380 matches
-
o bună zi și să le dau la cap la toți! Hoții și tâlharii! E plină țara de hoți și de criminali. Așa vorbea, și gura lui l-a nenorocit. Avea și Alexandru, din Germania, care îi semăna, sângele iute. Nărăvaș și cu sângele iute. Cum a dat de prima fustă, a-ngenunchiat ca mielușelul, s-a predat, și și-a găsit beleaua: s-a dus după "comoară", jidovcuța pistruiată l-a mântuit. N-a scăpat nici ea, și l-a tras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
mental Dincolo. El: desprins parcă din revista Caesar, filoform, tuns perie, pantaloni vintage à la vechiul AGVPS, fular nonșalant, cercel în urechea stângă, ceas uriaș pe dreapta, plus două telefoane mobile. Ea - tipul PR în modelling, nostimă, impetuoasă, păr blond-cenușiu nărăvaș, cizmulițe de catifea cu ciu curași, proaspăt venită de la Amsterdam („orașul vieții mele“), 74 cu gândul la „o Scoție, sau o Irlandă, dacă Egiptul e nesigur, deși aud că-n Maldive e hot“. Pe scurt: două roade tipice libertății noastre
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
în cazul unor Ion Ghica, Alecsandri, Delavrancea, Vlahuță, Odobescu, Blaga... Și mai tulburător drăcoasă decât la Ion D. Sârbu. După eseurile dedicate epistolarului eminescian și celui cioranian, cutreierul hipnotic printre scrisorile unui Caragiale complexat de sărăcie și umilire aristocrată, îndrăgostit nărăvaș, ahotnic de putere și recunoaștere oficială, pliat ludico-parodic pe cele mai diverse așteptări epistolare, cinic și sentimental, mizantrop și altruist, înnebunit de România la 1907 ș.a.m.d. mi-a devenit oglindă, spectacol și exemplu. Sălașul utopic al unui paseist
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
o referire la Derrida și Epstein, își amintește de Valéry, Keats, Barbu sau Rubén Darío, vorbeste de Horațiu și Freud, pentru că apoi să facă un salt la Goya sau la Păstorel Teodoreanu. Iar aceștia sunt doar câțiva! Principiul este acela nărăvaș al bulgărelui de zăpadă rostogolit cu grație pe niște câmpuri, numai că aici nu e vorba de umor, ci de amorul absolut față de poezie care îl inspiră în prestidigitația cu versurile poeziei lumii, din toate timpurile și limbile pământului. Șerban
Singur în biblioteca poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13277_a_14602]
-
noastră sunt ascunse undeva în mintea ta. - Salvarea noastră? Tu ai murit acum douăzeci de generații, iar eu m-am stins de curând. Ce mai e de salvat? - Moartea nu e a noastră, să o strunim ca pe un cal nărăvaș. Nu ți-a venit încă sorocul. - Și atunci tu ce ești? - Hmm, să zicem că m-a pus cineva de strajă, să nu cumva să intri în locuri în care n-ai ce căuta încă. Mergi înapoi și gîndește-te! Ca și cum
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
-i fii camarad, prieten. Jocheul și calul trebuie să-și unească forțele pentru un țel comun și să lupte împreună. Omul să facă echipă cu calul. Orice ai spune, ăsta este lucrul cel mai important. Normal că există și cai nărăvași, îndărătnici din fire. Se pare că majoritatea acestor cai au trecut prin experiențe neplăcute (au fost chinuiți de antrenor). Nu prea există cai care să fie nărăvași de la început. Dacă ai răbdare cu calul mai mult timp, poți să ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
ai spune, ăsta este lucrul cel mai important. Normal că există și cai nărăvași, îndărătnici din fire. Se pare că majoritatea acestor cai au trecut prin experiențe neplăcute (au fost chinuiți de antrenor). Nu prea există cai care să fie nărăvași de la început. Dacă ai răbdare cu calul mai mult timp, poți să ți-l faci prieten. Vedeți dumeavoastră, în orice cursă și pentru orice cal există un punct nevralgic. În acel moment calul simte că totul este inutil. E un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
de la stelele alea cu coadă? Alerga cu gândul în urmă. Comete... Prima, era ca la vremea asta, a apărut pe cer la începutul iernii, cam pe la Sfântul Nicolae. Maria abia mergea primii pași și Stăncuța era mărișoară. Înhămau o iapă nărăvașă la sanie, o înveleau pe Stăncuța într-o blană de urs și „Hai, fata tatii, să-ți arăt steaua cu coadă”. Porneau ei trei, pe Maria o lăsau cu Manda. Iapa gonea, știa singură drumul. Pe baltă, înspre apus, capul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
masându-l cu un șomoiog de fân. —E numai o apă și mi-e că-l prinde frigul. Ar trebui călărit în galop. — Și ce mai aștepți? interveni poruncitor Ștefan. — Să trăiești, iertare, domnia ta, nu am îndrăznit. Armăsarul e cam nărăvaș și dacă mă trântește îmi scapă și o ia razna. Poruncește să mă însoțească cineva, pe alt cal. — Încalec eu pe Breazu, caută-ți un cal și urmează mă, porunci Ștefan, luând căpăstrul din mâna lui Turculeț. Grăjdarii, plecându se
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
hălăi șa! De pe dealuri primiră răspuns, vătaful făcu un semn spre lăutari ca să se pornească jocul călușului. Cei unsprezece bărbați păreau acum cai ce se legănau când la pas, când la trap, când în galop, săreau, mimau că ar fi nărăvași și nu se lăsau înșeuați, ridicau picioarele ca să fie potcoviți, făceau acrobații iar printre ei, ca un fel de negare a lor, dar păstrând ritmul muzicii, mutul își juca rolul în mod desăvârșit. Când călușarii tropăiau lovind ritmat pământul cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
prințului. Conversația o domina Mateiaș, care-și povestea peripețiile avute în partida de călărie la care tocmai luase parte sub supravegherea căpitanului gărzilor palatului. Iapa roaibă, leneșă, care aștepta să fete un mânz, devenise în povestirea lui un armăsar negru nărăvaș pe care până la el nu reușise să-l stăpânească nimeni iar parcul cu alei bătătorite - un codru nepătruns. Când copilul se opri o clipă să-și tragă sufletul, spătarul Mihai își exprimă mirarea: — Mi se pare că beizadea Matei este
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Vorbe, vorbe-n vânt, o mare nebunie și-o mare porcărie, uită-te, nu te uita, cască gura, salivează spermă, linge-te pe buze, cât de idiot să fii ca să te pui la mintea ei, la crupele ei de iapă nărăvașă. Amintește-ți, o femeie și mai mult nimic, o fată de cartier, o puștoaică, la fel ca atâtea altele, multe, destule, e legiune, numele lor e legiune, ispita și dezastrul. Fără doar și poate că i-ar fi surâs dezastrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
în primire. Îi intrase-n sânge fără scăpare deformația profesională de supraveghetor și păstor al turmei de copii, da’ nu te gândi că o turmă de femei e mai greu de păstorit decât una de copii. Femeia e un animal nărăvaș, extrem de imprevizibil, degeaba că uneori ești sigur că știi de unde trebuie s-o apuci. Într-un târziu, când e deja prea târziu, vei înțelege că te-ai lăsat amăgit, ispitit, ea e mai aproape de diavol decât bărbatul, dar totodată mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
oneste, stări de percepție a structurii nevăzute a lumii. Când l-am transformat pe Janet în Janet, am descoperit că puteam să transform orice - prin poezie. Dar la scurt timp după aceea, Poezia s-a dovedit a fi un cal nărăvaș, care s-a ridicat pe picioarele din spate și a rupt-o la fugă mâncând pământul - când i-a ieșit în cale răul. Într-o bună zi mi-a ieșit în cale, pe nepusă masă, răul. Pe vremea aceea nu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
dar avea și un subtil aer sexy. Oricât ar fi Încercat, nu reușea niciodată să fie perfect aranjată. Trecu de paza strictă de la intrarea În Soho House cu un sentiment de mândrie și emoție, pentru că acesta era locul unde Samantha, nărăvașa posesoare de agenție de PR din Totul despre sex, Încercase să intre fără invitație și nu izbutise, trebuind să fure un card de membru și fiind, În cele din urmă, prinsă. Kitty era mândră că fusese În stare să intre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
în cele trei ocazii când a încercat să continue călătoria pe spinarea unui dromader ciufut, a fost cât pe ce să-și rupă gâtul. Și, într-adevăr, nu era ușor să-ți menții echilibrul într-o fragilă șa beduină, în timp ce nărăvașul animal înainta pe un teren atât de sălbatic și muntos, căci se legăna ca o bărcuță pe furtună, și doar cine și-a petrecut cea mai mare parte din viață cocoțat pe o asemenea cocoașă știa cum să-și adapteze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
spate, sprijinit de fotoliu și ar închide ochii. Senzația de ireal e tot mai prezentă în el. Parcă-i din nou la mansardă, în blocul Yanis din Parcul cu Ciori și ascultă lecțiile Doamnei Ana date unui "armăsar tînăr și nărăvaș, care trebuie dresat"... Spune-mi, Mihai, afară de plimbarea cu barca și de drumul cu troleibuzul nu-ți mai amintești și altceva? Da! ar vrea Mihai să exclame. Îmi amintesc cum doream să te aud mereu vorbind, pentru că..." Nu, clatină din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
cană de apă în cap, că orice furtună se termină cu ploaie (XVII 36) ; afirmă că și-a ales o nevastă dificilă cu gândul că, dacă o poate suporta pe ea, va face față oricui, după cum călăreții buni cumpără cai nărăvași pentru a se deprinde să-i domolească și pe ceilalți (XVII 37) ; îi răspunde lui Alcibiade că suportă țipetele soției de dragul copiilor dăruiți de ea la fel cum rabdă și gâgâitul gâștelor pentru că ele îi oferă ouă și pui (XVII
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ghionoaie cenușie ciocănea în coaja unui fag cu ciocul ei lung și puternic. Plopul mlădios își tremura frunzele foșnitoare. Stejarul vânjos își întinse ramurile groase împodobite cu nea imaculată. Pârtia se întindea netedă până în depărtări, scârțâind din greu sub tălpicii nărăvași care prinseră a zbura... Alexandru Căciulă, clasa a III-a C Iarna Decembrie a sosit cu cerneri mari din văzduhul căptușit cu nori de zăpadă. Soarele rotund și palid se prevede printre norii care-și poartă plumbul ca un vis
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
citit cu mare plăcere ultima scrisoare. Dacă la penultima am fost sunat și „mustrat“ (atât eu, cât și tu, ce vină avem că Joyce folosea și cuvinte „din alea“), acum am râs cu poftă când mi-am reamintit de calul nărăvaș Johnny, care și-a reintrat în vechile obiceiuri și s-a învârtit în piațetă de mai mare dragul. Mă regăsesc cu încântare în acest Joyce. Am să încerc acum să-mi țin promisiunea de a mai spune câte ceva despre Gogol
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
În pat, nu-i așa? Nu cred că Lakritz s-ar fi obosit să care cadavrul În dormitor. Nu, de Îndată ce a plecat, persoana noastră anonimă s-a furișat afară din ascunzișul ei, și s-a Îngrijit de victimă. Degetele mele nărăvașe trebuie să fi tremurat pe portțigaret mai mult decât Îmi dădeam seama, pentru Manetti le privi cu curiozitate. — Vă rog, domnule Knisch. Nu mă deranjează fumul de țigară. — Mulțumesc, i-am spus, ridicând caseta. Dar e Încuiată. — În orice caz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Bobul zboară peste buza râpii și alunecă în hău. ,,Parcă ar fi un avion în picaj” își spune, numai pentru el, Paul. Dar, ce se-ntâmplă? Fiecare dintre cei patru viteji s-a desprins, ca prin minune, de bobul cel nărăvaș. Oare, asta să fie starea de imponderabilitate cu care sunt confruntați cosmonauții? Mai știi! Sau poate zborul acesta al lor neașteptat îi duce spre un final dureros... Se aude o troznitură puternică. Din nămeții de zăpadă în care au aterizat
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
el neavând habar că bătrâna doamnă avusese unul, ba explicându-i cu tandrețe cum trebuie mângâiați și răsfățați mai mult chiar decât o femeie, nu pentru că sunt atât de rari, cât pentru că nimic nu e mai fără de preț decât animalul nărăvaș care înflorește și te urmează, iar ea contrazicându-l și făcându-se că nu înțelege, pentru a-l obliga să-și ducă gândul la capăt și să vorbească în cuvinte care spuneau totul atât de meșteșugit, dar fără să spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
anilor '70-80, care selecta textele cu o lună înainte de a fi citite, lucra cu autorul pe ele, îi lăsa pe toți să vorbească, să critice în legea lor, apoi îi aducea la ordine, cu tact, cu metodă, înțelegând noi, mânjii nărăvași, că nostimada asta de critică e o știință, înainte de a fi vreo artă. Îmi aduc aminte cum prin 1976, a venit să citească la Iași Liviu Ioan Stoiciu. Noi, autorii a vreun snop de poezii sau a vreunui catalog de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
13 febr.? Să știți că da, chiar dacă mai mult chițăit decât în hohote: când am aflat de la med. prim. oftalm. Silvia Berghian, zâna bună a vederii mele, că, deși retina-i ferfeniță, nervul optic vai de capul lui, glaucomul cam nărăvaș și miopia pe piscuri, n-am de ce mă teme, căci o să am mereu viziune; când i-am făcut după-amiaza o surpriză lui Paul St., care a împlinit 82 de ani; când Robert mi-a spus două bancuri bune; când am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]