi să remarci miile de detalii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
tema „Realități din viața românilor de peste hotare”. Au susținut comunicări personalități ale vieții culturale din țară și din afară, din care menționăm pe d-nii Pavel P. Filip și Gligor Popi din Voivodina. Vizita Comitetului filialei Sângeorz condusă de prof. Dr. Mute. - 31 august. Participarea noastră la Marea Adunare Națională din Chișinău. - 13-15. X. La propunerea Societății „Ginta Latină” și susținerea Consilierului Municipal Ing. I. Humiță secretarul societății de a se reînvia vechea tradiție a „Sărbătorilor Iașilor” municipalitatea locală a răspuns favorabil
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
vechii biserici a lui Nicolae Tiron construiește alta nouă vornicul Gheorghe Cuza, la 1814 și va fi înmormântat aici, la 1831; la rândul său, ginerele acestuia, Constantin Vârnav, construiește altă biserică din zid, la 1846, și cea din lemn o mută în Dobroslovești, în 1852, unde se află până astăzi. Într-un alt zapis, din 1765, Andrei Racleș mărturisește că socrul său, Nicolae Tiron, era fiul lui Vasile Banul. Prin urmare, în unele hotarnici, Nicolae Tiron este numit Nicolae Banul, care
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]