501 matches
-
ai așteptat ceva. Lecția de înțelepciune ar fi: nu spera, nu aștepta nimic, mulțumește-te cu ceea ce este... Orice filosofie hedonistă ne îndeamnă la o concentrare doar asupra modalității prezente a timpului: ea ne învață să nu lăsăm nostalgiei sau nălucirilor plasate în viitor nicio putere asupra noastră. Altă lecție capabilă să genereze bucurie: a căuta și a ști să găsești în tot ce e negativ rațiuni de a descoperi o pozitivitate. Loviturile soartei ne privează de bunurile agonisite? Foarte bine
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
toate prejudecățile, de o perfectă platitudine, deși pretinde a fi tocmai un antidot față de ce se numește obișnuit „platitudinea și vulgaritatea realității”. Fantezia ar fi, chipurile, “înaripată”, în vreme ce realitatea e terre-à-terre. În accepția sa originară, termenul de „fantezie” înseamnă aparență, nălucire, himeră, dar vine de la faneros, care înseamnă: clar, vizibil, luminos. Se vede bine că era vorba întâi de revelație, de strălucitoare evidență; dar cum revelația produce întotdeauna uimire, s-a trecut de la impactul acesta, care e al adevărului, la mai
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
formulări norocoase, denotă un spirit cultivat, cu apetit pentru teoretizări. De altfel, ele capătă uneori alura unor studii. Atras și de filosofie, profesorul nu a apucat să-și publice lucrările, care s-au păstrat în manuscris. Indecis între nevrozele și nălucirile simboliste și estetismul parnasian, cu tenta lui de exotism, I. scrie o poezie livrescă - sonet, rondel, psalm, elegie -, într-o formulă căutată, pretențioasă și abstractizantă (Poteci în lăuntrul meu, 1932, Meandre, 1938). Stările de teamă și neliniște (în fața unui „rău
IOANID-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287572_a_288901]
-
jurnalul unui trândav (1877). Victima este V.A. Urechia, înfățișat drept un plagiator, un farsor, un om cu o moralitate dubioasă. „Poema” de inspirație byroniană Radu (1878) e închinată celor „ce după idealuri zadarnic au umblat”. Sortit să alerge după năluciri, dezamăgit în dragoste, în prietenie, proscrisul Radu, bântuit de negre melancolii, își caută refugiul în mijlocul naturii. Iluziile spulberate rând pe rând au făcut din el un sceptic, cu sufletul înveninat. Singur și nemângâiat, pribeagul, care dorise țării lui o grabnică
RONETTI-ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289366_a_290695]
-
I-II, 1966) sau romanul mainstream (Viața începe la Milogu, 1980). Complementar manufacturii SF, Ș. a fost și un prolific autor de literatură de popularizare tehnico-științifică și istorică, semnând în această calitate lucrări precum Vecina noastră, Luna (1957), Adevărul despre năluciri (1961), Focul viu. Pagini din istoria invențiilor și a descoperirilor românești, lucrare de natură preprotocronistă (1963, în colaborare cu Dinu Moroianu), „Semnele cerești” și tălmăcirea lor adevărată (1966), Sub semnul Minervei. Femei de seamă din trecutul românesc (1975, în colaborare
STEFAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289898_a_291227]
-
Se-nfruptă cu saț din mal, Vântul dur, ca o cravașă, O împinge în aval. Cu cosița despletită, Se alintă la apus. Sărutare poleită Soarele, pe unde-a pus. Umbre vagi se luptă-n zare, Un catarg flutură-n vânt Năluciri albite care Se îngână ca-ntr-un cânt. Dintr-o scoică rătăcită Se născuse o idee. În adânc pieri rănită Ca o osândită zee * În adâncuri nedeschise ... Citește mai mult Se agită marea-n huleși își sparge val cu valîn
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
mintea arsă în răstimpuri S-a scris destinul, pas cu pas, trecând prin multe anotimpuri, S-a scris și s-a reinventat deși un suflet suferind Din vis ar fi dorit să iasă în orice fel, chiar și murind. Ce nălucire efemeră este secunda răstignită Pe crucea vieții așteptând sfârșitul sigur, liniștită ! Amară e dulceața clipei și dulce e amarul morții, Dac-ar putea ieși din vis, ar dicta altfel drumul sorții... Nătâng pribeag! Tot mai încearcă în viață binele să
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
născocite de mintea arsă în răstimpuriS-a scris destinul, pas cu pas, trecând prin multe anotimpuri,S-a scris și s-a reinventat deși un suflet suferindDin vis ar fi dorit să iasă în orice fel, chiar și murind.Ce nălucire efemeră este secunda răstignităPe crucea vieții așteptând sfârșitul sigur, liniștită !Amară e dulceața clipei și dulce e amarul morții, Dac-ar putea ieși din vis, ar dicta altfel drumul sorții...Nătâng pribeag! Tot mai încearcă în viață binele să-l
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
a fermecătoriei și vrăjitoriei; acesta va răpi stăpânirea împărăției romanilor și se va numi în chip mincinos pe sine însuși Cristos; iar prin această numire va înșela pe iudeii care așteaptă pe Mesia, iar pe neamuri le va amăgi prin nălucirile sale vrăjitorești. „Magician” (:ς (≅<), „mincinos” (ΡγΛ∗™였Η), „înșelător” (Β∀ϑ™였<ϑ∀) sunt termenii „clasici” pentru caracterizarea adversarului eshatologic, întâlniți deja la apostolul Pavel, Irineu, Origen și Hipolit. Ar fi, poate, indicat să subliniem faptul că însușirile magice ale Anticristului
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
-o apoi căldură prea mare și necontenită”485). în agonie - aflată, deci, într-o stare ce-i îngăduia comunicarea cu „suprafirescul”, Stanca și-a rostit, ca o altă Casandră, previziunea sumbră (transmițând, de fapt, datele esențiale ale unei „viziuni”, o „nălucire” premonitorie): „Aceasta, aflându-se în agonie, a început să tremure și să cheme pe doamna, mama ei, și pe surorile ce se aflau de față, și le-a spus că ea vede un mare număr de turci care voiau să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pretext al unor reflecții, T. introduce un personaj liric cvasiimaginar: pe scitul Anacharsis, unul din înțelepții Antichității, trăitor pe aceste locuri, cu monologurile sale sapiențiale. A publicat și cărți de proză: Intrarea în poveste (1985), Împotrivirea lui Făt-Frumos (1987), Tărâmul nălucirii (2003), destinate copiilor și exploatând lumea fabuloasă a basmului popular ca spațiu al inițierii. Astfel, Tărâmul nălucirii reunește, pe lângă două basme, Moș Tănase pribeagul și Piatra de pe inimă, alte texte - scurte „basne”, uneori dramatizate, „băsmuiri în șezătoare” și poeme-basme, al
TURCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290310_a_291639]
-
trăitor pe aceste locuri, cu monologurile sale sapiențiale. A publicat și cărți de proză: Intrarea în poveste (1985), Împotrivirea lui Făt-Frumos (1987), Tărâmul nălucirii (2003), destinate copiilor și exploatând lumea fabuloasă a basmului popular ca spațiu al inițierii. Astfel, Tărâmul nălucirii reunește, pe lângă două basme, Moș Tănase pribeagul și Piatra de pe inimă, alte texte - scurte „basne”, uneori dramatizate, „băsmuiri în șezătoare” și poeme-basme, al căror rost de îndreptar filosofic și moral e evident. Preocupat de fenomenul culturii populare românești, T. adună
TURCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290310_a_291639]
-
1997; Conul de sine, Timișoara, 1999; Clepsidra de sare, postfață Eugen Dorcescu, Uzdin (Serbia) - Timișoara, 2000; Descinderi în cultura populară, Timișoara, 2001; Marea Unire reflectată în presa românească din Banat (1918-2003) (în colaborare cu Constantin C. Gomboș), Timișoara, 2003; Tărâmul nălucirii, Timișoara, 2003; Val după val, Timișoara, 2003. Ediții: Mult mă-ntreabă inima, introd. edit., Timișoara, 1981; Ioachim Miloia, Scrisori din Italia, pref. edit., Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Eugen Dorcescu, „Umbra râului”, O, 1973, 5; Vasile Crețu, „Umbra râului”, F, 1973
TURCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290310_a_291639]
-
să o urmărim în detaliu. Vom aminti doar finalul și-i vom preciza semnificațiile. Socrate spune: „Aceasta este deci lucrarea moașelor, mai puțin importantă totuși decât a mea. Căci în cazul femeilor nu se întâmplă să aducă pe lume uneori năluciri 19, iar alteori adevăruri și nu poți face cu ușurință deosebirea. Dacă s-ar întâmpla așa, cea mai mare și cea mai frumoasă lucrare ar fi pentru moașe cernerea adevărului de neadevăr șs.m.ț. Tu nu crezi tot astfel
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și că cercetează roadele sufletești, nu trupești ale acestora. Dar cel mai de seamă lucru în meseria noastră este acela că sunt capabil să pun la încercare și să dovedesc în mod absolut că mintea unui tânăr dă naștere unei năluciri mincinoase ori, dimpotrivă, unui vlăstar adevărat 20. Căci am și acest lucru în comun cu moașele: sunt sterp de înțelepciune; iar lucrul pentru care mulți m-au vorbit deja de rău: că le pun altora întrebări, dar eu însumi nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nașterii” - după o tradiție orfică -, dar și ca „neîncercată de durerile nașterii”. Acest echivoc se află la baza jocului de cuvinte socratic, iar el îl folosește pentru a sugera dubla funcție a moșitului: „pețirea” și asistența chinurilor creației. 19. Prin „năluciri” (pseudes) Platon desemnează erorile, greșelile de raționament, plăsmuirile, „falsul”, în general. 20. Sublinierile din textul platonic îmi aparțin. 21. Gnoti seauton (gnoti seauton = „Cunoaște-te pe tine însuți!”) este vestitul imperativ paideutic socratic, prea puțin respectat de-a lungul întregii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
spirit și trup, între real și ireal. Întretăiat, ca și în romanul precedent, de prețios ilare cogitații sau de bruște scăpătări în sentimentalitate (suspinuri, leșinuri, frecvente izbucniri în plâns), discursul se reabilitează cât de cât în pasajele în care fâlfâie „nălucirea” și imaginile eterice par să lunece din vis într-un coșmar. La fel, în nuvelele din Tunda (1940), unde se salvează rare insulițe conturate în registrul sugestivității vagi, nelămurite, cu vedenii „fumegânde”, ca într-un „miragiu”. Peisajul dobrogean, cu întinderile
PRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
Semnul șarpelui (1974), se așază în linia romanescă inaugurată de Ioan Slavici. Câteva cărți de amintiri, în care umorul se asociază fericit cu nota amical-sentimentală, evocă „întâmplări cu scriitori” - Întâmplări cu scriitori (I-II, 1979-1982), Întâmplări cu scriitori și alte năluciri (1985), Întâmplări vesele cu scriitori triști (2003). I s-a decernat Premiul Asociației Scriitorilor din București (1972, 1975, 1977). În poezie M. ilustrează cu mijloace proprii orientarea ardelenească, transfigurând universul rural, apoteozând trecutul, strămoșii, părinții, îndeosebi mama, sanctificând eroii neamului
MICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
1979-1982; La munte și la mare..., București, 1980; Murind pentru prima oară, București, 1980; Avram Iancu, București, 1981; Cu inima în palmă, București, 1981; Poeme pentru mama, București, 1984; Secretul Doamnei de zăpadă, București, 1984; Întâmplări cu scriitori și alte năluciri, București, 1985; Miere și fum, București, 1989; Singur în Mongolia, București, 1992; Viața în pijama, București, 1999; Ascuns în lacrimă, București, 2002; Dicționar sentimental de poezie, I, București, 2002; Fănuș Neagu, frumosul nebun al marilor metafore, București, 2002; Întâmplări vesele
MICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
zbucium dincolo de care nu-i decât abisul. În consonanță cu aceste respirări de melopee, natura plânge (salcâmii, un mesteacăn „ofticos”), dar alteori, ca pentru a nu speria cu sinistrele solii funerare, ea îmbie la diafane contopiri. În romanța de înfiorate năluciri îngânată de M., reveria este spațiul, de un tragism discret, al prevestirilor funeste. SCRIERI: Din taina sufletului, Craiova, 1920; Căciulița roșie (în colaborare cu Radu Gyr), București, 1926; Grădina de sidef, București, 1926; Floarea lui Sânzien (în colaborare cu Radu
MILCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288137_a_289466]
-
1932, la revista „Orientări” (Moinești), continuând să colaboreze la „Viața Basarabiei”, „Lumea”, „Bugeacul”, „Însemnări” ș.a. În 1940, și-a adunat poeziile în volumul Invitație la melancolie. Un lirism individualist animă strofele lui B., înseninate numai de amintirea locurilor copilăriei, de „nălucirile visării”, melancolia sa fiind ușor intelectualizată, provocată și întreținută de aluzii și iluzii livrești. „Întoarcerea în amintire” este unicul mijloc rodnic de spiritualizare a unei poezii care nu a ajuns să se lămurească și să se desprindă de abstracțiunile inculcate
BAIDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285546_a_286875]
-
pe dânsa cineva ca să o prindă, Când cu ochii mari, sălbateci, se privește în oglindă, Subțiindu-și gura mică și chemîndu-se pe nume Și fiindu-și șie dragă cum nu-i este nime-n lume, Atunci el cu o privire nălucirea i-ar discoasă Cum că ea - frumoasa fată - a ghicit că e frumoasă. Idol tu! răpire minții! cu ochi mari și părul des, Pentr-o inimă fecioară mândru idol ți-ai ales! Ce șoptește ea în taină, când privește cu
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
veche de când lumea, probabil. Dar Andrei Oișteanu reușește să pară proaspăt în demonstrația ilustrată și mai ales să-și pigmenteze "istoria" cu tot ce poate conferi savoare unei proze: acțiune dinamică (în sensul tensiunii interioare a scenelor), caractere bine conturate, năluciri amestecate cu realitatea, întâmplări bizare, descrieri pitorești (viața nocturnă a unui port balcanic la mare, unde se desfășoară subiectul) un filon exploatat pe tradiția Mateiu Caragiale, Panait Istrati, Pavel Chihaia (cel din Blocada) ș.a.m.d. Finalul povestirii rămâne deschis
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
-i scuture în cale flori de camei. Trist - o surprind suspinând câte-odată, O privesc, nu-înțeleg, și-s mirată Nu-i vorbesc și nici ea nu-mi vorbește Nici unul din noi nu vrea, nu-îndrăznește. Poate e - un vis, sau poate o nălucire, Poate că tristul liman vrea să respire, False zâmbiri și inima-mi geme, Zâmbiri de-o secundă ce dor peste vreme! Când vântul hain cu tristă suflare Nălucește-a furtună și umple paharul, Viața-i lovită din plin cu unde
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
geme, Zâmbiri de-o secundă ce dor peste vreme! Când vântul hain cu tristă suflare Nălucește-a furtună și umple paharul, Viața-i lovită din plin cu unde amare Și nu știi cine-i cenușa ori cine e jarul! Doar nălucirea umple paharul. Zadarnic prin chinuri îmi trec cugetarea Și cifra vieții-mi acopăr cu disperarea, Va spune Timpul care rezolvă probleme: Toate-s fantome pierdute în vreme! CÂND DRAGOSTEA S-A DUS E mult soare azi și-i senin, Vântul
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]