680 matches
-
mare, nea Petrică, să-mi dezinfectez respirația, că ci-că s-a întețit gripa porcină, comandă el pe nerăsuflate, luând în râs o temă care-n ultimul timp a cam băgat groaza-n populație. -Da, fir-ar a dracu'! exclamă cu năduf Petrică, întrucât remarca lui Bebe trezi brusc în el o îngrijorare mai veche, legată de cum vor mai sorbi clienții lui, din votca intitulată sugestiv „Adio, mamă!”, dacă vor fi nevoiți să poarte cu toții măști chirurgicale. -Ce e, nea Petrică? Ți-
1. GRIPA PORCINĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360696_a_362025]
-
în cușcă, prin curtea propriei gospodării. Luă lopata ce sta sprijinită de zidul casei și-o mută, fără nici un motiv, în colțul format de gardul ce împrejmuiește curtea păsărilor și magazia de deasupra beciului. Mai înjură de câteva ori cu năduf, apoi ocoli curtea păsărilor, trecu de veceul din scânduri, înnegrit de vreme și hâit spre stânga de-ai fi zis că stă gata să se prăbușească și porni pe cărăruia îngustă, printre straturile de zarzavat - cam pârlite și îngălbenite de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
în cușcă, prin curtea propriei gospodării.Luă lopata ce sta sprijinită de zidul casei și-o mută, fără nici un motiv, în colțul format de gardul ce împrejmuiește curtea păsărilor și magazia de deasupra beciului.Mai înjură de câteva ori cu năduf, apoi ocoli curtea păsărilor, trecu de veceul din scânduri, înnegrit de vreme și hâit spre stânga de-ai fi zis că stă gata să se prăbușească și porni pe cărăruia îngustă, printre straturile de zarzavat - cam pârlite și îngălbenite de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360700_a_362029]
-
vot, un vot care semnifică multe, semnifică o seamă de cuvinte, un potop de dorințe și de așteptări, care se vor a fi toate împlinite cât mai curând. Faptul că peste 7,4 milioane de români au așezat cu mare năduf ștampila pe buletinul de referendum în vederea demiterii căpeteniei Administrației prezidențiale a României a fost cel mai dur mesaj de după 1989 transmis de popor întregii clase politice românești privită în ansamblul său, nu numai președintelui suspendat în sine, mesaj care a
ISTORIE PE MUCHIE DE CUŢIT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360069_a_361398]
-
ca bună ziua: muncă fără voie bună și mâncare proastă, așa trăia armata noastră: cu mămăligă, balastru, cartofi la cazan, că pâinii dorul i-l duceam... „De mâncam ori nu mâncam, porumbul îl culegeam” erau câteva versuri ce le spuneam cu năduf când terminam ziua de lucru, și cum era normal, dormeam, dormeam... Pe 3 decembrie a dat Dumnezeu să terminăm de cules, tăiat cocenii, cărat, îmagazinat ștuleții și să fim trimiși la divizionul de rachete, unde colegii noștri ne așteptau cu
EXPERIMENTUL DIABOLIC (2) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360004_a_361333]
-
a întors fratelui spatele, și‑a dus mâinile pâlnie la gură și a început să țipe: - Tatăăăă! Tatăăăă! Nenea m‑a loviiiit! Departe, la 20‑30 de pași, Vasile a lăsat sapa între rândurile de floarea soarelui, a scuipat cu năduf în mâini și s‑a întors spre băieți, îndreptându‑și spatele voinic. S‑a uitat lung la ei. Gabriel săpa cu spor, înaintând vitejește cu prășitul pe două rânduri odată. Gavrilă se lăsase pe vine și se prefăcea că plânge
CHEMAREA DESTINULUI (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359622_a_360951]
-
apare pe ecran/ O pereche curioasă:/Dânsul este vaporean/Dânsa este vaporoasă.” (Laurențiu Ghiță, Băse și Nuți Udrea, p. 75). Cât despre cum arată concret tranziția la nesfârșit pentru români, despre asta aflăm din numeroase epigrame și catrene scrise cu năduf. Frigul n-a dispărut din casele românilor: „S-a așternut din plin zăpada/ Și frigul intră pân’la oase/ Că iarna s-a ivit pe stradă.../ Pesemne c-a scăpat din case”. (Nicolae Bunduri, Iarna pe uliță, p. 46). Din
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
umflau în gâtlej ciuda, invidia, răutatea și multe altele adunate așa, ca păduchii. Oricât ar fi fost capră de râioasa, în privirea accelerată cu venin, capră se lăfăia dolofana. Uitătura se înfigea până în prașele. Cădeau, una după alta, zalele din năduf și, în curtea vecinului, rămânea capră întinsă că buturuga. Zicerea proverbiala se oprește aici. Dar, dacă ar fi să continuăm acțiunea, ar urma, probabil, prohodul cărnii. Sub scânteierea lamei de cuțit, stăpânul caprei ar fi pregătit, pentru vecini, porția. Adulmecarea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
umflau în gâtlej ciuda, invidia, răutatea și multe altele adunate așa, ca păduchii. Oricât ar fi fost capră de râioasa, în privirea accelerată cu venin, capră se lăfăia dolofana. Uitătura se înfigea până în prașele. Cădeau, una după alta, zalele din năduf și, în curtea vecinului, rămânea capră întinsă că buturuga. Zicerea proverbiala se oprește aici. Dar, dacă ar fi să continuăm acțiunea, ar urma, probabil, prohodul cărnii.Sub scânteierea lamei de cuțit, stăpânul caprei ar fi pregătit, pentru vecini, porția. Adulmecarea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
dobânzile? Pare puțin încurcat, dar nu prea mult. - Când ai mai mult timp, adună toate facturile cu dobândă cu tot, eșalonate, și vezi la ce total ajungi. Și când ne-am văzut iarăși din nou, mi-a spus plin de năduf: - La cinci mii de euro, trebuie să restitui opt mii cinci sute. Asta nu e drept. Cu ăștia trei mii cinci sute de euro, puteam să comand o casă de două ori mai mare, să stau cu mâinile în buzunare
ARME NOI de ION UNTARU în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359117_a_360446]
-
tragică poate lua un incident mărunt: moartea unui tânăr care avea viața în față iar celălat primește o groază de ani închisoare. O mătușă de-a mea căsătorită și despărțită, Lenuța, a vrut într-o zi să-și mai verse năduful pe fostul ei bărbat, Gică al tușii Marioara și m-a trimis pe mine la poarta lui să-l măscăresc. Du-te Ionică, ești mic și ție nu-ți face nimic. M-am dus la el, am strigat de m-
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
să se învețe minte. Imitându-i pe cei mari, copiii sunt convinși că fac un lucru bun, acordându-și importanța cuvenită. Dar tot de la ei le deprind și pe cele mai puțin bune. - Mi-ai făcut-o cumătră, zicea cu năduf un sătean, plângându-se de nu știu ce lovitură sub centură. Eh, las' că te pasc eu pe tine, nu scapi tu așa cu una cu două. - Bine, da ai grijă să mă paști p-acolo pe unde am și ceva iarbă
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
despre crimele comunismului, cel putin nu câte sunt despre Holocaust. Și nici nu există un interes pentru demascarea acelor intelectuali americani care au colaborat cu regimuri comuniste criminale. Ori de câte ori aduci în discuție asemenea lucruri, McCarthy e amintit cu tot atâta năduf, cu cât e Che Guevara ridicat în slavi. 7. Mediile intelectuale, universitare au fost în Occident preponderent orientate spre stânga. La fel se întâmplă și în Universitatea dvs.? Da, majoritatea colegilor mei sunt la stânga. Unul dintre ei mi-a explicat
INTERVIU. Socialismul explicat tânărului cool, cu iPhone și tricou cu Che Guevara. „Eu nu m-am rupt de România, ci de o lume care îmi făcea rău” () [Corola-blog/BlogPost/338381_a_339710]
-
Când am scris cu năduf despre fumul țigărilor ce îi împarte pe români în două tabere care stau pe un butoi de pulbere, nici nu știam că o să apuc ziua asta așa de repede. Eram pesimistă și plină de revoltă, în plin război civil. Mi
Ultima noapte de război, întâia noapte de dragoste () [Corola-blog/BlogPost/338507_a_339836]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > CAPITULARE Autor: Mihaela Moșneanu Publicat în: Ediția nr. 2236 din 13 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Năduful gerului furios zgândăre aerul și pământul simțindu-se amenințat de apropierea lui martie care-aduce în bagajul de mână mărțișorul și ziua femeii și le trage pe babe de mânecă spunându-le: haideți, că-i timpul să coborâm pe pământ! Și
CAPITULARE de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340081_a_341410]
-
-și familia la adăpost de efectele crizei economice ce bântuie întreaga Europă și nu numai. - Da, dar afacerile nu trebuie să te facă să uiți de cei din jurul tău care așteaptă de la tine un strop de afecțiune, răbufni ea cu năduf în suflet. - Spuneai mai înainte că vă iubește și este atent față de voi. - Parcă tu nu știi mai bine decât oricine că o femeie mai are nevoie și de un gest de afecțiune, de o floare, de o vorbă frumoasă
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341894_a_343223]
-
ale Marietei care, în mijlocul unui hol pe jumătate spălat, aștepta imobilă violatorul, neîndurându-se să calce peste porțiunea de gresie, încă umedă, din spatele său. „Al dracu’ banc!... și-al dracu’ nea Marine!... Ce-mi făcuși mata mie!...” gândi Marian cu năduf, deși în străfundul sufletului său știa că bietul om n-avea nici o vină și că toate acestea nu-și aveau originea decât în mintea lui întortochiată. „E doar un banc, măi tembelule!” își strigă el apoi în gând sie însuși
BANCUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341970_a_343299]
-
pe "greii" celor de la conducerea comunei. Este ecoul transmis prin fiii acelora de pe vremea tatălui meu care nu i-au putut uita prestigiul cu care tata s-a impus în comună și chiar dincolo de granițele ei, în timp ce ei înghit cu năduf lipsa de considerație a sătenilor. Dar Țigăneștiul mi-a oferit multe alte întâmplări la care mă gândesc cu emoție. La parastasul pe care l-a făcut după săvârșirea din viață a vărului meu, Măruș Buică, soția lui, Culina, ducându-se
PRIN ROMÂNIA ÎN VARA ANULUI 2013 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342212_a_343541]
-
celălalt capăt al aței de clanța ușii, închideam ochii și deschideam brusc ușa. Vedeam stele verzi dar în clipa următoare și dintele se legăna insignifiant și neputincios în fața mea. Apoi fugeam în curte și-l aruncam peste casă zicând cu năduf: „Na cioară un dinte de os și dă-mi tu, unul de oțel!” după care așteptam să crească, celălalt în locul lui. Când n-aveam cu cine mă juca, îmi confecționasem o pereche de catalige sau picioroange și aram cu ele
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
urmă de mișcare, orice respirație... Cuvintele pe care Angela le spunea, la început păreau să i se desprindă cu dificultate de pe buze, alunecând lent, precum stropii de ceară topită a lumânărilor, însă pe măsură ce vorbea, parcă tot mai îngreunate de povara nădufului pe care-l purtau, se rostogoleau într-o interminabilă avalanșă. Apoi, la fel de neașteptat, tăcu. Tăceau amândouă, parcă așteptând să se risipească ecoul ultimelor cuvinte. - Totuși, spuse Ana într-un târziu, dacă înclin să-ți dau dreptate și să fiu de
CASTELE DE NISIP de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342244_a_343573]
-
de hârtie, din care capul șarpelui își arcuiește vioi trupul iar coada stă între două degete ale artei. măcinată în mixerul banalului, arta devine hrana păsărilor de curte. pe o farfurie de tablă goală, în care ploaia și-a vărsat năduful, o găină și un câine lasă ciocul și limba să culeagă fărâmiturile trecutului... se aude ciocănitul ritmat al căutării... http://www.220.ro/faze-tari/Simfonie-La-Masina-De-Scris/bIFDfOfour/ Referință Bibliografică: farfurie de tablă / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
FARFURIE DE TABLĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342466_a_343795]
-
la pahar, că‑i dai pe gratis. I‑oi fi dat și că l‑au făcut mai mare, nu? Cărpănosu ăla nu face cinste la nimeni. - Dă‑l în mă‑sa, n‑am treabă cu el, a precizat plin de năduf Vasile, scuipând a scârbă peste preșul ușii. I‑am dat că a rezolvat atunci problema aia. Sunt dator. Nu ai văzut că dacă mai trece pe aici, se uită numai să‑i pui pe masă? - Am văzut. Asta spuneam și
CHEMAREA DESTINULUI (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342565_a_343894]
-
toate acestea adăuga, spre a se elibera de frustrare lui de moralist, și un verdict: “Dumnezeu nu există!”. Dădea de înțeles frizerul că de vreme ce Domnul nu îndreată lucrurile, e de neînțeles existența Lui. Dezarmat, poetul se închise în el, cu năduf că nu-i putea da frizerului replica înțeleptului care s-ar fi vrut a fi (noi știm că și era). În sfârșit, plăti manopera și ieși abătut. Pe trotuar îl întâmpină Adrian Păunescu, al cărui trup monumental se revărsă cu
CUM BARBA LUI ADRIAN PĂUNESCU L-A SPRIJINIT, ÎNTR-O POTICNIRE, PE GRIGORE VIERU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342616_a_343945]
-
statul român. Ei aveau nevoie de forță de muncă și au început prin a-i lămuri, cu zăhărelul într-o mână și cu ciomagul în alta, că nu au altă alternativă decât să se întoarcă acasă. Au reușit cu mare năduf să se strecoare după ce a fluturat de câteva ori peste ei primejdia repatrierii”. (pag. 115) Urmând firul vieții autorului, aflăm că dupa 17 ani, a reușit să ajungă acasă în Basarabia, în Cotiugenii Mari, în vizită ca să-și domolească setea
VASILE GUJA – UN AUTOR IEŞIT DIN COMUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340594_a_341923]
-
nu hulești Pe cel ce-a vrut să-ți ia și, a uitat să-ți dea. Să-ncerci cu-nțelepciune s-ajungi mereu in vârf, De-acolo să-mparți binele, așa cum se cuvine, De nu câștigi nimic să nu aduni năduf Căci Domnul, își va aminti știi bine, și de tine. Ne naștem singuri și-n urmă, tot singuri și murim Contează mult cum am trăit; ori rau, ori înțelept, De am primit sau, am tot dat, nimic nu știm Decât
CE-I LUMEA? de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343753_a_345082]