827 matches
-
dar care Își pusese ambiția să-l scoată din abis pe cel În care ghicea un suflet zbuciumat de artist. El Însuși scriitor, profesorul poreclit de un elev - nu se știe de ce - Gurgui izbutise să-l dezvețe pe poet de năravul deznădăjduit al sorbitului de băuturi bețive. Ba Încă zelul recuperator al prozatorului Gurgui mersese și mai departe: Își propusese să-i trezească virilitatea amicului său de idei literare. În acest scop, Îi sugerase unei eleve de clasa a zecea care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de muncit cu ziua ca să-și rostuiască bani de băutură, de crunte pedepse pe care femeia le primea cu supușenie, căci era Încredințată că așa Își arăta iubirea bărbatul vieții ei. În noaptea În care Ectoraș aflase zvonurile mincinoase despre năravurile nelegiuite și grețoase ale fetei care tocmai Îl sărutase fugar, țipetele Mariei arătau fără greș că Ion era la pușcărie și ea se Întorsese să ierneze la bătrânul cu suflet mic care Îi dădea trânteala de bun venit. Peste câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
prin câteva studii despre teatru și prin exigență în judecarea pieselor reprezentate, unele criterii estetice și etice de apreciere a operei dramatice. Articolele lui Barbu Catargiu (Teatru național), I. Voinescu II (Cugetări asupra teatrului) și însemnările Despre influența teatrului asupra năravurilor unei nații pornesc de la credința comună în misiunea socială, militantă a teatrului ca „școală de moral”. În numele unor idealuri sociale și naționale se pledează pentru un repertoriu „clasic” (drame, tragedii) și împotriva vodevilurilor și melodramelor. Articolele și cronicile dramatice de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287207_a_288536]
-
mese șubrede și slinoase, beam niște vin oțetit și îndoit cu apă care ne provoca dureri de cap, tratabile doar cu miraculosul purgativ al madamei Georgescu. Întotdeauna eram obsedați de teama de a nu depăși ora până la care era învoirea. Năravul fumatului l-am deprins extrem de ușor. După ce am fumat câteva țigări, pentru a le încerca gustul, am devenit dependent de nicotină și numai după mulți ani, și cu mari eforturi de voință, m am debarasat de această patimă. Mult mai
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
Gulagul În conștiința românească (1998), Panopticum. Tortura politică În secolul XX (2001), Imaginarul violent al românilor (2003), Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții (2004), Gulagul În conștiința românească. Memorialistica și literatura Închisorilor și lagărelor comuniste (ediția a II-a, 2005)și Năravuri românești (2007). A publicat Împreună cu studenții patru volume experimentale conținând reportaje sociale; volumele semnate Ruxandra Cesereanu et al. sunt intitulate: Fărâme, cioburi, așchii dintr-o Curte a Miracolelor (2004), A doua Curte a Miracolelor (2004), Made in Romania. Subculturi urbane
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Intelect și Adevăr, Om și Cruce, Logos și înțelepciune etc. Așadar, cincisprezece cupluri, fiecare purtând numele de sizigie. Ansamblul acestei familii de Eoni constituie Pleromul. Altfel spus, Cerul, lumea divină, sursa paternă... Irineu din Lyon își bate joc de acest nărav valentinian - ceilalți gnostici continuă pe același principiu... - de creare a unui vocabular ezoteric. Desigur, Contra ereziilor conține mai multe pasaje plicticoase decât amuzante, dar unul merită citat în termenii utilizați de episcopul creștin care scrie: „Există un anumit pro-Principiu regal
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
p. 210. 76 Filomena nu adoptă doar un ton elogiator, când este nevoie poate deveni și un fin critic al corupției clerului, ironia ei fiind destul de puternică, pe călugări considerându-i: „tare mărginiți” și afirmând că „au tot soiul de năravuri și apucături ciudate [...] se cred mai pricepuți și mai cu moț ca ceilalți oameni, când ei de fapt sunt mai prejos, mult mai prejos ca noi.”195 Unui astfel de exemplar uman, nu putea să-i dea o lecție dură
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de moarte, eroul hotărăște să facă un unic gest onorabil, acela de a-i scuti pe cei care îl adăposteau de rușinea publică, și acest lucru nu este posibil decât apărând în fața celorlalți, care în acea localitate nu-i cunoșteau năravurile, drept un om virtuos. Face așadar, în fața unui călugăr, chemat să-i ofere o ultimă asistență spirituală, o spovedanie falsă, apropriind-și toate calitățile posibile și arătând o nesinceră evlavie și o modestie exagerată. Urmarea nu este greu de anticipat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ș.a. A tradus, după Plaut - Oșteanul lăudăros, din Corneille - Cidul și Polyeucte, din Friederich von Halm - Fiul pădurilor, iar împreună cu Grigore Ventura - piesa Sappho de Franz Grillparzer. În comediile sale, Șarpele casei, În timpul alegerilor, În flagrant delict ș.a., L. vizează năravurile politice, manevrele electorale, complicațiile dubioase din viața conjugală. Urmărit de patosul și grandilocvența personajelor, îndeosebi tragice, pe care le întruchipa pe scenă (Nero, Lear, Othello, Karl Moor), el are ambiția de a compune drame și tragedii. Mai puțin preocupat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287779_a_289108]
-
măresc simțitatea noastră, să ne revolte împotriva nelegiurii și să sape adânc în sufletul nostru prin formele poeziei și a meșteșugului adevărurile cele mai mari și mai folositoare."232 O formulare asemănătoare se regăsește în articolul Despre influența teatrului asupra năravurilor unei nații, nesemnat, publicat în Gazeta Teatrului Național: "...toate clasele societății, toate treptele alerg la teatru ca la o școală de morală, de învățătură și de bună cuviință, unde fiecare poate, desfătându-se să dobândească virtuțile cele mai de trebuință
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
313. 230 Timotei Cipariu, Elemente de poetică, metrică și versificație, Tiparul Seminariului, Blaj, 1960, p. 3. 231 P. Cornea, Originile, p. 553. 232 I. Voinescu II, Cugetări asupra teatrului, în G. Ivașcu, op. cit., p. 213. 233 Despre influența teatrului asupra năravurilor unei nații, în G. Ivașcu, op. cit., p. 201. 234 Ion Heliade Rădulescu, Teatrul Bucureștilor, în G. Ivașcu, op. cit., p. 168. 235 Ibidem, p. 168. 236 G. Baronzi, Câteva cugetări asupra poeziei, în Paul Cornea, Mihai Zamfir, op. cit., p. 274. 237
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
procedează Alexandru Ipsilanti la 2 mai 1777, când, pe lângă hotărârea dată de mitropolit conform „pravilei bisericești“, consideră că este necesară și o pedeapsă conform „pravilei politicești“, deoarece pe „unii ca aceștiia să i pedepsim, mai vârtos pentru pilda și rău nărav al altora asemenea carii fără dă pricină vrednică vor să să dăsparță“. Este vorba de Maria Copcioaia din Slimnic, județul Râmnicu Sărat, care ceruse divorțul fără să aibă un motiv serios (o recunoaște și mitropolitul, deși i-l acordă) și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
care, după analiza situației existente, propun soluții. Este Cazul mitropoliților Antim Ivireanul (1697-1716), Neofit Cretanul (1739- 1760) sau Grigore (1760-1787). Primul, în predi cile sale, denunță desfrâul, insulta, lipsa respectului față de părinți, nerespectarea sărbătorilor religioase, absența de la biserică, pe scurt, „năravurile céle réle și obicéele céle necuvioase“. Spre îndreptare le oferă enoriașilor pilde biblice și îi amenință cu judecata de apoi. Mitropolitul Neofit și suita sa efectuează două vizite canonice în țară, în anii 1746 și 1747. Relatările acestor călătorii sunt
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fură, jefuiește biserici și morminte sau este tâlhar de drumul mare. Neaga din satul Moldoveni cerea despărțirea de soțul ei, după patru ani de căsătorie. Gheorghe este un hoț notoriu înfierat în frunte, care și-a as cuns foarte bine năravul. La șapte luni după nuntă și-a reluat vechea activitate și a re început prin a sparge biserica Neguțătorilor din Buzău de unde a furat cărți și odăjdii. Prins, închis, eliberat, Gheorghe sparge o altă biserică la Ploiești. De data aceas
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și arată ine fi ca ci ta tea închisorii corective în Cazul unor asemenea indivizi incorigibili: „am socotit că de vom călugări-o noi peste voia ei (precum dedese ia făgăduință la noi mai nainte) și fiind cu fire și năravul defăimate și pornită spre cele lumești, nu-i va fi călugăria de vreo spăsanie, ci de osândă“. Termenii-cheie ai discursului - spăsanie și osândă - relevă clar misiunea pe care o are fiecare dintre in stituațiile sistemului represiv: mănăstirea asigură mântuirea, în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
conotația „tîlhar“), de aceea Drumul Bîrladului a apărut în documente, pînă prin secolul al XVIII-lea, în alternanță cu Drumul Tîlharului și Drumul Furilor, ceea ce i-a determinat pe unii să considere că proveniența etnică locală a fost înlocuită cu năravul furtului (ca în vlah - păstor, țigan - hoț). De fapt, e posibil să fi fost vorba de un drum pe care să l fi preferat cei care ocoleau vama și care deveneau, astfel, tîlhari, furi (contrabandiști, cu un cuvînt modern), iar
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
onestă a bolilor de care suferă statul și administrația publică (clientelismul, ineficacitatea cronică, arbitrariul intervențiilor etc.) poate incita la reforme, dar "procesul de reformă" poate suferi influența contextului istoric și instituțional, fiind "colorată" de caracteristicile puterii, ale culturii, de alte "năravuri" mai vechi sau mai noi... În țările dezvoltate, unii disting modelul anglo-american, modelul Europei continentale, modelul germanic, modelul nordic 93 etc. Indiferent unde sunt implementate, modelele de guvernare și de reformă administrativă reflectă decizii istorice și cotidiene, lupte de influență
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de versuri satirice, comunică fragmente din realitatea anului 1990, la fel de tensionată ca în Israelul anilor ce vor veni. Ziaristul trebuie să își găsească un sponsor, lucru cu atât mai dificil, cu cât e nou-venit. Lăcomia, iubirea de arginți și alte năravuri sunt abordate sarcastic, cu o luciditate dezabuzată. Există însă și un S. liric, poet care își dă jos masca cinică și visează. Stiluri și teme, motive de reacție pozitivă ori negativă, izbucniri violent-sarcastice conturează la un loc imaginea unui scriitor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289549_a_290878]
-
-l schimbă. (8) Cu un lucru mic, tot nimic. (8) Adună cu firul ca să ai cu grămada. (9) Ce ți-e scris în frunte ți-e pus. (9) Soarta și-o face omul cu mâna și cu capul lui. (10) Năravul din timp luat e ușor de vindecat. (10) Năravul din fire n-are lecuire. (11) Ruda la nevoie se cunoaște (= te ajută). (11) Ruda te pizmuiește mai mult ca străinul. (12) Omul vrednic se cunoaște după viță, ca pomul după
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
8) Adună cu firul ca să ai cu grămada. (9) Ce ți-e scris în frunte ți-e pus. (9) Soarta și-o face omul cu mâna și cu capul lui. (10) Năravul din timp luat e ușor de vindecat. (10) Năravul din fire n-are lecuire. (11) Ruda la nevoie se cunoaște (= te ajută). (11) Ruda te pizmuiește mai mult ca străinul. (12) Omul vrednic se cunoaște după viță, ca pomul după sămânță. (12) Pomul se cunoaște după roade, iar omul
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și de alte animale de acest fel și bând lapte și sânge de cal”. Pentru a întregi tabloul să amintim și spusele episcopului din Friesing: „Ungurii sunt oameni urâți, cu ochii scufundați, mărunți la statură, barbari și să lbatici în năravuri și în limbă; un fel de monștri omenești” . Bizantinii, care au luptat de mai multe ori cu ungurii , atât înainte cât și după creștinarea lor, numeau pe șefii lor „prinți turci” , iar țara cucerită, Turcia. Diplomația bizantină avea în vedere
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
după ce treceau anii copilăriei în slujbă pe la boierii cei mari. Aici nu erau puși decât numai ca să servească la masă și privegheau de stăpânul lor când se afla în altă casă. După ce stăteau 3 ani și învățau obiceiurile curții și năravurile cele împodobite, atunci stăpânul lor îi ducea înaintea Domnului și prin rugămintea lor, îi primea între slugile Divanului celui mare. După un an îi schimba în Divanul cel mic și de acolo în stăpânire și dacă aici da probe de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
stăpânul lor îi ducea înaintea Domnului și prin rugămintea lor, îi primea între slugile Divanului celui mare. După un an îi schimba în Divanul cel mic și de acolo în stăpânire și dacă aici da probe de cuget bun și năravuri cinstite încât să aibă cineva vreo nădejde în el, atunci se primea între slugile Camerei cele mari - și apoi trecând vreo câțiva ani, se făcea postelnicer, prin rugămintea altor boieri, pentru că se socotea lucru necinstit să vorbească însuși părinții cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să-i închidă. Precum însă în acea vreme numărul criminalilor era foarte mare, din pricina proastei organizații administrative și militare a țării, beciurile și aresturile polițienești erau ticsite de răufăcători de tot soiul, pe care, pentru a-i mai desbăra de năravul lor sau a-i mai... rări, îi lăsau să piară de foame, frig sau de bătăi, în fundul beciurilor în care erau trântiți, și numai la puțini din ei li se făcea cinstea de a fi... spânzurați, după o judecată sumară
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
triumf până la sala Trianon. Și coana Virginica îi zicea iarăși: „alte gratuități, Costică! Ce ne facem, Costică?"„Lasă, Virginico, că o să fie bine!" Și-ntradevăr era bine, Costică Tănase a fost și a rămas inegalabil în artă și în suflet, biciuia năravurile vremilor ca nimeni altul. Acesta a fost marele vasluian Constantin Tănase! Și ce-i mai biciuia pe scenă, doamne-doamne!, pe miniștri, pe bancheri, regimurile corupte și tot cortegiul de samsarlâcuri care se făceau pe atunci! În legătură cu Constantin Tănase, amintiri cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]