371 matches
-
vadră cu apă în ele. Spălate și dichisite cum erau, ți-era mai mare dragul să le privești. Pe la căpestre, nevasta le agățase fundulițe roșii, împletite, să nu le deoache careva. Crescuse și mânzul. Cârlanul bătea cu copita și necheza nărăvaș. Bozoncea ocolea herghelia și clătina capul mulțumit: - Parcă-s armăsari de Vidin, tu-i cerul mă-si! Când au plecat, Gheorghe și-a făcut o cruce mare și-a scuipat în sân. - Baftă și-un preț bun! Haide, uceniciile! a
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cine să fie, a ieșit și ea din iarnă! Chiriței parcă-i părea rău că spune lucrul acesta, pentru că la o ceartă îi făgăduise că o să-i mănânce ea întîi coliva. O băga văduva și pe Mița înăuntru. Baba mîfua nărăvașă, privea lucrurile putrezite, intrate în pământ, perdelele ciuruite și florile din geam care-i plăceau atât. - Ce faceți, surorile mele? - Bine, ce să facem? răspundea cam cu duh Chirița. - Auzirăți? - Ce s-auzim? - A mai fugit una de la părinți... - Nu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mereu că ești un înger cu veșmântul ăla alb pe tine și dantelele alea, și îngerii, cum știi și tu, nu sunt de pe lumea asta. III Geronimo însuși era impresionat și se îngrijea de toate cele; copilul ăla atât de nărăvaș, dar totodată generos și inteligent, era imprevizibil. Când spre apusul saorelui prietenii veneau să-l caute, se aștepta mereu să afle ce trăznăi aveau de gând să mai pună la cale. Cei bătrâni nu vorbeau din răutate, comentau ce zvonuri
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
parohiale, îl observase pe Giandomenico aciuit sub fereastra școlii: cu siguranță punea la cale una din glumele lui diavolești. Aveau dreptate și taică-său să fie îngrijorat, dar și lumea să clevetească. Elevii erau fiii unor ștabi din ținut și nărăvașului de Giandomenico nu i-ar fi prins bine un scandal. Nu, nu, nu nimerise el acolo degeaba. Preotul, în zilele ce-au urmat, l-a urmărit pe Giandomenico și a putut să-l vadă cum scoate din crăpăturile zidului de lângă
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
biet nevinovat. Rușine, rușine să-ți fie! Din acuzat deveni acuzator și, cel puțin cu acel prilej, vigoarea lui a dat roade în dauna unui bătrân călugăr atât de descumpănit încât a renunțat să-l mai judece pe tânărul cel nărăvaș. Pe măsură însă ce zilele treceau, acel comportament a avut urmări dezastruoase, duhovnicul agresat, neputincios să se apere în contra dialecticii și logicii lui Tommaso, puse la cale o intrigă subtilă și ageră: lansă în circulație zvonul precum că Tommaso ar
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
-și respectă obligațiunile profesionale și de serviciu, chiar dacă printre aceștia se aflau și persoane care îi erau apropiate. M-am convins, astfel, că radicalitatea cu care reacționa nu era o biată comedie, ci că acesta este adevăratul om. Țepos, grandios, „nărăvaș”, pus pe harță, dar în același timp, punctual și un om de caracter care-și respectă întotdeauna cuvântul. Și totuși, are un suflet incomensurabil de larg. PROFESORUL își onorează responsabil activitatea. Aceste fapte pe care le-am consemnat au reușit
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
decât natura însăși a atomilor: se constată existența în ei a forței de greutate, desigur, dar și a unei energii proprii, cea pe care o putem observa la caii ținuți în frâu înainte de startul într-o cursă și care, impetuoși, nărăvași, încarnează această forță ce acționează în corpul însuși al materiei. Acolo unde filosofii idealiști vorbesc de Dumnezeu, dându-i nume multiple, Lucrețiu - și nu Epicur, la care această teză nu apare nicăieri în textele rămase - instalează o forță. Evident, acest
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
3); agricultură (2); animal frumos (2); bine (2); blînd (2); călări (2); copite (2); curat (2); echitate (2); fîn (2); forță (2); galop (2); harnic (2); herghelie (2); hipodrom (2); loialitate (2); mamifer (2); mașină (2); mîndrie (2); natură (2); nărăvaș (2); nărăvos (2); nobil (2); plimbare (2); povară (2); prinț (2); puritate (2); sălbatic (2); splendoare (2); sport (2); teamă (2); Traian (2); transport (2); țară (2); acasă; ager; aleargă; alergat; n-am; amar; an; animal blînd; animal drag; animal
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
rangurile universitare Maria: soția acestui om, de profesie susținătoare și admiratoare a omului Irina: fiica lor, actriță frumoasă, dezorientată și incertă ca orice ființă normală Val: soțul Irinei, profesor care primește și dă mai departe bunuri filosofice Alex: mezinul, deci nărăvaș, deci eretic, deci omul cu care îți vine să mergi Bunica: bunică și mai mult de atât Vecinii: V1; V2; V3; V4 Delegatul: alte măști, același om PARTEA ÎNTÎI (Un apartament de bloc; observatorului oarecum competent și sîcîitor i se
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
pentru că face bube, să nu se culce în iarbă, că îi intră un șarpe în gură ("Momâile"). Tatăl era blând și visător, copilul îi păstrează o amintire duioasă; tatăl era un om puternic, capabil să-l scoată din coarnele vitei nărăvașe. Bunica era o ființă stranie, maniacă, dormea pe scândură și pe cergă după cuptor ("Baba"). Șirul de rubedenii sunt prezente, pentru a evoca alte întâmplări. Țața Manda îl va dezmoșteni pe Marin, pentru că îi lasă ogorul nearat ("Dezmoștenitul"). Ca și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nimeni pe foc, că la moarte se va căzni mult pînă să-și dea sufletul: se va bate taman ca boii cînd trag la plug. Să nu pui jug pe foc, că zbieri ca boul. Jugul de porci, viței, cîni (nărăvași), cai (de la trier*), boi etc. nu se pune pe foc, căci porcii capătă brîncă, cînii turbează etc., iar stăpînul va purta pe cealaltă lume juguri grele în gît. Cînd cineva taie un jug de la porci, cînd moare, omul acela grohăie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Evident că astfel de probleme reclamă tact și delicatețe din partea colegilor și a educatorilor. Se pot întâmpla, din păcate, ca nici unii, nici alții să nu ”posede” așa ceva, ceea ce îngreunează situația acestor copii de două ori victime: ale pubertății lor nărăvașe și ale mediului școlar. Legat de noul aspect pe care corpul îl capătă și de caracterele sexuale secundare care fixează schema corporală în liniile identității de sex, apare ca extrem de frecventă și prezentă preocuparea puberilor pentru propria înfățișare. Sunt practici
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
său. Evident că astfel de probleme reclamă tact și delicatețe din partea colegilor și a educatorilor. Se poate Întâmpla, din păcate, ca nici unii, nici alții să nu "posede" așa ceva, ceea ce Îngreunează situația acestor copii de două ori victime: ale pubertății lor nărăvașe și ale mediului școlar. Legat de noul aspect pe care corpul Îl capătă și de caracterele secundare care fixează schema corporală În liniile identității de sex, apare ca extrem de frecventă și prezentă preocuparea puberilor pentru propria lor Înfațișare. Sunt practici
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
leacul nici în erotism, nici în jocul cabalistic și nici măcar în vis. Decrepitudinea și sentimentul pierzaniei și al absurdului vor fi corolarul depresiei și abuliei în care fusese țintuit. Kloska, prin forța lucrurilor târfa satului, primind în ea masculii mai nărăvași, devine un canal genital de scurgere a spaimelor și surescitării comunității descumpănite de prădaniile și omorurile săvârșite atât de cazacii țariști, cât și de nemții invadatori. Rămânând gravidă, ea naște de una singură într-o casă năruită. Scena, crud-fiziologică și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
un câine-temnicer, cu limba scoasă... Întâiul tramvai Ca o stivă e liniștea asta! Pentru sunet nu-i loc nici de-un deget. Moțăind, se foiește nevasta mângâind universul pe creștet. Dar deodată-n străvechiul oraș năvălind ca tătarul Mamai trufaș, nărăvaș, buclucaș sparge noaptea întâiul tramvai. Tipul ăsta se ia-n serios și electrici să fim ne învață: jerbe lungi de scântei de sub roți - doar apoi se topește în ceață. Altu-i șpilul aicea, băieți! Alt dichis, și se riscă hoțește iar
Veaceslav SAMOȘKIN by Ion Covaci () [Corola-journal/Imaginative/8297_a_9622]
-
că se va conforma Regulamentului de birje”. Numărul de ordine din registru era afișat la spatele trăsurii, la capră, spre client, și pe ambele felinare. Proprietarii erau responsabili atât pentru comportamentul vizitiilor cât și pentru eventualele accidente produse de caii nărăvași. Curățenia trebuia să fie exemplară, aceasta fiind menținută obligatoriu în intervalele din timpul staționărilor. Viteza nu putea să fie mai mare decât „la trapul de mijloc al cailor”. Pentru a risipi orice neînțelegeri legate de preț, conducătorii trăsurilor erau obligați
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mai fost „naționalizată” și Baia rituală israelită (ce era situată pe strada Gheorghe Racoviță), care a fost transformată și utilizată ca „baie comunală” până prin anii ’80 ai secolului XX. După anul 2000, cei care i-au făcut felul au fost nărăvașii noștri minoritari țigani, stabiliți cu „domiciliile” prin fiecare fostă cameră de dușuri sau cu căzi. Un incendiu de proporții a pus capăt importantei investiții evreiești, lăsând în urmă doar câteva cărămizi ca pentru a arăta viitorimii ce materiale de construcție
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de bună voie îi paralizează reacția firească, făcându-l să-și piardă orice urmă de elan și de meșteșug, iar Clara iese nevătămată din mâinile nătângului Don Juan și scapă de ispita pasului greșit. Dezamăgită de mincinoasele plăsmuiri ale imaginației nărăvașe, contesa sfârșește prin a-și găsi soțul mai ademenitor decât toți bărbații din lume. Lucia nu poate fi de acord cu asemenea morală lipsită de "romantism", condamnând visul drept vinovată iluzie. În plus, deși tânără, ea a rămas văduvă, și
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de la stelele alea cu coadă? Alerga cu gândul în urmă. Comete... Prima, era ca la vremea asta, a apărut pe cer la începutul iernii, cam pe la Sfântul Nicolae. Maria abia mergea primii pași și Stăncuța era mărișoară. Înhămau o iapă nărăvașă la sanie, o înveleau pe Stăncuța într-o blană de urs și „Hai, fata tatii, să-ți arăt steaua cu coadă”. Porneau ei trei, pe Maria o lăsau cu Manda. Iapa gonea, știa singură drumul. Pe baltă, înspre apus, capul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
masându-l cu un șomoiog de fân. —E numai o apă și mi-e că-l prinde frigul. Ar trebui călărit în galop. — Și ce mai aștepți? interveni poruncitor Ștefan. — Să trăiești, iertare, domnia ta, nu am îndrăznit. Armăsarul e cam nărăvaș și dacă mă trântește îmi scapă și o ia razna. Poruncește să mă însoțească cineva, pe alt cal. — Încalec eu pe Breazu, caută-ți un cal și urmează mă, porunci Ștefan, luând căpăstrul din mâna lui Turculeț. Grăjdarii, plecându se
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
hălăi șa! De pe dealuri primiră răspuns, vătaful făcu un semn spre lăutari ca să se pornească jocul călușului. Cei unsprezece bărbați păreau acum cai ce se legănau când la pas, când la trap, când în galop, săreau, mimau că ar fi nărăvași și nu se lăsau înșeuați, ridicau picioarele ca să fie potcoviți, făceau acrobații iar printre ei, ca un fel de negare a lor, dar păstrând ritmul muzicii, mutul își juca rolul în mod desăvârșit. Când călușarii tropăiau lovind ritmat pământul cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
prințului. Conversația o domina Mateiaș, care-și povestea peripețiile avute în partida de călărie la care tocmai luase parte sub supravegherea căpitanului gărzilor palatului. Iapa roaibă, leneșă, care aștepta să fete un mânz, devenise în povestirea lui un armăsar negru nărăvaș pe care până la el nu reușise să-l stăpânească nimeni iar parcul cu alei bătătorite - un codru nepătruns. Când copilul se opri o clipă să-și tragă sufletul, spătarul Mihai își exprimă mirarea: — Mi se pare că beizadea Matei este
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
trădează. Sunt capabile de o statornicie uluitoare. Timpul transformă ideile revoluționare în retrograde și pe cele avangardiste în prejudecăți. Privim, de regulă, cu neliniște înainte și cu nostalgie înapoi. Trecutul poate fi soclu, nu aripă.. În artă, timpul este bidiviul nărăvaș care azvârle din șa orice călăreț improvizat. Există un timp al publicării operelor și altul - al asimilării lui. Unii își lasă toate proiectele pentru mărunțișul de viață al bătrâneții. Numai timpul elimină sterilul refugiat în artă. Tragici sunt eroii care
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
am pornit pe urmele viilor, vere. Cine a spus că nu suntem pe meleagurile unde au fost vii cu asupra de măsură? Înainte însă de a vorbi de viile Galatei și Miroslavei, aș vrea să vorbesc despre un călugăr cam nărăvaș... M-ai făcut curios peste poate, dragă ieșene: Iată ce se spune într-un document la 13 iunie 1623 (7131): „Io Ștefan Tomșa voievod, am dat această carte a domniei mele rugătorilor noștri,... de la... Sfîntul Sava, ca ei să fie
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
auzi zgomotul vehiculului tușind cu intermitențe, apoi dispăru într-un nor de praf stelar! După clipe, ce durară în timpul argonauților ore nesfârșite, apăru cu misiunea îndeplinită... avea năsturașul în buzunar... potolit, dresat și cumințit de voinicosul Radu! - Unde ai descoperit nărăvașa gaură de vierme și cum ai astâmpărat-o? Îl întrebă bunicul curios, - Nu spun! E o taină ce trebuie s-o păstrez cu sfințenie! Răspunse preocupat, coborând vioi și îmbarcându-se pe triciclu... care era, bineînțeles, tot spațial - Radu, fugi
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]