320 matches
-
45.904 ml; ● Canale secundare CS1, CS2, CS3, CS4, CS5, CS6, CS7, CS8, CS9, CS13; L = 2.392 ml ● Reabilitare și modernizare construcții hidrotehnice: 111 buc. (45 buc. stăvilare, 64 buc. podețe și 2 buc. căderi). 8. AMENAJAREA DE IRIGAȚII NĂMOLOASA MĂXINENI (BR) - Suprafața amenajată: 29.938 ha - Nr. OUAI înființate: 12 - OUAI care au accesat măsura 125: OUAI SPP 23 + 24 RACOVIȚA, OUAI SPP 25 + 26 SCORȚARU NOU, OUAI SPP 30 RACOVIȚA, OUAI SPP 29 RACOVIȚA; - Obiective care se propun
PROGRAM NAŢIONAL din 26 octombrie 2016 de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276662_a_277991]
-
OUAI înființate: 12 - OUAI care au accesat măsura 125: OUAI SPP 23 + 24 RACOVIȚA, OUAI SPP 25 + 26 SCORȚARU NOU, OUAI SPP 30 RACOVIȚA, OUAI SPP 29 RACOVIȚA; - Obiective care se propun pentru reabilitare: ● Stație de pompare de bază: SPA Nămoloasa, SPA Corbu Vechi; ● Stații de repompare SRPA I, SRPA II; ● Canale aducțiune CA Nămoloasa, CA1 Orezărie, CD1 L = 3.0318 m; ● Canale de distribuție CD1.1, CD1.2, CD2, CD2.1, CD2.2, CD3, CD3.1, CD3.2, CD3.3
PROGRAM NAŢIONAL din 26 octombrie 2016 de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276662_a_277991]
-
OUAI SPP 25 + 26 SCORȚARU NOU, OUAI SPP 30 RACOVIȚA, OUAI SPP 29 RACOVIȚA; - Obiective care se propun pentru reabilitare: ● Stație de pompare de bază: SPA Nămoloasa, SPA Corbu Vechi; ● Stații de repompare SRPA I, SRPA II; ● Canale aducțiune CA Nămoloasa, CA1 Orezărie, CD1 L = 3.0318 m; ● Canale de distribuție CD1.1, CD1.2, CD2, CD2.1, CD2.2, CD3, CD3.1, CD3.2, CD3.3, CD4; L = 43.670 m; ● Reabilitare construcții hidrotehnice: 74 buc. (24 buc. stăvilare și
PROGRAM NAŢIONAL din 26 octombrie 2016 de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276662_a_277991]
-
2. Frumușița 7. Slobozia Conachi 3. Pechea 8. Smîrdan 4. Rediu 9. Șendreni 5. Scînteiești 10. Tulucești 11. Vînători 2. JUDECĂTORIA LIEȘTI cu sediul în comuna Liești COMUNE 1. Barcea 6. Ivești 2. Costache Negri 7. Liești 3. Fundeni 8. Nămoloasa 4. Grivița 9. Piscu 5. Independența 10. Tudor Vladimirescu 11. Umbrărești 3. JUDECĂTORIA TECUCI cu sediul în municipiul Tecuci MUNICIPIU 1. Tecuci COMUNE 1. Brăhășești 9. Gohor 2. Buciumeni 10. Matca 3. Cerțești 11. Movileni 4. Corod 12. Munteni 5
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
3230 Râuri de munte și vegetația lor lemnoasă cu Myricaria germanica; ──────────���──────────────────────────────────────────────────────────────────── 3240 Râuri de munte și vegetația lor lemnoasă cu Salix elaeagnos; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3260 Cursuri de apă din pajiștile montane cu vegetația de Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachian; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodian rubri și Bidentian p.p.; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4060 Pajiști alpine și boreale; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4030 Pajiști uscate; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4070 *Tufișuri cu Pinus mugo și Rhododendron hirsutum (Mugo-Rhododendretum hirsuti); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 40AO *Tufișuri subcontinentale peri-panonice; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 40CO *Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 5130 Formațiuni cu Juniperus communis
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
pe pământ (de exemplu, descărcare în rampe de gunoi etc.) D3 + Injectare la adâncime (de exemplu, injectarea reziduurilor pompabile în puțuri, domuri de sare sau spații naturale de depozitare etc.) D4 + Acumulări la suprafață (de exemplu, introducerea reziduurilor lichide sau nămoloase în gropi, iazuri sau lagune etc.) D5 + Rampe de gunoi cu structuri artificiale speciale (de exemplu, plasarea în compartimente separate etanșe încapsulate și izolate unele de altele și de mediu etc.) D12 Depozitare permanentă (de exemplu, amplasarea de recipiente într-
jrc5866as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91038_a_91825]
-
speciale (de exemplu, plasarea în compartimente separate etanșe încapsulate și izolate unele de altele și de mediu etc.) D12 Depozitare permanentă (de exemplu, amplasarea de recipiente într-o mină etc.) 5 D2 + Tratarea solului (de exemplu, biodegradarea reziduurilor lichide sau nămoloase în soluri etc.) D6 + Eliberarea într-o masă de apă, cu excepția mărilor/oceanelor D7 Eliberarea în mări/oceane, inclusiv inserția pe fundul mărilor 3. Comisia va elabora un program pentru studii pilot, care vor fi realizate în mod voluntar de
jrc5866as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91038_a_91825]
-
scris, de vascris etc. Și, dintr-odată, o alăturare fericită, o ciocnire aparent (nu-ți vine a crede!) întîmplătoare: sensul țîșnește, împroașcă indecent, prinde viteză, năvălește, saltă pagina, dictînd, coman- dînd, în larg, în larg, întreg textul. La început gluma (nămoloasă glumă!) se îngroșa pînă la, da... da... disperare: memoria zdrobită, gesturile de paiață învîrtită, în soi hăzos... tragic... de titirez, la mijlocul tîrgului, cap de momîie gîtuită în vocea ba stridentă, ba umi- lă. Ca pe urmă să te zbînțui
Zice-se că te-ai uzat: pa și pusi, dom'le (1) by Emil Brumaru () [Corola-website/Imaginative/15067_a_16392]
-
sărăturate de tip mediteranean ("Juncetalia maritimi"); Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice; Pajiști xerice pe substrat calcaros; Păduri ripariene mixte cu "Quercus robur", "Ulmus laevis", "Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri ("Ulmenion minoris"); Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de "Chenopodion rubri" și "Bidention"; Stepe ponto-sarmatice; Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; Vegetație anuală de-a lungul liniei țărmului; Vegetație forestieră ponto-sarmatică de stejar pufos și Zăvoaie cu "Salix alba și Populus alba". Flora Deltei este reprezentată în mare
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
cea mai reprezentativă; mai exact face parte din Câmpia Covurluiului - câmpul Lozovei 2. Zona comunei este mult afectată de condițiile speciale ce apar ca urmare a imediatei aproprieri a epicentrului mișcărilor seismice din România ce se află pe falia Focșani - Nămoloasa - Galați, continuare a faliei din județul Vrancea 3. În ansamblul său, județul Galați are o climă temperat continentală. Se înregistrează unele diferențe între zone funcție de relief (în special altitudine) și de orientarea rețelei hidrografice. Astfel în partea de sud, cea
Comuna Independența, Galați () [Corola-website/Science/301214_a_302543]
-
Andreiașu, Vârteșcoiu, dar și prin sud-vest pe "drumurile pastorale" de pe plaiurile Buzăului. Odată ajunși aici, cei mai mulți își fixau târlele pentru iernat sau se îndreptau spre bălti, spre Brăila, sau pentru a trece în Dobrogea. Tot pe acest drum mergeau prin Nămoloasa spre Moldova. Crescătorii de bovine din Ardeal s-au stabilit la Bolboaca. Familiile Rizea, Cernatu și Stănilă își au obârșia în zonele pastorale din marginea Brașovului. În trecut hotarele erau însemnate prin stâlpi, cunoscuți și sub denumirea de Belciuge, iar
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
Cernatu și Stănilă își au obârșia în zonele pastorale din marginea Brașovului. În trecut hotarele erau însemnate prin stâlpi, cunoscuți și sub denumirea de Belciuge, iar locul de hotar era un "Belciug". În anul 1837, trec prin punctul de vama Nămoloasa 681 de oi din Belciugul Moldovei, 1457 de oi din Costieni și 261 de ori din Blehani.În acelați an sunt consemnate 16174 de oi și 3762 de bovine care se așază Râmniceni, Boroiasca, Gârlești sau Crângeni, acolo unde erau
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
în ajunul declanșării Operațiunii Iași-Chișinău a preluat comanda efectivă a Armatei a 4-a, în lipsa comandantului de drept, generalul Ioan Mihail Racoviță. Pe 20 august 1944, generalul Avramescu, care dorea retragerea trupelor de sub comanda sa pe linia fortificată Adjud - Focșani - Nămoloasa - Galați, a intrat în conflict cu mareșalul Ion Antonescu. Ca urmare, a fost înlocuit la 23 august 1944 cu generalul Ilie Șteflea, un apropiat al mareșalului. După arestarea lui Antonescu la data de 23 august 1944, generalul Avramescu s-a
Gheorghe Avramescu () [Corola-website/Science/307417_a_308746]
-
știucii variază foarte mult, după felul și limpezimea apei, natura și gradul de dezvoltare a vegetației de lângă mal, natura fundului, vârsta peștelui și anotimpul. Aceste variații ale culorii permite știucii să se adaptează mediului, camuflându-se printre plante. În bălțile nămoloase coloritul este mult mai întunecat decât în râuri sau în bălțile curate, iar în bălțile de cociocuri coloritul devine negru cu totul. În unele lacuri știuca are o culoare argintie. Partea dorsală este cenușie-măslinie, cenușie-verzuie, galben-verzuie, cenușie-cafenie sau brună după
Știucă () [Corola-website/Science/311470_a_312799]
-
conștiință și devotament demn de relevat, conducând pregătirea de război a Armatei în condițiile cele mai bune. A elaborat documente, planuri și proiecte de mobilizare realiste. A continuat cu ardoare activitatea complexă de modernizare și dotare a liniei fortificate Focșani - Nămoloasa - Galați (F.N.G.). La cererea sa a plecat de la Marele Stat Major, la 15 februarie 1939 (înlocuit de generalul Florea Țenescu), la comanda Corpului Armată Iași și apoi, din septembrie 1939, a preluat și funcția de comandă a Armatei a 3
Ștefan Ionescu () [Corola-website/Science/304991_a_306320]
-
19 iulie 1917 și a fost o operațiune ofensiva a armatei române și armatei ruse cu scopul de a încercui și distruge Armata a 9-a Germană. Operațiunea a fost planificată a se desfășura în paralel cu operațiunea ofensiva de la Nămoloasa la care s-a renunțat între timp. La începutul lunii iulie, pe baza planului de campanie elaborat în luna mai 1917 de către Înaltul Comandament s-au definitivat instrucțiunile pentru Armatele 1 și 2 române. Astfel, armata 1 trebuia să execute
Bătălia de la Mărăști () [Corola-website/Science/305978_a_307307]
-
renunțat între timp. La începutul lunii iulie, pe baza planului de campanie elaborat în luna mai 1917 de către Înaltul Comandament s-au definitivat instrucțiunile pentru Armatele 1 și 2 române. Astfel, armata 1 trebuia să execute lovitură principala în zona Nămoloasa, apoi, pe terenul pregătit de aceasta, armata a 2-a, condusă de generalul Alexandru Averescu trebuia să execute o lovitură secundară pe direcția Mărăști. Obiectivul operațiunii era luarea sub control a pozițiilor inamice din sectorul Poiana Încărcătoarea - Răcoasa. Pe ansamblu
Bătălia de la Mărăști () [Corola-website/Science/305978_a_307307]
-
a 2-a română și-a extins frontul și pe aliniamentul ocupat de corpul 40 armata rus. În această situație, Marele Cartier General român a decis oprirea ofensivei la Mărăști și anularea ofensivei prognozate a se desfășura pe frontul de la Nămoloasa. La solicitarea gen. Alexandru Averescu, Marele Cartier General român a dispus totuși continuarea ofensivei Armatei a 2-a române astfel încât forțele germane să evacueze valea Putnei și să se concentreze în raionul Soveja-Rucăreni. Astfel ordinul de operații pentru ziua 26
Bătălia de la Mărăști () [Corola-website/Science/305978_a_307307]
-
cele mai călduroase și urările cele mai vii ale soldaților francezi către frații lor de arme.” Succesul acestei ofensive a determinat mutarea unui număr semnificativ de forțe ale Armatei a 9-a germane aflate în subordinea Mareșalului von Mackensen dinspre Nămoloasa spre Focșani, iar în acest fel Armata a 9-a germană și-a schimbat direcția ofensiva, diminuând în acest fel presiunea pe frontul de la Nămoloasa. De asemenea, în dispozitivul inamic s-a creat o breșă care putea fi dezvoltată existând
Bătălia de la Mărăști () [Corola-website/Science/305978_a_307307]
-
de forțe ale Armatei a 9-a germane aflate în subordinea Mareșalului von Mackensen dinspre Nămoloasa spre Focșani, iar în acest fel Armata a 9-a germană și-a schimbat direcția ofensiva, diminuând în acest fel presiunea pe frontul de la Nămoloasa. De asemenea, în dispozitivul inamic s-a creat o breșă care putea fi dezvoltată existând astfel premizele generalizării operațiunilor ofensive pe frontul românesc ale armatelor aliate. Pentru cinstirea memoriei eroilor de la Mărăști și în amintirea luptelor care s-au dus
Bătălia de la Mărăști () [Corola-website/Science/305978_a_307307]
-
În urma obiecțiilor formulate de Marele Cartier General Român, rușii au acceptat modificarea din nou a planului, în sensul executării unei lovituri pe două direcții divergente astfel: un grup de 4-6 divizii române aflate în reorganizare, să spargă frontul în sectorul Nămoloasa dezvoltând ofensiva spre Râmnicu Sărat, în timp ce Armata 6 rusă să atace în direcția Brăila, cum fusese prevăzut inițial. Deoarece marile unități române preconizate a lua parte la ofensivă nu au finalizat procesul de reorganizare, declanșarea ofensivei a fost amânată pentru
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
desfășurate pe teritoriul României în timpul campaniei anului 1917. S-a desfășurat între 22 iulie și 1 august 1917 fiind concepută ca o operație ofensivă pe o direcție secundară a armatelor române și ruse, în paralel cu operatia ofensivă principală de la Nămoloasa, la care s-a renunțat între timp. La 20 iunie/3 iulie 1917, generalul Alexandru Averescu a emis „Ordinul de operație nr. 1 638”. Misiunea Armatei 2 era executarea unei ofensive energice pe valea Putnei, printr-un atac general în
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
a pilotat un avion având proteze în loc de picioare. Fiul unui ofițer de infanterie, a urmat Liceul militar din Iași, apoi Școala de infanterie de la Botoșani. La 19 ani, având gradul de sublocotenent, s-a aflat în focul luptelor de la Jiu, Nămoloasa, Corbu și Mărășești, din plutonul comandat de el la Mărășești rămânând în viață doar șase soldați. Luptele aeriene pe care le-a urmărit în timpul războiului l-au făcut să-și descopere vocația zborului. Cu toate intervențiile de pe lângă medicii militari făcute
Gheorghe Bănciulescu () [Corola-website/Science/305678_a_307007]
-
mai departe este situat Kalski(un cimitir obelisc din sec. al XVI-lea ). Mic și mlăștinos astfel e descris întreagul lac Kirsajty de peste 2 km2. Inclus în Mamry, se află între lacurile din nordul Mamry și Dargin. Partea de jos nămoloasa este acoperită cu vegetație sub strat de flux, în timp ce malul vestic este marcat de o pădure de foioase. Țărmurile sunt mici și mlăștinoase. Dacă vom naviga sub pod, ne-am lasă Kirsajty și periculos Dargin Lacul apare în fața noastră.Trecere
Voievodatul Varmia și Mazuria () [Corola-website/Science/299965_a_301294]
-
Podgoria Zeletin, Podgoria Panciu, Podgoria Odobesti și Podgoria Cotești. Încadrate în aceste podgorii se află un numar de 44 centre viticole la care se adaugă și 8 centre independente: Hlipiceni, Plugari și Probota în nord, Vaslui în centru, Grivița și Nămoloasa în sud, Bozieni și Răcăciuni în vestul regiunii. Regiunea este profilata pe producerea vinurilor și, în mai mică măsură, a strugurilor de masă. Vinurile obținute, în cea mai mare parte albe, sunt într-o paletă largă, incepand cu cele de
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]