614 matches
-
drept, și-o minte în sclipici. Un piticit ce nu-și știa părinții și zicea că lumea-i spune Ciubucică și nu avea habar de anii ce-i avea. Se pomenise printre oi și băciul îi dădea mâncare, cămeșă și nădragi purtați. Povestea spune că atunci când foamea îl răzbea lua în gură țâța oii și-ntins pe spate se oprea din supt doar când era în saț de burtă. Cânta din frunză de găselniță și scrijelea ciomegele cu moacă. Avea culcuș
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
orbul găinilor, Gogule! s-a răstit mamaie la el și cum își trăsese deja rochia, l-a împins pe tataie și a dat să deschidă ușa. -Ce faci, Susano? Mă dai în mâna lor? a întrebat-o speriat. -Trageți mă nădragii peste izmene, ia-ți opincile în mână și dacă nu te strig din poartă, fugi printre grădini la fete cât oi sta cu ei de vorbă, că doar nu ne-o tăia gâtul. Bogați n-am fost, pe nimeni n-
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
să ne audă tot satul?! i-a răspuns tataie care venea grăbit din grădină. Stăteam cu fața lipită de geam și dintr-o curiozitate de copil rău, voiam cu orice preț să știu dacă tataie avusese timp să-și tragă nădragii și să-și încalțe opincile. -Ce aveți bre, de v-ați speriat așa? i-a întrebat mustăciosul care conducea camionul. Tataie se învârtea prin curte, așa cum se învârteau gâinile când le alergam să prindem una pentru tăiat. -Vino, bre, și
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
ieșit pe prispă și de acolo, cu voce tare, poate mai tare decât o aveam de obicei, am strigat după tataie care ducea pe rând cocoșii în grajd. -Ia vezi, tataie, că tot te duci în grădină, poate îți găsești nădragii și opincile printre răzoare. Norocul tău că nu au fost ăia de la partid, căci altfel ai fi ajuns la tușa fără izmene. -Aoleu, măiculița mea, omoară omul! am auzit frânturi când trecea pe lângă prispă. -Dar-ar boala în năravul tău de
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
mamaie: -Bre, nu pot! Ce vrei să-mi dau duhul acilea în ogradă, pentru un nenorocit de gât de țuică? -Îți mai dau unul, ce boală, doar nu oi fi de mămăligă, că te-a făcut mă-ta să porți nădragi! Și supărată de târgul făcut cu Fane, mamaia a luat cana și s-a îndreptat iar spre celar. Când a ieșit în curte cu cana plină de țuică, Fane ținea în brațe unul dintre cei patru cocoși. Toată față îi
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
tšarihe (Șeineanu, ÎI, 132; Meyer 439; Lokotsch 401); din cioară „șireturi pentru picioare” (Capidan, Dacor., IV, 265); de la benevreci, contaminat cu čoa (‹ çohe) „stofă de lină groasă” (Weigand, Jb., XVI, 222). - ciorecar, (țăran, sătean). • Sursa: DER (1958-1966): cioareci pl. 1. nădragi țărănești foarte strâmți, din lână țesuta în patru ițe și deci mai groși decât ițarii; 2. (Banat) ciorapi de dimie pentru femei. [Turc. ČARIK, încălțăminte de piele groasă: sensul intermediar e «ghetre», accepțiunea vorbei în macedo-româna (cf. fr. chausses, nădragi
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
nădragi țărănești foarte strâmți, din lână țesuta în patru ițe și deci mai groși decât ițarii; 2. (Banat) ciorapi de dimie pentru femei. [Turc. ČARIK, încălțăminte de piele groasă: sensul intermediar e «ghetre», accepțiunea vorbei în macedo-româna (cf. fr. chausses, nădragi, lit. încălțăminte)]. • Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929): cĭoárecĭ m. pl. (văr. din turecĭ. V. tureac). Vest. Pantalonĭ țărăneștĭ strimțĭ de dimie. V. bernevecĭ, ceacșirĭ, poturĭ. • Sursa: Scriban (1939) | Definiții din dicționare specializate. Aceste definiții pot explica numai anumite
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
unicat ce fac figuri în duplicat, pentru triplicate. Bărbații VIP în slip sunt rari, ce-i în ținută-s în vizor și ochii noștri îi încondeiază ... Dinescu e un măscărici de talent. Oțil - are o vorbă de rușine cusută pe nădragi. Lazarus - creier stors de fufe și scorneli. Isărescu - e proteză la o economie ciungă. Țânțăreanu - crai obosit de caznă. Oprescu - chirurg de șandramale. Drăgulescu - salt cu ațâț de palmă la capră. Irinelul cu boașe bătucite de metrese. Tolea - o coșcogea
BUNGHIALĂ DE VIP-URI ÎN TABACI ! (II) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359623_a_360952]
-
Șandru - figurantă în teatru de bâlci. Maculatura docilă trezește pofte, deșucheate, amintiri și manoperă ... Pofticioși, puțoi, pensinari, neveste negliiate, săteni fără căpătâi și pizmași privesc struguroii acri sau indecențe. Muc și sfârc. Pitiș fără ascunziș, card de silicon, agățătoare de nădragi, muieret cu târtițan vânj ... măciuci ... Andreșana, pântec franjurad de calapoade. Miha-elan-berg, de la escu la junior, cu elen în oțel abandonat, Ileana-riuc - șarm înodat de circuit închis. Andreea Raicu - sex appeal tocit de târși în pădiniș Băsescuța - tupeistă de poză-n
BUNGHIALĂ DE VIP-URI ÎN TABACI ! (I) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359624_a_360953]
-
exhibiționiști, narcisiști și divele de Facebook Apropo, Jean Jacques Rousseau, cei ce i-au citit autobiografia cunosc, obișnuia să stea ascuns într-un tufiș și, când slujnicele erau trimise să ia apă de la fântănâ, ieșea de-acolo, își dădea jos nădragii și, după ce-și fâlfâia încântat cucul în fața lor, o lua la fugă. Dau acest exemplu întrucât se tot invocă drepturile LGBT în legătură cu genialitatea câtorva dintre ei, care au adus un aport la progresul omenirii. De acord, și Rousseau a
De ce Conchita, cu barbă şi rochie mulată de seară, e ok, dar să te plimbi în slip prin Piaţa Romană nu e? () [Corola-blog/BlogPost/338504_a_339833]
-
în clipele de ceartă erau elemente de refulare: Tăiat-ar cinenutrebuie, lovite-ar moartea, mâncate-ar pământul, lovite-ar buba, lovite-ar jigodia... Marin Preda folosește în roman cuvinte autentice care denumesc îmbrăcămintea și încălțămintea: opincă, dulamă, flanelă, țoale, aba, nădragi, baruș, crepdeșin, americă, scurteică, murea etc, din domeniul bucătăriei: strachină, ștevie, pâsat, pilaf, dumicat, cuvinte care denumesc obiecte din casă și din curte: prag, podișcă, parmalâc, belciugării, târlici, cipici, cergă, boboroadă, caftane, fes, rășchitor, daravelă,leliță, vadră, a da dosul
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
Dacă fac vreo prostie, mă mănâncă fina cu fulgi cu tot! Mai bine stau în banca mea! Flori - ora 12:32 Nesimțitul! Ce libidinos! Ce ocheade îmi aruncă! Se face pielea găină pe mine! Brrrr! E o vorbă: „câți cu nădragi, toți ți-s dragi”, dar se aplică pentru femei! Pentru bărbați ar fi: câte cu fuste, toate ți-s dragi! Nu rimează, dar ideea este aceeași. „Fiuu, fiuu”! Simt o mică înțepătură în inimă, dar trece rapid, nu are nici o
SĂGEATA LUI CUPIDON I (TITLU PROVIZORIU) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342324_a_343653]
-
Acasa > Redactia > Autori > PĂTRUNDERE DE TOAMNĂ Autor: Marius Robu Publicat în: Ediția nr. 1008 din 04 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului PĂTRUNDERE DE TOAMNĂ Eu numai suflet și tu numai trup Eu doar nădragi și tu doar minijup; Cum poate face, măi frate O femeie cât fac toate? Eu numai minte și tu numai vis Eu doar infern și tu doar paradis; Cum poate face, măi vere O femeie cât o bere? Tu numai
PĂTRUNDERE DE TOAMNĂ de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341192_a_342521]
-
pentru mine. Secretara mea, Doinita Filip, abia aștepta să aibă un motiv să-mi dea la cap și să mă cânte la englezi. În situația în care eram, aș fi acceptat orice și țiganii m-au mirosit că-mi dârdâie nădragii de frică și m-au silit să accept propunerea lor. Aș fi dat și cămașă de pe mine ca să aplicăm legea lui mucles și ca să dovedesc că sunt „băiat de comitet”, am cotrobăit printre pepenoaice, am dat de samsonit pe care
ACCIDENT DE CIRCULAŢIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344312_a_345641]
-
înalță pe cele mai înalte culmi de visare, cel care te motivează, determinându-te ( la un moment dat) să-ți depășești limitele. Cei doi protagoniști ai frumoasei povești de iubire sunt: Titi Drăgan, elev din satul Valea Morilor și Lili Nădrag “din Valea Mirii, la numai câțiva kilometrii de Vecinești. Valea Mirii, este și acum un sat situat pe malurile bălților dunărene ce se desfășoară în salbă, însoțind fluviul în drumul lui spre delta rășchirată ca degetele unei palme ce vor
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
ei erau călători veniți din depărtări, agili, cu atenția îndreptată majoritar spre rău.” Planul principal pe care se bazează întreaga acțiune a romanului este povestea de iubire dintre acești doi adolescenți: Titi Drăgan (în clasa a XI-a) și Lili Nădrag( în clasa a X-a). Îndată ce iubirea s-a strecurat în sufletele lor “Privirile lor s-au intersectat pentru câteva clipe, dar de-ajuns ca „mai marele” dintr-a XI-a să simtă un fior necunoscut până atunci, nebănuit, necontrolat
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
să buchisească și nu s-a oprit. Citea cu pasiune tot ce-i pica în mână, chiar ajunsese la adolescență un fel de filozof al școlii, aplecat asupra multor problematici cu trimitere spre vârste ceva mai bogate în ani. Lili Nădrag era o fată drăguță, serioasă , având, de asemenea ,o creștere sănătoasă și aleasă, chiar dacă locuia într-un sat uitat de D-zeu. Avea ca hobby muzica, asemenea lui Titi Drăgan. “Și-a amintit atunci că Lili avea o voce care
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
dirigintele Rotică, dar și pe cei doi colegi de clasă, Doru și Radu, prieteni buni care au dovedit de-a lungul anilor de liceu că-și merită acestă “calitate”, mai rar întâlnită, Titi are bucuria de a numi pe Lili Nădrag “fata nr. 1 a liceului”, fiind aleasă “Miss liceul Vecinești”. Au urmat vacanțele, dorul nebun după “sufletul” iubit, scrisorile pline de dragoste, uneori și gelozie...fiecare reușind să închidă într-o cămăruță secretă a inimii toate lacrimile și dezamăgirile (existente
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
de o locuință, problemă care se rezolvă în timp scurt. Rezultatele remarcabile îl propulsează în funcția de inspector școlar. Nimic întâmplător... când este trimis în inspecție la Valea Mirii. “-Bună ziua, spuse directoarea timid rămânând lângă ușă. Eu sunt Liliana Nădrag, directorul școlii din Valea Mirii și profesor...” Și iar las cititorului... enigma reîntâlnirii cu Lili. Una dintre pasiunile personajului principal este cuvântul scris, acesta devenind un bun prozator, poet ... având colaborări multiple, atât cu alți confrați “condeieri”, cât și cu
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
localitate erau invitați cu regularitate. “La întâlnirea de la Vecinești din anul acela, venind vorba despre colegii de liceu, Lenka îi spuse lui Titi: -M-am întâlnit anul ăsta de paștele blajinilor, în cimitirul din Valea Mirii unde am părinții, cu Lili Nădrag, nu știu dacă o mai ții minte. Titi tresări, iar Lenka observă reacția lui. -Ce s-a întâmplat? ori...zâmbi ea parcă amintindu-și de ceva mai important. M-a întrebat de tine și mi s-a părut chiar interesată
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
se păstrează ca într-o nimfă.” Lenka Nanu își lansează o carte și este invitat, cum s-ar fi putut altfel, și Titi Drăgan. Acum va avea o mare surpriză: întâlnirea “după 40 de ani” cu iubita din tinerețe: Lili Nădrag! “Au curs prezentările începând cu editorul, critici, scriitori... Titi Drăgan a vorbit în termeni elogioși despre fosta colegă de liceu, actual confrate în ale scrisului și despre cartea ei deosebit de interesantă. Spre finalul acțiunii, Lenka îmbujorată de emoțiile provocate de
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
cetățean al municipiului Galați, dar în tinerețe am fost colegă cu doamna Lenka Nanu, este adevărat, ceva mai mică”. Scriitorul Titi Drăgan simți că se sufocă, pe fața lui trecând ca într-o fulgerătură toate culorile curcubeului. Era ea...Liliana Nădrag era în fața lui în carne și oase. Lenka îi făcuse o surpriză de proporții și prin acel „privește în sală” a vrut să-l prevină. Extraordinar, chiar fosta lui Li era acolo. Îl privise timp de o oră și jumătate
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
medicul Zeno Ioanovici, călătorind împreună cu motocicleta acestuia, un MZ de 175 cmc, cu câinii purtați în ranițe, pe la Chizătău, unde sunt bălți populate din belșug de diverse înaripate, ori prin diferite alte locuri din preajmă. Mai mergea el și pe la Nădrag, unde era stabilită familia cumnatului său, angajat la întreprinderea de acolo, prilej cu care obișnuia să cutreiere cu pușca pe umăr prin imensele păduri. Odată, se povestește, după mai multe ore de hălăduială, s-a tolănit pe mușchiul de la rădăcina
CÂNDVA, LA LUGOJ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342883_a_344212]
-
A doua zi, abia se crăpă de ziuă, că se auziră bătăi zdravene în ușă: - Niculaie, deschide, mă! Hai, că avem o vorbă cu tine! strigă o voce autoritară de bărbat. Niculaie sări din pat ca ars, își trase repede nădragii pe el și deschise furios ușa, curios să vadă cine-i stricase odihna. - Ah, tovarășu` Mitică, matale erai? întrebă el cam neliniștit, nu de alta, dar de câte ori acest funcționar al Primăriei apărea pe undeva, aducea cu el numai necazuri. Da
O IARNĂ DE COȘMAR de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381197_a_382526]
-
Să o mistuie, să-mi ceară Fără graba-ncetinelii Să-i înfoc iară și iară Purgatoriile pielii. Cum nu-mi fie drag de dragii Sânișori ai dragei mele, De găoacea-i ce carnagii Îi stârnește cărnii mele Când îmi leapădă nădragii. Cum nu ea, de dragu-mi stoarsă, Să nu-mi mântuie nesațul În vulcan de carne arsă, Prins în lava ei cu lațul, Când cu fața, când întoarsă... 24.02.16 Referință Bibliografică: Și mi-i drag de Dragobete / Romeo Tarhon
ȘI MI-I DRAG DE DRAGOBETE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373384_a_374713]