479 matches
-
sunt lucrate cu flori de mătase și altele cu fir de aur. Acestea servesc pentru a fi dăruite cu prilejul sărbătorilor sau a unei vizite de seamă, făcută mai ales de o față bisericească unei jupânese, și aceasta îi întinde năframa în același timp cât îi sărută mâna” (în Călători străini..., vol. VIII, pp. 379-380); vezi și Șarolta Solcan, Femeile..., p. 131. 119. Vezi Documente istorice slavo-române din țara Românească și Moldova privitoare la legăturile cu Ardealul. 1346-1603, editat de Gr. G.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de pildă, sau mica elegie erotică) și împinge jocurile limbajului foarte departe în timp. În al doilea rând, el destructurează voit discursul liric sau, mai bine zis, îl silește să își lepede, rând pe rând, ca personajul de basm, cojocul, năframa, pieptenul (adică formele lui de seducție), până ce poemul rămâne gol și demonstrativ. Stilul din Epica magna este încercat, întâi, aici. Pătrund interjecțiile, prozaicul, discursivul, ritmul este rupt și, privit de departe, din punctul de vedere al formelor ideale, poemul arată
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
straiul verde; toamna mohorâtă își trimite vestitorii; așterne pământul cu trenă lungă de culoarea vântului; aduce toamna în frunzare rotunde, înroșite mere; toamna, cu mantia ei ruginie ; toamna rumenă cu flori roșcate în păr; se plimbă toamna prin grădini cu năframa-i galbenă; vesela verde câmpie acu-i tristă, părăsită; se zburlesc de frig ciulinii și se scutură pe deal; pe firul de telegraf s-au așezat, ca niște mărgele pe ață șirul ultimelor rândunele călătoare; toamna harnică a strâns de pe
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
Însemnase racu», nici pe Leana, care cu ajutorul babei vrăjitoare din sat «a scăpat și de jât și de viață», nici pe Ion Vlad al lui Badea Todirișcă, nici pe «Maria, mezina lui Ion Haramă - ce și-a scuturat plămânii În năframă», și ceilalți oropsiți de mizerie și boli. Iar orânduirea cea nouă vine și ea cu semne vizibile, concrete, cu atât mai convingătoare («În țăruș, traverse, stâlpi, piloni, pentru noi - se’ntoarce pădurea astăzi Înapoi»). Țăranii din Prisaca o vor slăvi
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ridică în zare sticla murdară în care se clătina gros un lichid tulbure, plin de coji de la semințele de cânepă. în mătăsuri țipătoare, două fete cu capul gol și obraji frecați cu roșu chicoteau, ținându-se cu mâinile de o năframă și făcându-și loc prin mulțimea nădușită. Cu capul gol și alb de puf, un țigan cumpărase purcica cea tărcată și i-o dase țigănușului de lângă el, care țipa de bucurie. Cu înfățișarea bătrâncioasă, copilul avea părul pe creștet
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
legat dintele bolnav de clanță cu o ață. Când lelea Ghența, care venea de la găini, a tras ușa, dintele zbură însângerat cât colo. Cu trăsături moi și suferinde, neras de-o săptămână, Petrache mergea acum cu umerii plecați și cu năframa la gură. Din când în când scuipa sânge în șanț, participând la convoi cu o nehotărâre blândă în ochii lui albaștri. însoțit de-un dascăl chel, cu figura violentă, care cânta neașteptat de subțire, preotul oficia grav, liniștitor, în veștmânt
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
i-am cedat acest drept... Cu un gest larg: — ...iar principele a întrebat mulțimea. Pusio și băietanul îi sorb vorbele de pe buze. — Ce-i drept e drept, recunoaște Ganymedes, învinsul s-a apărat cu energie și atunci spectatorii au agitat năframele și au ridicat câte un deget în aer... — Adică? îl întrerupe germanul. Adică l-au iertat pentru înfrângere. — Și atunci împăratul, continuă Ganymedes, a înălțat și el de getul mare, și l-au trimis viu din arenă. — Iar dacă n-
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
146} Ieniceri, copii de suflet ai lui Allah și Spahii Vin de-ntunecă pământul la Rovine în câmpii; Răspîndindu-se în roiuri întind corturile mari... Numa-n zarea depărtată sună codrul de stejari. Iată vine-un sol de pace c-o năframă-n vârf de băț. Baiazid privind la dânsul, îl întreabă cu dispreț: - " Ce vrei tu? " - "Noi? Bună pace! Și de n-o fi cu bănat, Domnul nostru-ar vrea să vază pe măritul împărat". La un semn deschisă-i calea
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
fără nădragi... Păi, un astfel de nemernic ar fi trebuit să se perpelească pe vecie În iad... Și când colo, ia-l de unde nu-i! Numai ca să-l coboare din ștreang, oamenii au trebuit să-și lege ochii cu o năframă, ca să nu cadă pradă diavolului ce Încă sălășluia viu În trupul lui, ținând-i Îmbățoșată bărbăția ce continua să palpite lovindu-se ritmic de buricul gol... „Vârtoasă ca la armăsari“, au povestit cei ce s-au Încumetat să arunce noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
dau și fustele peste cap. Iar acest Extraterestru pare el așa a fi blând, dar nu se știe ce fiară zace Înlăuntrul lui. N-am de gând să-mi pun comprese În jurul ochilor și nici să-mi ascund gâtul În năframă dacă se apucă să-mi lase niscaiva semne acolo. Și dac-ar fi numai atât! Te pomenești că bagă cât ai zice pește cuțitul În tine sau te lasă cu burta la gură și pe urmă du-te și caută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Gimnazială „Mihai Eminescu”Oșești; Membră pe Site-urile literare: Confluențe Lirice, Rețeaua Literară, Cronopedia, Negru pe Alb, Însemne Culturale, Poesis Modaviae... </biography> Iubire din dor Iubirea și dorul se-nalță din lacrimi, cu flăcări de lună și aripi de vis, năframă de cântec își prind peste coapse-n cascade de vise pe gândul ucis. Tresaltă și joacă, în inimi aprinse, se-aud cum se-adună și cum se despart, se macină-n jarul de pietre de moară, se sting sub cenușă
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
faxul de la Președinție că aderăm la bombardeaua din Kosovo, și tu le-ai zis în față: - Nu mă faceți, că mă apuc de contrabandă cu benzină pe Clisura Dunării! Uneori aveam reprezentarea ta cu un cuțit între dinți și o năframă pe ochi. Și mă fascina să-i văd livizi pe ceilalți, livizi de jenă că un intrus e în lumea lor. Bună dimineața! Știi că m-am trezit cu gândul foarte precis că am treabă să continuu povestea? Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
să ai educație superioară. Ea a mers la liceu și la facultate. Pe vremurile comuniste (in the communist times, cu vorbele ei) au fost multe facilități în educație. Puține femei mai aveau văl, iar acelea, ca și ale noastre cu năframă sau broboadă, erau needucate, de la țară și fără serviciu. Ea și-a făcut toată școala în regimul comunist. Războiul mujahedinilor începuse deja, dar luptele se dădeau mai ales în provincii. Ei voiau să scape de ruși. Și ea se întreba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
spre cei doi oameni. Băieșu se alătură de ghizdele, scoase de două ori ciutura plină și o vărsă în jgheab, pentru boi. O scoase și a treia oară, își clăti de sânge și-și răcori mâna stângă; trase din brâu năframa de pânză subțire, o muie în apă și apoi se întoarse la Dumitrache Hazu. Omul sta pe spate, cu umbra de mâhnire pe față. Băieșu îi întinse spre frunte năframa udă. Hazu clătină din cap: nu-i trebuia. Și rămase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de sânge și-și răcori mâna stângă; trase din brâu năframa de pânză subțire, o muie în apă și apoi se întoarse la Dumitrache Hazu. Omul sta pe spate, cu umbra de mâhnire pe față. Băieșu îi întinse spre frunte năframa udă. Hazu clătină din cap: nu-i trebuia. Și rămase cu ochii deschiși, privind la tovarășul de drum. Buzele i se mișcară. Băieșu întrebă încet: —Vrei să-mi spui ceva? Rănitul făcu semn din ochi, de sus în jos, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
șeicul rosti: „Mărturisesc că nu există altă divinitate în afară de Dumnezeu, iar Mohamed este trimisul Său“, Khâli profită de ocazie pentru a sări de la locul lui și a da semnalul de plecare spre cimitir. Femeile însoțiră giulgiul până în pragul ușii, fluturând năframe albe în semn de tristețe și de rămas-bun. Boabdil se făcu nevăzut printr-o ușă ascunsă. De acum înainte granadinii din Fès puteau muri liniștiți: silueta lăbărțată a sultanului nu avea să mai vină să le tulbure ultimul drum. Condoleanțele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Cu toată dragostea mamei mele, Veronica, și în amintirea tatălui meu, Victor. Motto: (Wilhelm Wundt) Amintiri Duioșie Seara târzie de mai își așternea năframa peste sat. Toate în jur se pregăteau pentru liniștea odihnitoare a nopții. Precum se știe, doar copiii nu sunt niciodată pregătiți pentru somn; prin urmare, cele două fetițe încă mai explorau viața cu ochi curioși. Cea mare, Viviana, care avea
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
Dor Domnesc -2011 Colaborări: Reviste naționale și internaționale de cultură Diverse site-uri și rețele de literatură și artă pe internet Asociații cultural și cenacluri din țară Membru al Ligii Scriitorilor din Romania Satul meu Satul meu e amintirea mamei, Năframa împănată legată înapoi, Caru-ncărcat mânat în pragul toamnei, De tatăl meu pășind pe lângă boi. Și ce miros era în sat atunci, Din vii plutea aromă a-busuioacă, Glumeau țărăncile tăind tuleii-n lunci Și vesele cântau când era clacă. în
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
maluri sapă Și buruienile-n ferești, au năpădit... în curtea casei mele părintești, Doar nucul pus de tata mai rodește. Cireșul s-a uscat și creanga-i mărginește, Grădina din vecini, cu meri domnești. Prin geamul colbuit de anotimpuri, Zăresc năframa mamei și-un ștergar Și-n cui, mai ruginește bătrânul felinar, Ce sta de veghe noaptea-n alte timpuri. Icoana cu Iisus, aproape că-i desprinsă De pe peretele cu laviță și masă; Mai binecuvîntează liniștea din casă, Dar candela nu
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
adună într-un cântec, în care albul pur e gând promis, Iar notele sunt parcă un descântec. Un anotimp, sub pași, s-a mai pierdut, în ochii săi e toată panorama, Durerile din iarnă au trecut, Doar vântul bate fluturând năframa. Un ghiocel răsare din noroi, Când noi dansăm tăcuți un vals, spre seară, O noapte-ntreagă stăm lipiți și goi Și ne-aruncăm în blânda primăvară. Ești suflet, femeie! Ești zâmbet de floare ce-alină tristețea, Ești pasul legănat ce-
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
arsă de cuvinte 151 trezesc stelele baston alb să-ți fie în rătăcirea-ți oarbă. încă te mai aștept, în fiecare dimineață când stelele mor, călăuză să-ți fiu... Brodând ... Am poposit pe dunga nopții tale Brodând ecouri grave pe năframe, Zăpezi își argintau spre tine cale Și norii îmi ningeau pe frunte drame. Era durere multă-n noaptea ta încât, când am aprins tăcută zorii Privirea albă-n lacrimi înota Trudind să șteargă chinul din memorii. Mângâiam acele vise zdrențuite
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
-n poarta neuitării. Și pe-o geană nrourată, Ie și bujori de fată; Tăciuni negri de fecior încă neștiind de dor. Bob de vise ne’mplinite, Frunți de neguri adumbrite, Alint blând la sân de mamă, Griji sub colțuri de năframă. Răsărit de soare blând, Pâine la cel ce-i flămând, Mână caldă-n altă mână, Două inimi împreună. Floare albă răsădită Cu rouă de ochi stropită. E porunca pururi sfântă, Apa limpede descântă! Și dacă ... Auzi în suflet cum mocnește
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
mare. În fiecare stă țeapăn și holbat, numai urechile erau blegi. Sub ramă se decolora o ghirlandă de flori din hîrtie creponată. Înainte de măritiș, lelea Ghența avusese o activitate prodigioasă căci peste tot, pe pereți, se vedeau, bătute în cuie, năframe cu trandafiri brodați din ață roșie și texte cusute cu „S”-ul și „N”-ul întoarse de-andoaselea: „Poftim suvenire de la domnu mire și mireasă Mitică și Ghența” ori „Poftim suvenire de la domnișoara Aglăița”. De pe-o năframă de deasupra capului
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
bătute în cuie, năframe cu trandafiri brodați din ață roșie și texte cusute cu „S”-ul și „N”-ul întoarse de-andoaselea: „Poftim suvenire de la domnu mire și mireasă Mitică și Ghența” ori „Poftim suvenire de la domnișoara Aglăița”. De pe-o năframă de deasupra capului un vrăbioi umflat îmi ura „Somn ușor”. În prima noapte am simțit mișcare în casă. M-am ridicat în capul oaselor. Din bucătăria cu tavanul oblic, la lumina lămpii de pe cuptor, lelea Ghența aburca în odaie, pe
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
vatră‐ ncet plângând: E dus și nu mai vine! ș‐ adormi târziu cu mine‐n gând Ca să visezi de mine! 105 Din volumul „Fire de tort” LÂNGĂ LEAGĂN Dormi acum, odorul mamei, Dormi că ești pe prag, Strânse‐ n aripa năframei Flori de rug ți‐ am pus, din vale Roșii strămători de bete, Să fii drag așa la fete, Cum ești drag măicuții tale, Dragul mamei, drag. Ieri pe când cântau cocoșii, Peste piept ți‐am pus La cămașă panglici roșii, De
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]