541 matches
-
Heredia părea chiar să ridice vocea: Et sur le ciel, au loin, ce Dôme éblouissant Garde encor des héros de l’époque lointaine Où Russes et Français en un tournoi sans haine, Prévoyant l’avenir, mêlaient déjà leur sang.1 Năuciți, nu încetam să ne punem următoarea întrebare: „De ce oare îi urâm atât de mult pe nemți amintindu-ne la fel de agresiunea teutonică de acum șapte secole, sub Alexandru Nevski, și de ultimul război? De ce nu putem niciodată uita de jafurile cotropitorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
o săptămână în urmă, aflam de misterul lui Beria, de haremul lui de femei violate, omorâte. Acum, de violul franțuzoaicei aceleia în care nu voi putea, parcă, niciodată să o recunosc pe Charlotte. Erau prea multe deodată. Excesul acela mă năucea. Coincidența gratuită, de o evidență absurdă, îmi încâlcea gândurile. Îmi spuneam că, într-un roman, după povestea atroce a femeilor răpite în inima Moscovei, cititorul ar fi fost lăsat să-și revină de-a lungul mai multor pagini. Ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
sa Légendes démocratiques du Nord (Paris, 1854), Jules Michelet consemnează acest episod, fără să amintească însă numele narcoticului : Doamna Rosetti, care le-o luase înainte, pregătise un ospăț pe cinste, cu vin din belșug, cafele și lichioruri. Turcii, și așa năuciți de cât băuseră toată ziua, își leapădă acolo orice urmă de judecată. Fumează, pică de somn. [...] Prizonierii, urcați în care, o porniseră voios pe câmp (203). Ion Heliade-Rădulescu nu cunoaște episodul narcotic al întâm- plării, astfel că, în memoriile sale
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
detalii. Dacă te întîlnești cu el, încearcă să-i smulgi secretul ăsta. Înainte de a-l pedepsi conform legii, cu moartea. ― Înălțimea Voastră, nu cred că voi putea... ― O să poți, quintule! Trebuie să poți. Legătura mentală cu Kyrall se întrerupse, lăsîndu-l năucit pe Rim. Până la urmă, bătrânul Kasser avusese dreptate. Abația deținea o armă teribilă. Dar unde ar fi putut să o ascundă? Quintul recapitula în minte toate ascunzătorile pe care le bănuise. Nu. Nu era bine... Pentru a declanșa o armă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
vrut să-ți spun mai multe, să te învăț cum să te aperi. Nici măcar eu însă nu pot ști cum va evolua ecosistemul pe care l-am sădit cu această navă." Înregistrarea se încheie brusc, iar ecranul se retrase lăsîndu-i năuci pe cei patru bărbați. - Tu ai înțeles ceva? întrebă Kasser. - Nu sunt sigur, răspunse N'Gai Loon. Știi bine că am bănuit caracterul artificial al întregului ecosistem de aici de pe Kyrall, dar... nici prin cap nu mi-a trecut că
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
și Pepene galben, au generat tot restul mulțimii de pepeni galbeni deliranți ai lui Valentin”... A citi aproape o mie de pagini indigeste își găsește justificarea în descoperirea acestor unice rânduri savuroase... - 6 - Cifre libidinoase și numere active. Când nu năucesc lumea cu lexicul, gnosticii își supraîncarcă luntrea cu considerații numerologice aparent familiare acestei epoci care practică astrologia și ghicitul. Aritmeticile sacre se succed și se aseamănă. Ele atestă existența unei pasiuni a clasamentelor și a ordinii. Gnoza pune în formă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Un prim motiv de dezacord, căci pentru cei din tribul Tiv, forma văzută nu poate fi În nici un caz stăpânul dispărut dintre cei vii: „De ce nu le mai era stăpân? «Era mortă, le-am explicat eu. «De aceea au fost năuciți și Înspăimântați când l-au văzut. Ă «Imposibilă, Începu unul dintre cei În vârstă, pasându-și pipa unui vecin care Îl Întrerupse: Evident că nu era stăpânul lor mort. Era un semn trimis de un vrăjitor. Continuă. Ă” Tulburată de
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
au avut de-a face colonizatorii britanici În secolul al XVIII-lea era extrem de complicat: „La fiecare pas, se confruntau cu drepturi și obligații cvasi-feudale ce rezistau oricărei Încercări de interpretare În termeni Occidentali familiari. Hieroglifele bilanțurilor În persană Îi năuceau. Iar faptul că le era greu să stăpânească limbile În care erau scrise textele antice și medievale privitoare la proprietate era doar o parte a problemei: tradiția Înregistrată doar În memorie și În obiceiurile cuprinse În diverse practici locale avea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Roman: Vreau să vă amintesc, apropo de autism, motto-ul lucrării din A.C. Doyle: „Can we help you, Mr. Holmes? No, no! Darkness and mr. Watson’s umbrella - my wants are simple”. Acest „My wants are simple” pe mine mă năucește, nu văd ce caută acolo. Anca Hațiegan: Dilema din care eu una nu pot nicicum ieși privește statutul operei de artă așa cum reiese din cartea ta, Horea. Există o specificitate a operei de artă, sau orice semn, orice cuvânt e
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Însă, ca niciodată până acum, acesta nu oferă nici un răspuns, privind undeva în gol. Din cauza stresului provocat de prezența inspectorului, profesorul se impacientează și devine nervos. Elevul izbucnește brusc în lacrimi și, fără alte comentarii, pleacă brusc afară. Profesorul este năucit, iar inspectorul este nemulțumitde prestația acestuia. Profesorul se întreabă: unde am greșit? Planul lecției fusese perfect! Acest exemplu este edificator pentru ceea ce cercetările moderne numesc teoria haosului în comunicare. Profesorul nu avea de unde să știe că părinții elevului respectiv avuseseră
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
surprinși de modificarea rapidă a conceptelor pedagogice, de multitudinea teoriilor și de aspectele lor contradictorii. Odată cu declanșarea reformei învățământului în România, noutățile teoriei curriculumului, prezentate adesea neprofesionist, într-un stil gongoric și nu de puține ori confuz 3, i-au năucit pe învățătorii și profesorii din învățământul preuniversitar și chiar și pe universitari. Nu constituie o exagerare afirmația că, la data când scriu aceste rânduri, în școlile românești există o perturbatio generalizată care, pe alocuri, ia chiar forme exacerbate de limfație
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
situația specifică a școlii românești și confuzia existentă în practică, suntem așadar nevoiți să mai abordăm o problemă, care îi privește pe cei câțiva teoreticieni autentici români ai curriculumului și raporturile lor cu practica școlară pe care o teoretizează. Ceea ce năucește în literatura pedagogică românească este un fapt aproape halucinant: prezentarea teoriei curriculumului ca disciplină unitară și panaceu infailibil. Or, evidenta cacophony of voices nu poate fi considerată, nici pe departe, ca remediu universal al maladiilor practicii, pentru simplul motiv că
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe rând. Avem de-a face cu un curriculum complet. Ptah-hotep propunea reguli pentru nobili, meseriași, slujitori, funcționari, conducători, tineri, bătrâni; ba chiar și norme de viață în familie și de relaționare cu sexul opus. Coerența și sagacitatea discursului pedagogic năucește prin modernitate. Putem deduce că a fost extrem de riguros educat în tinerețe. Este posibil să fi beneficiat de una dintre acele școli de scribi despre care se pomenește, mult mai târziu, în Învățătura lui Ahton, fiul lui Duanf, către fiul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
face o dezvăluire senzațională. Mai întâi îl chestionează pe efeb dacă nu i-a ajuns la ureche că el, Socrate, este fiul unei moașe, „nobila și vajnica Phainarete”15. Acesta confirmă că știa, dar tot nu pricepe. Socrate îl mai năucește cu o întrebare: „Dar că mă îndeletnicesc și eu cu aceeași meserie ai auzit?”. Platon nu subliniază paradoxul, pentru că, în vremea sa, lucrul era de la sine înțeles. O cutumă milenară stabilea că băieții trebuie să urmeze meseria taților, iar fetele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și internetului, ci în cataclismele care au lovit temeiurile cunoașterii în secolul XX. Realismul halucinant care ne inundă viața nu este doar trăire subiectivă a hiperrealității. Nu numai iluziile televizate, pastișele, reclamele, realitățile virtuale și comunicarea globală prin internet ne năucesc. Există cauze obiective. Științele, în ciuda progresului lor exploziv, au adus în lumea veacului XX spaime grave ale căror efecte le resimțim din plin abia în secolul XXI. Zeii științei moderne - Adevărul, Obiectivitatea, Precizia, Coerența, Măsura, Numărul etc. - au fost nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să schimbe câteva zeci de profesii (moderne?) de-a lungul carierei și a vieții. Generațiile de elevi și studenți de astăzi sunt pregătite de educatori moderni necreativi, în școli moderne necreative. Absolvenții nu au cum să devină „creativi”, ci rămân năuci într-o lume ininteligibilă și anarhică. Exceptând câteva cazuri rare, în tot spațiul euroatlantic nu au apărut încă practici educaționale menite să formeze un „nou mod de a gândi”. Nici vorbă de curricula ultramoderne centrare pe hiperraționalitate și integralitate pepaideumenică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
comunist. Valahia de mucava (1996), scriere cu statut incert - eseu, jurnal intelectual și confesiune -, are ca punct de sprijin tripla calitate a lui V.: participant la revolta anticomunistă din Timișoara (martor al istoriei), scriitor (creator de lumi fictive) și intelectual năucit de probleme de identitate (și subiectul tezei sale de doctorat este o dovadă). Scriitorul nu scapă nici un prilej să chestioneze neliniștit statutul și menirea literaturii în lumea contemporană, relațiile sinuoase pe care ea le întreține cu viața. Martorul privește istoria
VIGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
trecuți și ei în rândurile celor torturați. Șocul produs de violența ieșită din comun, dar și de conștiința faptului că foști prieteni și colegi îi atacau din senin și aparent fără motiv, ducea la prăbușirea sufletească instantanee a celor mai multe victime. Năuciți de schimbarea bruscă a condițiilor și debusolați de răsturnarea ierarhiilor valorilor (dacă în primele zile se vorbea laudativ despre valorile firești ale tinerilor, după izbucnirea conflictului aceleași valori și persoane erau demonizate), acei deținuți care aveau o fire mai slabă
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
chipul tău rețeaua aceea de tăieturi. „Parbrizul...“, ai șoptit, și ai rămas câteva secunde în fața mea, privindu-mă în tăcere. Pe frunte, jupuiturile pe care le-ai șters înainte de a intra, s-au umplut iarăși de sânge. Tăceam și eu, năucit de cuvintele care îmi încolțeau în minte, dar care nu puteau fi rostite: „Oricum n-ai fi murit...“ Sau mai curând ceva de genul ăsta: „Chiar dacă ai muri, asta n-ar schimba nimic în ce ne privește...“ Eram mai cu
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
cefe groase, ca de șuncă, Îndesate În gambete. Desdemona Îi ospăta la orice oră a zilei. Apoi plecau din nou În oraș. Și Desdemona strângea după ei. Singurul lucru pe care refuza să-l facă erau cumpărăturile. Magazinele americane o năuceau. Marfa i se părea deprimantă. Chiar și mulți ani mai târziu, zărind niște chips McIntosh de la Kroger În bucătăria noastră suburbană, avea să-l ridiculizeze, spunând: ― E-o porcărie. Așa ceva dădeam la capre. Când călca În piața locală, Îi lipsea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
vedeam pe toți înmărmuriți. Mâna Anei împietri pe umărul meu și aproape mă durea acea strânsoare. O simțeam neliniștită și cu gândurile în altă parte. Concluzia mea, dedusă logic, îi lovi pe toți în creștetul capului și deveniră aproape la fel de năuciți cum fuseseră câteva minute mai devreme. În aceste momente erau cel mai vulnerabili. Acum puteam să îi manipulez cum vroiam eu, pentru a atinge scopurile de care aveau să beneficieze mai târziu. Am continuat, sigur de rezultatul meu și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
moarte un trup. Trăiau... ca entități. Erau o combinație între memorie, amintiri și o bucată de suflet și căutau un trup cu care să trăiască din nou, cu care să simtă viața. Când au ajuns în mintea mea, m-au năucit, ca să nu le pot rezista. Apoi, în câteva secunde, s-au luptat între ei. Au pornit pe picior de egalitate când ajunseseră aici, dar nu puteau trăi toți cu trupul meu, ci doar unul. Eu eram exclus din planurile lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
motive și planuri. Se înălțau ca valurile, una după alta, fiecare stingând-o pe cea dinaintea ei. Mă bulversau. Până și Sfetnicii erau derutați și confuzi. Deveneam din ce în ce mai lipsit de apărare în fața lor, din ce în ce mai pierdut. O umbră îmi învăluia mintea năucind-o și nu dorea să plece cu nici un chip. Eram împietrit de groază. O mână m-a prins de umăr și m-a tras în sus ca pe o cârpă. M-a întors și mi-a zis: Am ajuns, Corvium
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
tăișul în partea cealaltă și, în ultimul moment, când gura flămândă era la doar treizeci de centimetri de fața sa, el îi trase un mâner de sabie în bot, atât de puternic încât creatura își opri alonja și se prăbuși năucită la picioarele sale. Corvium se retrase. Știa că un animal rănit era unul periculos. Bestia se ridică cu eleganță și dădea să se retragă cu șiretenie, pregătindu-se de un alt atac. Dar ceva n-o lăsă să se arunce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
lui. Natura a înfrânt în sfârșit destinul și i o dăruiește drept mireasă. Cu un gest lent, îi ridică vălul de pe față. Împietrește de oroare. Figura palidă, cu pleoapele umflate, nu e Mariamne, ci Agrippina, mama copiilor săi... Se scoală năucit în șezut, cu toate fibrele corpului întinse la maximum. Își duce palmele asudate peste privirea împăienjenită, încercând să alunge vedenia. A fost doar un vis. Același vis pe care l-a retrăit de atâtea ori până acum. Buimac, caută un
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]