886 matches
-
tufoasa chică. Parnavel cu sulița ascuțită Străpunsă pe Corbea în gemănare, Și de nu era punga încrețită, Îi pătrundea fierul până în spinare, Dar totuși răsturnîndu-l pe o dungă, Îi zdrobi toată cremenea în pungă. Mândrea pe Ciuntul de barbă trage, Năsturel pe Dondul flocăiește, Iar ca ș-un juncan Dragoșin rage Și cu dinții beliți clănțănește; Căci Sperlea îi sburasă nasu în două, Și mustețele cu buzele amândouă. Giolban încă dete să deie În Căcîga cu o bardă lată, Iar acela
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și-i pipăie cu mângâieri ușoare mugurii. Un miel s-apropie printre tufișuri, Orbul îl aude și zâmbește, căci n-are Pan mai mare bucurie decât de-a prinde-n palme-ncetișor căpșorul mieilor și de-a le căuta cornițele sub năstureii moi de lână. E pestetot o beție de vegetal, de fructe, de animalitate rece. Vegetalele au ceva cărnos animalic (flori cu "sîni de lapte", struguri enormi hrăniți din stârvuri de om), animalele se confundă cu vegetalele, fiind preferate acelea inerte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lucrarea Caracterele civilizației japoneze (1942, în colaborare cu Gheorghe Băgulescu) i s-a decernat Premiul Kokusai-Bunka-Shinkokai al Societății pentru Dezvoltarea Legăturilor Culturale Internaționale din Tokyo, iar pentru Japonia de ieri și de azi (1943) a fost distins cu Marele Premiu „Năsturel” al Academiei Române. SCRIERI: Japonia. Viață și obiceiurile, pref. N. Iorga, București [1925]; Transsiberiana, București, [1934]; Ogio-san (Domnișoare), București, [1938]; ed. îngr. și pref. Doina Curticăpeanu, Cluj-Napoca, 1984; Caracterele civilizației japoneze (în colaborare cu Gheorghe Băgulescu), București, 1942; Japonia de ieri
TIMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290183_a_291512]
-
la p. 225. Pagina 123 * Era proprietatea unui domn Niculcea, tatăl doamnei Victor Dancovici și a colonelului Niculcea. (Id., ibid.) Pagina 125 * În numărul trecut am confundat două nume, am spus că strada Regală a fost deschisă pe terenul boierului Năsturel, dar în realitate pământul de alături pe care se află astăzi sala Liedertafel era a acestuia. Strada Regală a fost deschisă pe proprietatea Cornescului. Dar fiindcă ambele proprietăți erau megieșe, mi-a fost greu, după trecere de 50 de ani
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Nacu, Constantin: 257, 265, 273, 302, 407 Nagy, Roszy: 395 Nancovici, Nicolae: 375 Nanianu, Basiliu: 293 Naniescu, Iosif: 269, 274 Napoleon I Bonaparte: 271 Napoleon al III-lea: 200, 204 Năcescu, C.N.: 227 Nădejde, Ioan: 8 Năstase, Ion Grigore: 377 Năsturel („boier“): 398 Neculau, G.: 82 Neculescu, Niculae: 122 Negre, G.: 218 Negri, C.: 93, 198, 208 Negroponte: 162-164 Negroponte, T.I.: 184 Negruși, I.: 82 Negruzzi, G.C.: 82, Negruzzi, Iacob C.: 74, 83, 87, 89, 303 Nemirovici-Dancenko, V.I.: 374 Nenoveanu, Anton
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
odinioară Galaction - „trivializează înmormîntările”. *Zilele în care nu citesc, mă simt gol, fără stare și fără rost. * Întrebat de frații săi întru credință, după arestare, unde se vor revedea, Sfîntul Iacob de Castoria ar fi răspuns - zice un istoric, Petre Năsturel - că „la Patriarhul (Iisus), în Rai (Țara Românească)”. Așadar locurile noastre și viața de la noi semăna cu Raiul! Iacob a trăit însă pe vremea lui Neagoe Basarab. *Marta Trancu Rainer vorbește în Jurnalul său despre „chirurgia de război”, practicată în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de limba latină la Universitate și, din 1883, și pe cea de limba română. Întemeiază în 1893 „Revista critică literară”, sprijinit de fratele său, Nicolae Densușianu, și de fiul său, Ovid Densusianu. În publicistică, a mai semnat cu pseudonimele Radu Năsturel, Radu Calonfirescu, I. Corban și N. Berea. D. a fost unul dintre primii critici de profesie din literatura română, asupra căreia s-a aplecat cu perseverență și convingere. Bun cunoscător al literaturilor clasice, a practicat o critică doctă, profesorală, analitică
DENSUSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286734_a_288063]
-
Dintre colocviile organizate după 1982, rețin cele ce au dezbătut problema, atât de permanent actuală, România și Occidentul sau pe aceea a unui raport tradițional, România și lumea balcanică, la care au participat cu comunicări, printre alții, Neagu Djuvara, Petre Năsturel, Claude Karnoouh și, bineînțeles, Cicerone Poghirc. În colaborare cu Fundația Culturală din Madrid și cu Institutul de Cercetări din Freiburg (Germania), C. R. de C. a organizat comemorarea centenarului morții lui Mihai Eminescu printr-un amplu simpozion desfășurat la Paris, în
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
cultura română își asimila una dintre referințele ilustre ale literaturii antice. Prea târziu ca să îi mai slujească lui Cantemir, care cunoștea, fără doar și poate, viața și opera lui Esop în variantele grecești. Să mai amintim că traducerea, de către Udriște Năsturel a romanului bizantin Varlaam și Ioasaf, atribuit lui Ioan Damaschin conținea o variantă a legendei inorogului, ca simbol al amenințării 64. Scena a fost reprezentată de mai multe ori în pictura murală bisericească, inorogul fiind uneori înlocuit cu o siluetă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Vasilie, Disertație despre tipografiile românești în Transilvania și învecinatele țări de la începutul lor până la vremile noastre (1838), ediție îngrijită de Eva Mârza și Iacob Mârza, Dacia, Cluj-Napoca, 1995. Pumnul, Aron, Lepturariu rumânesc, I-IV, Editura Cărților Școlare, Viena, 1862-1865. Radu Năsturel (Aron Densușianu), "Înșirate margarite", în Familia, VI (1870), nr. 1 și urm.. Rosetti, Dimitrie R., Dicționarul Contimporanilor, Tipografia "Populară", București, 1897. Russo, Alecu, Cântarea României, ediție îngrijită de Geo Șerban, Minerva, București, 1983. Spinoza, Etica, traducere Al. Posescu, Editura Științifică
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
București, 1981, pp. 639-643). 121 Dicționarul limbii române, Tomul II, partea 1, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934, p. 748. 122 Lazăr Șăineanu, Influența orientală asupra limbei și culturei române, I, Vocabularul, Socec, București, 1900, p. 13. 123 Radu Năsturel [Aron Densușianu], "Înșirate margarite", Familia, VI (1870), nr. 1, p. 8. 124 Rancière, Aisthesis, p. 37. 125 Ibidem, p. 39. 126 Despre circulația imaginarului arheologic în mediile parnasiene v. Martine Lavaud, ""La Plume et la Pierre": l'écrivain et le
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
după Cosânzeana. „Prichindel Știe-tot are părul creț ca un harap, dar nu-i harap. Are căciuliță roșie de pitic, dar nu-i pitic. Ochelari de bunic, dar nu-i bunic. E o păpușă. Are o haină de lână galbenă, cu năsturei verzi, mănuși tot verzi... ca două frunze.“ La serbare am fost Crăiasă. Păcat că aveam părul tuns atât de scurt... Iar el era Ursul și-i tremurau mâinile când mi-a dat buchetul de flori. „În grădiniță e cald și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
latura negativă și dorința de a-și mări averea. Poate de aceea literatura i-a prezentat, de cele mai multe ori, ca hrăpăreți, asupritori, avari și... inculți. Așa stând lucrurile, ne apare azi cu totul excepțional gestul unui urmaș al lui Udriște Năsturel, care a instituit Premiul Năsturel al Academiei Române în condiții de real sprijin material, cum vom arăta ceva mai jos. Udriște Năsturel însuși fusese în epocă un om luminat, știutor de aleasă carte, cunoscător al mai multor limbi străine, aplecat cu
Un boier luminat – by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12578_a_13903]
-
a-și mări averea. Poate de aceea literatura i-a prezentat, de cele mai multe ori, ca hrăpăreți, asupritori, avari și... inculți. Așa stând lucrurile, ne apare azi cu totul excepțional gestul unui urmaș al lui Udriște Năsturel, care a instituit Premiul Năsturel al Academiei Române în condiții de real sprijin material, cum vom arăta ceva mai jos. Udriște Năsturel însuși fusese în epocă un om luminat, știutor de aleasă carte, cunoscător al mai multor limbi străine, aplecat cu folos asupra mesei de scris
Un boier luminat – by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12578_a_13903]
-
asupritori, avari și... inculți. Așa stând lucrurile, ne apare azi cu totul excepțional gestul unui urmaș al lui Udriște Năsturel, care a instituit Premiul Năsturel al Academiei Române în condiții de real sprijin material, cum vom arăta ceva mai jos. Udriște Năsturel însuși fusese în epocă un om luminat, știutor de aleasă carte, cunoscător al mai multor limbi străine, aplecat cu folos asupra mesei de scris și iubitor de neam și de țară. A fost diac al Cancelariei lui Matei Basarab, al
Un boier luminat – by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12578_a_13903]
-
al Moldovei. A scris versuri în limba slavonă pe Pravila de la Govara (1640) și a tradus Evanghelia (1642) "scrisă și premenită de pre limba rusească pre limba românească". A tradus, din limba latină, Imitatio Hristi... Un strănepot al lui Udriște Năsturel, Constantin Năsturel Herescu (1798-1874) a instituit Premiul Năsturel al Academiei Române, în 1873, pe care mulți l-au crezut (unii îl mai cred și azi) ca fiind din fondurile Academiei. Generalul Constantin Năsturel Herescu devine, la urcarea pe tron a lui
Un boier luminat – by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12578_a_13903]
-
A scris versuri în limba slavonă pe Pravila de la Govara (1640) și a tradus Evanghelia (1642) "scrisă și premenită de pre limba rusească pre limba românească". A tradus, din limba latină, Imitatio Hristi... Un strănepot al lui Udriște Năsturel, Constantin Năsturel Herescu (1798-1874) a instituit Premiul Năsturel al Academiei Române, în 1873, pe care mulți l-au crezut (unii îl mai cred și azi) ca fiind din fondurile Academiei. Generalul Constantin Năsturel Herescu devine, la urcarea pe tron a lui Al. Ghica
Un boier luminat – by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12578_a_13903]
-
pe Pravila de la Govara (1640) și a tradus Evanghelia (1642) "scrisă și premenită de pre limba rusească pre limba românească". A tradus, din limba latină, Imitatio Hristi... Un strănepot al lui Udriște Năsturel, Constantin Năsturel Herescu (1798-1874) a instituit Premiul Năsturel al Academiei Române, în 1873, pe care mulți l-au crezut (unii îl mai cred și azi) ca fiind din fondurile Academiei. Generalul Constantin Năsturel Herescu devine, la urcarea pe tron a lui Al. Ghica, aghiotant domnesc, iar în timpul domnitorului Bibescu
Un boier luminat – by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12578_a_13903]
-
latină, Imitatio Hristi... Un strănepot al lui Udriște Năsturel, Constantin Năsturel Herescu (1798-1874) a instituit Premiul Năsturel al Academiei Române, în 1873, pe care mulți l-au crezut (unii îl mai cred și azi) ca fiind din fondurile Academiei. Generalul Constantin Năsturel Herescu devine, la urcarea pe tron a lui Al. Ghica, aghiotant domnesc, iar în timpul domnitorului Bibescu, vistiernic, pentru ca sub Știrbey să ajungă mare ban și spătar. La 30 august 1873, Generalul Constantin Năsturel Herescu donează Academiei Române jumătate din venitul moșiilor
Un boier luminat – by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12578_a_13903]
-
ca fiind din fondurile Academiei. Generalul Constantin Năsturel Herescu devine, la urcarea pe tron a lui Al. Ghica, aghiotant domnesc, iar în timpul domnitorului Bibescu, vistiernic, pentru ca sub Știrbey să ajungă mare ban și spătar. La 30 august 1873, Generalul Constantin Năsturel Herescu donează Academiei Române jumătate din venitul moșiilor sale, sub numele de Fondul Năsturel Herescu. Academia Română primește cu recunoștință donația din care înființează trei categorii de premii: unul de 5000 lei, care să se acorde celei mai bune lucrări în limba
Un boier luminat – by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12578_a_13903]
-
tron a lui Al. Ghica, aghiotant domnesc, iar în timpul domnitorului Bibescu, vistiernic, pentru ca sub Știrbey să ajungă mare ban și spătar. La 30 august 1873, Generalul Constantin Năsturel Herescu donează Academiei Române jumătate din venitul moșiilor sale, sub numele de Fondul Năsturel Herescu. Academia Română primește cu recunoștință donația din care înființează trei categorii de premii: unul de 5000 lei, care să se acorde celei mai bune lucrări în limba română asupra unui subiect propus la concurs de către Academie, din domeniile istoriei, arheologiei
Un boier luminat – by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12578_a_13903]
-
politice; a doua categorie de premii avea în vedere lucrări apărute în timpul anului respectiv din domeniul literaturii, al istoriei, filosofiei artei � și era în valoare de 4000 lei; în sfârșit, al treilea premiu, în valoare de 12.000, "Marele Premiu Năsturel", se acorda, la patru ani o dată, celor mai bune lucrări apărute în acest interval. În actul de donație se menționa că nu vor fi admiși la concurs decât români, iar dintre străini cei care vor fi dobândit naturalizarea cea mare
Un boier luminat – by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12578_a_13903]
-
Articolul UNIC Se conferă Ordinul național Pentru Merit în grad de Comandor domnului profesor universitar Petre S. Năsturel, doctor honoris causa al Universității de Vest din Timișoara. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE București, 6 iunie 2003. Nr. 356.
DECRET nr. 356 din 6 iunie 2003 privind conferirea Ordinului naţional Pentru Merit în grad de Comandor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150362_a_151691]
-
0,05* 0,05*(p) 0,01* 0,02* 0,02*(p) 0,05* 0,02* ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Altele 0,01* 0,01* 0,01* 0,05* 0,05*(p) 0,01* 0,02* 0,02*(p) 0,05* 0,02* ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── (c) Năsturel 0,01* 0,01* 0,01* 0,05* 0,05*(p) 0,01* 0,02* 0,02*(p) 0,05* 0,02* ──────────────────────────────────────────��───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── (d) Cicoare 0,01* 0,01* 0,01* 0,05* 0,05*(p) 0,01* 0,02* 0
ORDIN nr. 173 din 13 martie 2006 (*actualizat*) privind stabilirea limitelor maxime admise de reziduuri de pesticide în şi pe fructe, legume, cereale şi alte produse de origine vegetală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177512_a_178841]
-
0,01* 0,05* 0,01*(p) 0,01* 0,05* 0,02* 0,02* 0,05* 0,05* ──────────────────────────────────────────────────────────��───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Altele 0,01* 0,05* 0,01*(p) 0,01* 0,05* 0,02* 0,02* 0,05* 0,05* ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────��───────────────────────── (c) Năsturel 0,01* 0,05* 0,01*(p) 0,01* 0,05* 0,02* 0,02* 0,05* 0,05* ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── (d) Cicoare 0,01* 0,05* 0,01*(p) 0,01* 0,05* 0,02* 0,02* 0,05* 0,05
ORDIN nr. 173 din 13 martie 2006 (*actualizat*) privind stabilirea limitelor maxime admise de reziduuri de pesticide în şi pe fructe, legume, cereale şi alte produse de origine vegetală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177512_a_178841]