1,340 matches
-
au avut de optat pentru transferarea de urgență în cadrul muzeului a unor monumente de certă valoare istorică și artistică care se aflau într-o stare avansată de degradare. Această opțiune este în fapt un compromis față de planurile inițiale elaborate de muzeografii români ce se înscriu în tendința manifestată de muzeografia europeană și care prevăd o activitate de revitalizare a satelor din toate zonele etnografice, prin conservarea și restaurarea in situ a obiectivelor. În fața valului de schimbări economice și sociale, a remodelării
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
pentru școli și familii. Muzeul Național de Artă al României 2000-2005. ANGELICA IACOB, Șef Birou Educație, Muzeul Național de Artă al României. ▪ Activități educative desfășurate de Institutul de Cercetări Eco-muzeale Tulcea Proiect "Muzeul factor al educației permanente". PAUL LUCIAN TOCANIE, muzeograf, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea. ▪ Proiecte educative într-un muzeu academic: Muzeul de Mineralogie al Universității "Babeș-Bolyai". dr. DANA POP, Muzeul de Mineralogie al Universității "Babeș -Bolyai, Cluj-Napoca. ▪ Vacanța activă la muzeu (prelungirea programului de educație plastică în afara spațiului școlar
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Editura Meridiane, în 2003, sub îngrijirea Ioanei Vlasiu. Studiul cuprinde și un catalog al colecției, însoțit de note explicative pentru fiecare artist în parte; inventarul colecției a mai făcut, după 1990, obiectul unei cercetări specializate: Colecționarul mecena Alexandru Bogdan-Pitești de muzeograful Petre Oprea, Ed. Maiko, București, 1999. Un portret avizat a publicat, la sfîrșitul anilor ’80, Florin Faifer („Între umbre și penumbre: Al. Bogdan-Pitești“, în Revista de istorie și teorie literară, nr. 1-2, an. XXIV, 1989). Istoricul literar ieșean vede în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
muzeale și al colegilor de breaslă, spre care se îndreaptă cu onestitate recunoștința și prețuirea autorului: domnul directorul Mircea Mamalaucă, de la Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad, regretatul dr. Ioan Mancaș, pe atunci director al Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, muzeografilor Eugenia Popușoi și Laurențiu Ursachi, de la Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad, dr. Cristian Onel, profesor și colaborator la același muzeu, arheologului dr. Laurențiu Chiriac, în prezent directorul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, și arheologul Lăcrămioara Istina, de la Complexul Muzeal
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pentru răbdarea și înțelegerea arătată, dar și spre conducerea instituției, respectiv către cercetătorul dr. Gheorghe Dumitroaia, directorul Complexului Muzeal Județean Neamț și muzeograf Adrian Ciobanu, șef de secție la Muzeul de Istorie din Roman. Aducem mulțumiri numismatului Dan Mihăilescu, colegilor muzeografi Lucian Uță, Vasile Diaconu, din cadrul Complexului Muzeal Județean Neamț, și apreciem efortul, atenția și răbdarea de care a dat dovadă muzeograful Dan Spătariu, de la Muzeul de Istorie din Roman, în executarea părții grafice, extrem de importantă la o lucrare cu specific
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și muzeograf Adrian Ciobanu, șef de secție la Muzeul de Istorie din Roman. Aducem mulțumiri numismatului Dan Mihăilescu, colegilor muzeografi Lucian Uță, Vasile Diaconu, din cadrul Complexului Muzeal Județean Neamț, și apreciem efortul, atenția și răbdarea de care a dat dovadă muzeograful Dan Spătariu, de la Muzeul de Istorie din Roman, în executarea părții grafice, extrem de importantă la o lucrare cu specific arheologic. Respectuoase sentimente de recunoștință adresez Doamnei dr. Alexandrina Ioniță, directorul Casei Editoriale Demiurg, nu doar pentru alcătuirea indicelui ori pentru
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dedicate, an de an, omagierii savantului filolog fără egal, Bogdan Petriceicu Hasdeu, au dobândit În acest an o Însemnătate și mai mare ca urmare a interesului permanent și a dăruirii exemplare cu care această directoare admirabilă Își Îndeplinește munca de muzeograf coordonator. Iar prin farmecul său intelectual și de amfitrioană, cel puțin egal cu cel al soției lui B.P. Hasdeu, (aceasta din urmă evocată, În acest sens, de I.L. Caragiale), atrage numeroși oameni de cultură, Îndeosebi cei ce sunt cuceriți de
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Editura Augusta, Timișoara, 2003 Mazilu, Dumitru, Revoluția furată. Memoriu pentru țara mea, Cozia Ed.-Co Iordache și Ambruster, București - München, 1991 Medeleț, Florin; Ziman, Mihai, O cronică a revoluției din Timișoara. 16-22 decembrie 1989, Muzeul Banatului din Timișoara și Asociația Muzeografilor din Banat, Timișoara, 1990 Milin, Miodrag, Timișoara 15-21 decembrie ’89, Timișoara, 1990 Milin, Miodrag, Timișoara în revoluție și după (cuvânt înainte de Livius Ciocârlie), Editura Marineasa, Timișoara, 1997 Milin, Miodrag (coord.), Timișoara în arhivele Europei Libere. 17-20 decembrie 1989, Fundația Academia
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
științific Gonzalv Ionescu, unul dintre personajele cele mai burlești (involuntar), trebuie să se introducă, prin căsătorie, divorțând de propria nevastă, în clanul Conțescu. Prezențe de prim-plan, nu numai în Bietul Ioanide, ci și în Scrinul negru, orientalistul Hagienuș și muzeograful Gaittany sunt, unul: intelectualul steril, juiseur bonom și malițios, epicureu grotesc, celălalt: perfectul monden, diplomatul înnăscut, un Talleyrand ieșit din ceainăriile Fanarului. Fauna celor două romane cuprinde zeci de alte personaje, pitorești, unele, ca de pildă, prințul Hangerliu, os domnesc
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
creației libere", iar prof. Gruia Novac despre corul „Armonia la 80 de ani". Alte articole puneau în valoare instituțiile culturale și oamenii Bârladului: V. Mălinescu, secretar literar la Teatrul „Victor Ion Popa" scrie despre „Teatru act de cultură"; Eug. Popușoi, muzeograf, despre „Muzeul «Vasile Pârvan» și educația patriotică; prof. Gh. Catană, directorul Casei de cultură a sindicalelor, despre „Cenaclul plastic «N.N. Tonitza» prezență 30 activă în viața spirituală a Bârladului", iar prof. Ioan Florea realiza un micro-interviu „Treptele pasiunii cu medicul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
era opera ofițerului de la regimentul 2 roșiori Bârlad, bun colaborator la revista Miron Costin, îndrăgostit de arhivistică. După ce și‐ a realizat o colecție cu piese din trecutul poporului nostru a deschis la Bârlad primul muzeu particular unde inițiatorul era custode, muzeograf dar și îndrumător al vizitatorilor în cele două zile de acces a aces tora. Ziarul Adevărul din 19 septembrie 1912 a public at articolul „Un muzeu în Bârlad”, făcând și un inventar al pieselor din componența acestuia. Muzeul Al Saint
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
spectacole descătușează energii creatoare la școlari, declanșează ambiții la maturi și cele mai variate opinii la telespectatori. Și dacă printre interlocutori s-au aflat prof. dr. Alexandru Ionescu, prof. Corneliu Bichineț, președintele Consiliului Județean, recunoscut pentru prestațiile sale în public, muzeograf dr. Laurențiu Chiriac, ziaristul Constantin Jomir, directoarea Pavelina Tăune (școala 6), Mirela Nistoroschi, directoarea Palatului Copiilor sau un profesionist adevărat ca Romeo Tălmaciu... e bine, nu? Să-i adaug pe micii reporteri radio de la "Vocea Școlii" (6), șahiștii de la Școala
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Liceul "Gh. Roșca Codreanu" din Bârlad și apoi Facultatea de Filologie a Universității "Al. I. Cuza" din Iași. A fost profesor la diferite școli din Bârlad, redactor la ziarul Vremea nouă din Vaslui, colaborator la radio, inspector la Ministerul Culturii, muzeograf, pensionar. A colaborat la revistele România literară, Cronica, Convorbiri literare, Luceafărul, Adevărul cultural și artistic. A publicat studii și cercetări de istorie literară, eseuri, evocări, reportaje. Este autorul amplei monografii "Ion Barbu", 1986. Editează operele mai multor personalități românești (G.
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Blestemul Prutului, 2002, proză, ș.a., ș.a. MUNTEANU, Paul, n. 17 septembrie 1939, Vaslui (Unirea, comuna Cozmești):profesor, publicist, om politic. A urmat Facultatea de Filosofie-Istorie a Universității "al. I. Cuza" din Iași. A fost profesor la Fâstâci, Pușcași, Codăești, Iași, muzeograf la Muzeul "Ștefan cel Mare" Vaslui (1979 1984), redactor la Întreprinderea Cinematografică (1984-1989). A participat direct la Revoluția din 1989. Fondator al revistei de cultură și istorie Gazeta de est (1990-1991). A publicat studii și cercetări de istorie, eseuri. Articole
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Tamara Buciuceanu, Puiu Călinescu, Jean Constantin, Doina Badea. Meritele prof. dr. ing. Avram D. Tudosie se înscriu în rândul reputaților întemeietori... (Acad. prof. univ. Valeriu D. Cotea) 374 VASILIU, Lucian, n. 8 ianuarie 1954, Puiești, Vaslui. Studii Puiești, Bârlad, Iași. muzeograf apoi director al Muzeului Literaturii Române (Casa Pogor din Iași), coordonator al revistei Dacia Literară; prezent în presa literară cu eseuri, articole, note și comentarii cu o tematică diversă. Debut în Convorbiri Literare cu versuri, 1973, editorial în 1981 cu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
public larg, mai mult sau mai puțin educat, dar neprofesionalizat în studiul istoriei și memoria culturală (după formula lui Jan Assmann) întreținută de specialiștii care exercită diferite profesiuni legate de producerea și vehicularea autorizată a cunoștințelor despre trecut: cercetători, profesori, muzeografi, arhiviști, bibliotecari etc. Cele două paliere grupează, în linii mari, amatorii (consumatorii) de informații despre trecut și specialiștii sau emițătorii autorizați ai acestor informații. Situarea într-una din cele două zone sau la limita dintre ele este de obicei participativă
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
XIV-XVIII, în punctul denumit de localnici „La Bisericuță”. Cu această ocazie am putut cerceta, în decurs de câțiva ani, cea mai mare necropolă medievală din România. La această cercetare s-a adăugat un nou membru al colectivului, prof. Domnița Hordilă, muzeograf la Muzeul de Istorie din Roman. Rezultatele acestor cercetări vor face obiectul celui de al treilea volum „Săbăoani” (Fig. 19) (Plan general II). Așadar, încă din prima campanie de săpături efectuată în cimitirul din sec. II-III d. Chr. descoperit în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Vlahuță” prilejuit de sărbătorirea a 150 de ani de la naștere, am avut ocazia să aud în cuvântul de închidere a evenimentului o chemare care mi s-a părut deosebit de interesantă și de adânc substrat intelectual și moral. Doamna Alina Butnaru, muzeograf la Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad, coorganizatoare a acțiunii, adresându-se profesorilor aflați în sală i-a îndemnat ca atunci când vizitează sălile instituției la care ea lucrează să fie înt ovărășiți și de elevii cărora le sunt diriginți ori simpli
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de la naștere (5 septembrie 1858 - 19 noiembrie 1919). Invitat de onoare al manifestării a fost crit icul și istoricul literar Nicolae Crețu din Iași,originar din B ârlad. Intervențiile la subiect au aparținut și criticului Valeriu Râpeanu care, prin vocea muzeografului Alina Butnaru, coorganizatoare a manifestării, s-a referit la comemorat - ca scriitor reprezentativ al României, cu trimiteri de substanță, judicios pregătite, ascultate cu luare aminte . Al tă organizatoare, doamna profesoară Elena Monu, președinta Societății literar culturale „Academia Bârlădeană” a prezentat
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
opera diversă a celui pe care mereu trebuie să-l aprofundăm, cunoscându-l, transmițând asemenea foame spre îndestularea minții și a sufletului și tinerilor zilelor n oast re. Întocmai cum cu înțelepciune a făcut chemare către noi doamna Alina Butnaru, muzeograf la instituția care poartă numelui a ltui om de valoare a Bârladului și a țării, savantul Vasile Pârv an. Liceul “Cuza Vodă” Huși la a 90 aniversare Alma Mater Hussiensis - carte a cărților (Publicat în revista „Lohanul” nr.4/2008.) „Alma Mater
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Zorile, revista liceului”, ajungem la alt capitol ded icat „Personalităților Liceului hușean - cu profiluri și evocări.” Autorii acestor medalioane reușesc să readucă din cărți, fapte și amintiri referitoare la mulți oameni de seamă: Lina Ciobanu - pe Gheorghe Focșa, etnograful și muzeograful; Gheorghe Moraru - pe Constantin Toma, membru corespondent al Academiei Române, un mare biolog, fiu al Boțeștilor; Theodor Codreanu - pe Petru Ioan cu logica „integrală”, o personalitate despre care s a mai amintit; Ion Gh eorghe Pricop - cu „Arcane peste timp”,îndemnându
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
instituție, revist a po pulariza des muzeul particular Al. Saint-Georges din Bârlad, operă a ofițerului îndrăgostit de arhivistică și care își realizase o colecție cu piese din trecutul poporului nostru, muzeu la care el era nu numai inițiatorul, colecționarul, custodele, muzeograful „de serviciu” dar și îndrumătorul vizitatorilor în cele două zile de acces a acestora (p.374 375 din „Mari personalități...”). Rămas la o singură sursă de informare, Ioan B aban repetă adesea că autorul luat în discuție, fie e „un
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de lămurire dusă cu familia, o foarte mică parte din colecția lui COSTACHE BURAGA de la DĂNEȘTI a fost adusă la Muzeul Județean “Ștefan cel Mare“ din Vaslui. Directorii acestei prestigioase instituții de cultură, profesorii Constantin Popescu și Ioan Mancaș, precum și muzeograful Doina Rotaru, s-au zbătut foarte mult pentru ca obiectele arheologice și etnografice să fie păstrate la loc cuvenit și să poată fi văzute de un public mai larg. După ce au fost restaurate, o parte dintre ele au fost expuse în
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
După ce au fost restaurate, o parte dintre ele au fost expuse în Sala ”Arta” a muzeului vasluian, cu ocazia celei de-a XXIX-a Sesiuni Naționale de Comunicări Științifice “Acta Moldaviae Meridionalis” (29-30 noiembrie 2006), în cadrul unei expoziții organizate de către muzeografii Laurențiu Chiriac și Ciprian Lazanu. Așadar, COSTACHE BURAGA pasionat cercetător în domeniul arheologiei, etnografiei, literaturii, colecționar și inovator a fost o personalitate complexă a zonei DĂNEȘTILOR. El a reprezentat o idee, a fost omul care a urmărit valorificarea trecului fondator
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
un bun amfitrion pentru toți cei care-i călcau pragul. Ne mândream și noi mai ales că lumea era foarte interesată de casa-muzeu, rodul muncii epuizante a întregii noastre familii. Era un fapt obișnuit să fim vizitați de către arheologi, etnografi, muzeografi, oameni de cultură și artă, ziariști, oameni de radio și televiziune... Cei care semnau în jurnalul de impresii al vizitatorilor aduceau elogii muzeului și creatorului său Costache Buraga, dar nimeni nu bănuia drama care se ascundea în spatele acestui muzeu și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]