1,091 matches
-
poezie. Capitolul al doilea are ca titlu un vers din Eminescu: „Organele-s sfărâmate și maestrul e nebun!” Acum mitul Eminescu își lărgește aria. Poezia ultimilor ani, limpede și armonioasă, scuturată de „surplusul” obscurităților din prima fază, inteliogibilitatea ei și muzicalitatea au fost factori decisivi pentru consolidarea unei noi etape mitice. Poemul „Luceafărul” sau poezia „La steaua” ne stau mărturie. De asemenea poeziile din „epoca veroniană” se deschide către un public larg, un fel de romanță eminesciană, cum o numește Iulian
LUCIAN BOIA-MIHAI EMINESCU, ROMÂNUL ABSOLUT- RECENZIE DE CARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1449924560.html [Corola-blog/BlogPost/370309_a_371638]
-
deseori am zăbovit,/ pe cărările de dor,/ Care-mi așterneau ușor/ Când trecut...când viitor.“( Amintiri ce dau în spic ). Raveca Vlașin ”construiește” cu ajutorul unui fir roșu narațiuni atrăgătoare, conturând o atmosferă de poveste cu ajutorul versului clasic, sprințar, tangențiind cu muzicalitatea. Personajele sunt anotimpurile, ghiocelul, veverițele, Luna, grădina,greierii, Regina Furnica, gândăceii, melcii, răsura,vrăbiuța, toboșarul, câinele, ariciul, iarna, omul de zăpadă, măgărușul, cățelul, bunica, nepoțica, Micky Mouse, Maia, Eminescu, stelele, etc, toate contribuind “Spre-mplinirea vremii noastre,/ Rugăciune ne e
POEZIA PENTRU COPII-POVESTEA UNUI IZVOR AL TUTUROR TRĂIRILOR NOASTRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1438929500.html [Corola-blog/BlogPost/368153_a_369482]
-
vieții, totuși, în general vorbind, este o poezie care dezvăluie o fire echilibrată. Deși este o persoană puternică, dinamică, neobosită, este în același timp sensibilă ă și în lumea poeziei se mișcă cu ușurință. Pentru ea poezia înseamnă eufonie, ritm, muzicalitate, folosind cel mai adesea versul classic, dar rămâne ancorată în realitate. Dimensiunea patriotică pulsează și ea în versurile sale. Privind cu luciditate si cernând cu discernamant faptele, în același timp, se simte o stare de exasperare, de revoltă, durere, suspin
POEZIILE DOMNICĂI VĂRZARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1471334294.html [Corola-blog/BlogPost/366297_a_367626]
-
între Dubai și Craiova , rădăcinile sale mioritice o fac să revină acasă, unde se încarcă adesea cu energie spirituală ca să ne-o dăruiască prin artă să. Camelia Radulian scrie poezii de o profundă simțire românească, pline de lirism ,metafore și muzicalitate, prețioase cântece despre dorul de acasă, despre oameni, părinți, prieteni,viața, natura,iubire, tristețe și bucurie. Citește mai mult by Marin MIHAI // Camelia Radulian, supranumita ´´femeia -poem´´ de către Jurnalul Național, scrie o poezie sublima , adesea transpusa în cântece de muzică
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihai_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/363337_a_364666]
-
între Dubai și Craiova , rădăcinile sale mioritice o fac să revină acasă, unde se încarcă adesea cu energie spirituală ca să ne-o dăruiască prin artă sa.Camelia Radulian scrie poezii de o profundă simțire românească, pline de lirism ,metafore și muzicalitate, prețioase cântece despre dorul de acasă, despre oameni, părinți, prieteni,viața, natura,iubire, tristețe și bucurie.... XVI. CONCURSUL NAȚIONAL DE POEZIE „IULIA HAȘDEU” -EDIȚIA A XIII-A -PLOIEȘTI 2015, de Mihai Marin, publicat în Ediția nr. 1751 din 17 octombrie
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihai_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/363337_a_364666]
-
voastră-abia încap.../ Dar am să dau curând la cap". În "Serenada muncitorului" publicată în "Ilustrația națională" în ianuarie 1914, pe pagina 5, sub titlul " Serenada", găsim chiar în titlu un hedonism, fiind o îmbinare de opoziții: serenadei - ca sugestie a muzicalității care creează acea stare de plăcere i se alătură un termen cu încărcătură socială, ce poate fi rațională. Astfel stau lucrurile când, ca la Epicur, în cadrul hedonismului, rațiunea este transferată în plăcere, sau plăcerea devine rațională. La Bacovia, fericirea cu
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Elemente_ale_hedonismului_in_poezia_lui_bacovia_0.html [Corola-blog/BlogPost/355196_a_356525]
-
dor, de dragoste. Culeg de pe ramurile vieții muguri de dor și de visare. Dorul e un cuvânt atât de frumos în limba română... În nicio limbă nu transmite atât de mult și nu atinge atât de profund sufletul. Are o muzicalitate aparte, o trăire unică, o semnificație adâncă. Nu e de mirare că e simbolul dominant în lirica și creațiile mele. E un sentiment răvășitor care ține de rădăcinile noastre, de folclor, de bogăția spirituală. E o stare de spirit familiară
MI-E DOR... de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_lavinia_niculicea_1431545153.html [Corola-blog/BlogPost/352101_a_353430]
-
transformăm în muguri de ploi // De prea multă liniște, // încep să bată, din întuneric, // clopote de seară..// a câta oară, // a câta oară?”.( În liniște). Natura participă la stările oamenilor. Toamna este anotimpul care farmecă, umple sufletul de culoare și muzicalitate... dar privind dincolo de „fereastra de ceară” cum „magnolia resemnată sângerează” iar vântul anunță că iarna se apropie... nu poți decât să ai sentimentul risipirii, tristeții, să vezi pur și simplu cum „singurătatea ne copleșește” - așa cum afirmă și simte poeta. „brazii
RECENZIE. VOLUMUL DE POEZIE „VIAŢA LA IMPERFECT”(BILINGV – ÎN ROMÂNĂ ŞI ENGLEZĂ), AUTOR ELEONORA STAMATE de VALENTINA BECART în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_volumul_de_poezie_viata_la_valentina_becart_1348779374.html [Corola-blog/BlogPost/365813_a_367142]
-
insuflat glasului ei, într-un crescendo de la cristalizarea unui vuiet lin, la ecoul tulnicelor. Ce frumos cânta Narcisa Suciu! Natura, cu miracolele ei și omul cu omenescul și inefabilul cânta! Simpla rostire a unui cuvânt, în vocea Narcisei Suciu are muzicalitate, iar cântecele ei nu pot fi așezate într-un opis, într-o categorie. Ele sunt asemenea ghirlandelor ce au în corole esențe de parfumuri și expoziție de culori. Cântecele acestea au incantații folclorice, vibrații de folk, răsunet de chitări, mângâieri
NARCISA SUCIU. LA FIECARE REVEDERE, ACEEAŞI, CA SOARELE ÎN FIECARE DIMINEAŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1428819034.html [Corola-blog/BlogPost/374534_a_375863]
-
Mi-au făcut cu ochiul, frate!/ Una am mâncat, sunt OPT. Folosind aceeași metodă a cunoașterii prin joc, poeta în “POEZIA legumelor, fructelor și cerealelor“, pune “accentul pe latura estetică a textului” cunoscând faptul că micul cititor este receptiv la muzicalitatea și ritmicitatea catrenului, reținând în acest context mesajul transmis: “Galbenă și lunguiață/ E banana, dulce, bună,/ Seamănă cu-n castravete,/ Este fruct și nu legumă. “(Banana ). Se cunoaște faptul că micii învățăcei greu percep alfabetul. Ligya Diaconescu în placheta “Poezia
VERSUL CA METODĂ ÎN EDUCAREA COPIILOR. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Versul_ca_metoda_in_educarea_al_florin_tene_1393655370.html [Corola-blog/BlogPost/367457_a_368786]
-
face doar descrieri și nu preia o imagine fără a reflecta, a o transfigura și transpune prin popriul mod de exprimare. Culoarea, agentul principal este străjuită de formă și împreună se unesc sub forța luminii. Reprezentant al realului, pictorul distinge muzicalitatea peisajului, surprinde momente de viață, oferă crâmpeie din simțurile sale, dizolvate în culoare, direct pe suportul pictural. Cu acest prilej, al expoziției personale, Mihai Cotovanu a lansat un minunat album ce conține creația sa și care este intitulat „Spiritualitate și
TRIMITERI SPRE PICTURA SUBTILĂ TRANSPUSĂ CU MĂIESTRIE DE MIHAI COTOVANU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1459750931.html [Corola-blog/BlogPost/340579_a_341908]
-
sfat supraviețuitor transă spartă în auricol a ține seama de fluier și când nu-i mai auzim sunetul și când nu mai suflăm * cine începea judecata arătura reavănă mai mărunțită prin trecere alibiul poeziei în fața represiunii și a morții sororale muzicalitate sintactică transferate penaje oceanului zăvoi de sălcii grâu mustăcios ca-n avatarul trifoiului numai nebunia iubește afinitățile podesc întomnări de stil lupasciene fiară semantică poetul Alcandoriei ideal albastre molia din fundul ghemului și cui i te-ai mai retrocedat n-
POSTHIND (1) – SCRISUL ÎN SINE (POEME) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/george_anca_1479626141.html [Corola-blog/BlogPost/340072_a_341401]
-
stil lupasciene fiară semantică poetul Alcandoriei ideal albastre molia din fundul ghemului și cui i te-ai mai retrocedat n-am vorbit servire n-am servit vorbire dodii și iambire * întoarse colonii putreziciune fertilă ori paști ori îți cauți ghinda muzicalitatea e a scriiturii inspirația frigului ceață zilele gările pozitivitate până la dărâmare * din flux și la zi pe strada evidențiaților ai dreptul să vrei-vrii aură pe pământ cap de cal flămând corecție de ziduri zugrăvite taci ca-n filmul celălalt teatrem
POSTHIND (1) – SCRISUL ÎN SINE (POEME) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/george_anca_1479626141.html [Corola-blog/BlogPost/340072_a_341401]
-
autoimpuse sau dobândite prin educație ori prin religie. Este o poezie de iubire izvorâtă din preaplinul unui suflet sensibil, adolescentin, ce curge firesc, muzical, frumos. “Iubite”sau “Rugăciune” sunt poeme ce ar suna foarte bine pe muzica, versurile având o muzicalitate remarcabilă: “Te porți ca și cum n-am muri niciodată/ ca și cum... noaptea n-ar fi pe pamânt/ ca și cum clipa n-ar trece îndată/ și iubirea/ n-ar fi/ dar sfânt/”( Iubite). Maria Cernegura crede că în fiecare om exista ceva frumos de la
EDITURA SEMNE 2015// AUTOR DORINA STOICA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1462532298.html [Corola-blog/BlogPost/380496_a_381825]
-
era adevărată pasiune a fiului lor. Cea mai bună modalitate prin care poate fi descrisă abordarea lui Ronnie asupra B-Boying-ului este “totală”. Se concentrează să integreze toate elementele B-Boying-ului în stilul său: mișcări de picioare, mișcări power, top rock-uri, muzicalitate și multe altele. Mișcările sale speciale sunt variații de freeze-uri și tranziții de mișcări complicate de picioare combinate cu mișcări power. Strategiile de battle sunt foarte directe: consistentă, calmitate și agresivitate. El declară: “Nu contează cât de mult se dă
Campionii breakdance in România by http://www.zilesinopti.ro/articole/2198/campionii-breakdance-in-romania [Corola-blog/BlogPost/99540_a_100832]
-
ordin deontologic al traducătorului, se apleacă asupra poeților în viață, vii, cum îi place lui să spună adesea. Dintre clasici, l-a abordat pe Eminescu. S-a străduit să atingă perfecțiunea, mai ales să rezolve conflictul latent dintre sens și muzicalitate, să anuleze handicapul ca poetul nostru național să n-o fi scris și în altă limbă și știind că în spaniolă nu există un Eminescu tradus mulțumitor. Prima traducere a lui Eminescu a fost făcută în engleză, în preajma lui 1930
SENSIBILITĂŢI CONGRUENTE, DINCOLO DE BARIERELE LINGVISTICE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_sensi_mihai_batog_bujenita_1363075689.html [Corola-blog/BlogPost/352624_a_353953]
-
Mario Castro Navarrete). Faptul că Eminescu e tradus în spaniolă este un beneficiu, mai ales că alături de portugheză, chineză, hindusă și câteva limbi islamice, această limbă a rămas rezistentă la globalizare, concentrându-se asupra ei însăși, conservându-și vitalitatea și muzicalitatea ceea ce este formidabil pentru versul eminescian. (Nicoleta Dabija, Lector Univ. Dr. al Universității "Apollonia" din Iași, directorul Agenției de Presă "Info Apollonia"). Este doar una din prezentările acestui poet nu numai adoptat de ieșeni, ci și iubit și prețuit de
SENSIBILITĂŢI CONGRUENTE, DINCOLO DE BARIERELE LINGVISTICE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_sensi_mihai_batog_bujenita_1363075689.html [Corola-blog/BlogPost/352624_a_353953]
-
cumva imposibil de evitat, dar în cazul de față puternic estompat, nu nepărat de perfecta înțelegere a limbiilor, ci mai ales de pătrunderea în intimitățile acestora (firesc pentru spaniolă și admirabil pentru română!), sesizarea jocului subtil al cuvintelor în context, muzicalitatea și nu în ultimul rând respectarea prozodiei. Greu, foarte greu, însă Mario Castro Navarrete cel care a stat în bibliotecă timp de șaptesprezece ani nu a fost un simplu distribuitor de carte ci un filosof care a pătruns tainele lor
SENSIBILITĂŢI CONGRUENTE, DINCOLO DE BARIERELE LINGVISTICE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_sensi_mihai_batog_bujenita_1363075689.html [Corola-blog/BlogPost/352624_a_353953]
-
mare noblețe, se adresează suav și cu candoare sufletului nostru, poeziile sale devin o adevărată oază de liniște, o mare binefacere pentru cei însetați de frumos, de calm, de acele valori date omului din vremurile dintâi. Poezia sa are o muzicalitate liniștitoare, e de o aleasă bonomie, scrisă într-un grai domol, liniștitor. E o raritate ca în această epocă a vitezei, care ne dă senzația de vârtej, să întâlnești un poet care se așează pe marginea clipei pentru a adăsta
RUGĂ ALE SCRIITORULUI ADJUDEAN GHEORGHE A. STROIA, TRADUSE ÎN LIMBILE FRANCEZĂ, ITALIANĂ , ENGLEZĂ ȘI ALBANEZĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1433673893.html [Corola-blog/BlogPost/352860_a_354189]
-
unde sufletul fuge prin icoana răsăritului. (NICHOLAS BUDA, Florida - SUA); *** Am citit cu plăcere cartea poetului George Stroia, care urcă necontenit spre noi piscuri spirituale, dovedind sensibilitate, forță artistică și eleganță în susținerea discursului său poetic. Uneori, ești acaparat de muzicalitatea cuvintelor alese cu grijă de poet, alteori, discursul său este tulburător prin gravitatea temelor fundamentale pe care le abordează. Atunci când amintește de părinții săi, simți că întregul său Univers poetic freamătă de o neliniște adâncă, iar când extrapolează spațiile iluminate
RUGĂ ALE SCRIITORULUI ADJUDEAN GHEORGHE A. STROIA, TRADUSE ÎN LIMBILE FRANCEZĂ, ITALIANĂ , ENGLEZĂ ȘI ALBANEZĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1433673893.html [Corola-blog/BlogPost/352860_a_354189]
-
fază mitul nu are o componentă ideologică, și spun asta fiindcă a ajuns apoi, vom vedea imediat, să aibă o încărcătură ideologică foarte puternică. Dar în prima fază s-au întâlnit aceste două elemente: calitatea deosebită a poeziei și accesibilitatea, muzicalitatea ei. Poezia asta de tip romanță s-a întâlnit cu destinul tragic al poetului. Ideologia nu numai că este absentă, dar sunt și mulți care nu-i agreează ideologia lui Eminescu, o ideologie destul de personală în multe din componentele ei
Este Mihai Eminescu românul absolut? Istoricul Lucian Boia la Interviurile Republica by https://republica.ro/este-mihai-eminescu-romanul-absolut-istoricul-lucian-boia-la-interviurile-republica_2 [Corola-blog/BlogPost/338343_a_339672]
-
de cunoscut ca Eminescu? E greu de spus. Asta e forța mitului. Poți să constați ingredientele, dar nu înseamnă neapărat că ingredientele alea trebuiau să dea un mit. La Eminescu, s-a împletit viața poetului cu finalul acesta tragic cu muzicalitatea poeziei. Și toate astea au dat un mit, puteau să nu-l dea. Nu există rețete. Dacă ar exista rețete am fabrica mituri după cum am dori. Dacă ar fi să predați o lecție despre Eminescu care sunt primele trei lucruri
Este Mihai Eminescu românul absolut? Istoricul Lucian Boia la Interviurile Republica by https://republica.ro/este-mihai-eminescu-romanul-absolut-istoricul-lucian-boia-la-interviurile-republica_2 [Corola-blog/BlogPost/338343_a_339672]
-
neobservat și a fost apreciat de voci autorizate ale criticii literare drept unul promițător, cu toate stângăciile inerente vârstei sale poetice. În primele două volume citate, Adrian Trifan cultivă o poezie de factură clasică, la care se reține o anume muzicalitate, o atenție aparte acordată prozodiei cizelată în chip parnasian, cu un evident simț al limbii și, mai ales, prospețimea, sinceritatea, candoarea adolescentină a trăirilor caligrafiate cu finețe și reală emoție. Vădita predilecție pentru un discurs liric de o subliniată muzicalitate
VIRTUŢILE JURNALULUI LIRIC DE VICTOR RUSU de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ioan_adrian_trifan_1460050823.html [Corola-blog/BlogPost/367988_a_369317]
-
muzicalitate, o atenție aparte acordată prozodiei cizelată în chip parnasian, cu un evident simț al limbii și, mai ales, prospețimea, sinceritatea, candoarea adolescentină a trăirilor caligrafiate cu finețe și reală emoție. Vădita predilecție pentru un discurs liric de o subliniată muzicalitate îl face, adesea, să-și apropie cu reușite notabile, matricea stilistică a poeziei populare, cu indicibila ei vrajă incantatorie. Foarte inspirat, exact și sugestiv titlul celui de al treilea volum de poeme - „Schimbarea la pană” (2002), care marchează, într-adevăr
VIRTUŢILE JURNALULUI LIRIC DE VICTOR RUSU de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ioan_adrian_trifan_1460050823.html [Corola-blog/BlogPost/367988_a_369317]
-
Râmnicul meu. Articolele în proză (eseurile) și poeziile sunt însoțite de reproduceri după lucrări ale artiștilor plastici prezenți la vernisaje în edițiile anterioare ale „Rotondei Plopilor Aprinși”, semnate de pictori iluștri: Alexandra Meiloiu „Dansul mării”, Tudor Meiloiu „Visul Păsării” și „Muzicalitate”, Gheorghe Dican „Dialog” și „Stâncă și flori pe Valea Sohodolului”,, Dan Cioca „Pasărea Paradisului” și „Fără titlu”, Consuella Meiloiu „Lacrimi de anemone”și „Totem”, Marin Răducu „Gest III” și „Gest IV”, „Rodica Tarța „Peisaj citadin vâlcean 1” și „Peisaj citadin
O CARTE-TEZAUR, DAR SCRIITORICESC PENTRU UN ORAŞ VOIEVODAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1449067030.html [Corola-blog/BlogPost/383200_a_384529]