999 matches
-
un val tivit cu broderie/ de-un Sfânt cu răni în mâini și în picioare./ Când unda mea mânată e de vânturi/ ce vin cu-nfrigurare peste mine,/ mâna-I străpunsă mă alină-n cânturi/ Și-mi liniștește dorul meu năvalnic/ ce vrea să se descrie în cuvinte.” Fiul rătăcitor Cuvintele Cristinei Frâncu sunt inspirate de un Mântuitor care nu Și-a retras harul nici de la cel ce Îl trădase. Ucenicii înșiși erau oameni păcătoși și cu toate acestea, El le-
VERSURI DE CRISTINA FRANCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367201_a_368530]
-
văzută ca nivel existențial al omului, cât și structura. Într-un asemenea context ar trebui privită și istoria Ierusalimului, a cărei sens depășește granițele timpului spre Eshaton. Istoria este Logos, iar umanitatea Trupul lui Iisus Hristos. Evenimentele istorice (de)curg năvalnic asemeni sângelui lui Iisus Hristos pe Cruce.Toată această frământare și zbatere a umanității între nopți și zile, secole și milenii, primește liniștea finalității, numai în gândul izbăvitor al Judecății de Apoi. Istoria este, în acest sens, arta cunoașterii lui
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
fi acum, hrană pentru gând și suflet. Prezența apei, a elementului fluid denotă, la fel ca și natura, starea sufletească a autoarei, iar senzația de sete copleșitoare sugerează ideea de gol interior, de singurătate. „Mi-e sete uneori,/ o sete năvalnică,/ nebună,/ și atunci/ mă întorc să mai sorb o dată/ minunea/ din căușul palmelor tale/ am băut cândva/ și-mi este dor/ să fac din apă/ Fântâna/ în care doi bănuți,/ zbor de porumbei,/ îi amintesc apei să cânte.” („Dacă”) „Vers
MEDITATII LIRICE IN STIL MODERN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367240_a_368569]
-
San Pedro. Il Presidio urmează să devină cel mai mare promontoriu de agrement din Statele Unite ale Americii. În afară acestui uriaș perimetru de pământ și apă, la nord, în apropierea Peninsulei Marin și la sud de San Pedro se desfășoară năvalnică, nemărginirea lui Monterey Bay National Marine Sanctuary, fantastică biosferă a Pacificului Occidental, cu o varietate de specii exhaustivă, cu o seismosferă și vulcanosferă inedite și primejdioase în cel mai înalt grad (vezi, pentru similitudini “Cercul de foc al Pacificului”, de pe
GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]
-
-o văl de sub care, nepuse la vedere stau varii sentimente pur feminine ce înglobează tremur păstrat feciorelnic, apropiere sfielnică dublată de duioșie maternă - era doar mai vârstnică decât Will, deschidere de boboc crescut în umbră și acoperit de plin soare, năvalnică feminitate descoperitoare de izurile rozelor, de falice izuri, proaspătă mamă în multiplu de trei, lăuzie încoronată de scâncete și prime cuvinte, singură legănătoare. Mi-am imaginat-o așteptare, dorință ascunsă, aprigă frământătoare de așternut gol, iertare, supunere și sacrificiu de
CUVINTE AŞTERNUTE CUVINTELOR, PAUZE, CONVERTIRE-N SONATĂ de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368557_a_369886]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > ARINA Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 2305 din 23 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Numai ce întinsese mâna după ceaiul de verbină care se răcorise când, năvalnic și insistent - “parcă ar da turcii”, își spusese Arina - soneria interfonului începuse să zbârnâie. Luă o gură de ceai și se ridică să deschidă. În scurt timp, în fața ușii, ca adusă de vântul ce se pornise pe afară, se opri
ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368588_a_369917]
-
înainte, așa vedea FEMEIA, eternul mister,frumusetea și rostul trecerii noastre pe pămant. Nu poți să te îndoiești de spusele lui, vorbim de un om -om să fii fost ?- care a adunat literatura română, ca pe niște izvoare iuți si năvalnice de primăvară si a pus-o pe un curs stabil de Dunăre maiestuoasă.Nimeni pâna la Nichita nu a îndrăznit sau nu a reușit să-i schimbe cursul.... la fel de frumosi , la fel de nestăpâniți, la fel de nepământeni...Dar care sa fie adevărul ...e
VENERE SAU MADONA de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363589_a_364918]
-
-MA ACUM Autor: Nuța Istrate Gangan Publicat în: Ediția nr. 239 din 27 august 2011 Toate Articolele Autorului Iubeste-ma acum, când încă primăvară Mi-atinge gleznă dulce cu ierburi și ninsori Cât mai e timp de verde, iubeste-ma năvalnic Și-am să te las să pleci ,cu voia ta ,în zori. Iubeste-ma acum când încă nu mi-e teamă De tandra risipire a zilelor rămase Ascunde-ma în tine,fa-mi adăpost în suflet, Pastreaza-ma sub cheie
IUBESTE-MA ACUM de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364676_a_366005]
-
aducem aminte cu vibrante emoții, sentimente de recunoștință și prețuire de înaintașii noștri, de moșii și strămoșii noștri, trăitori, viețuitori și chiar supraviețuitori pe aceste meleaguri, care de multe ori au fost vitregite de vremurile istoriei și oropsite de valurile năvalnice ale acestei vieți pământești, plină de suferințe, ispite, încercări și necazuri dar care le-au depășit și traversat, rezistând cu stoicism și cu nădejde în Dumnezeu, Cel ce toate le poate celui ce crede în El, căci „ce este cu
DESPRE BISERICA CU LUNĂ DIN ORADEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364739_a_366068]
-
pentru că sunt născută pe 30 martie (da, am făcut 43 de ani!). Asta ...în CI. După oglindă, am ceva mai mult (că răutățile lumii și ale vieții nu trec fără să lase urme). După sufletul meu, sunt încă o adolescentă năvalnică (cred că de-asta mă și înțeleg așa de bine cu majoritatea elevilor mei). Recunosc...anul acesta mi-am sărbătorit cel mai frumos ziua de naștere. M-am trezit, ca o doamnă, la ora 9. Am servit o cafeluță, în
FLORI ... ÎN CLEPSIDRĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349585_a_350914]
-
desigur, „primăvară” se identifică în absolut cu tinerețea veșnică a spiritului, a poeziei în cele din urmă. Uite altă gamă, plină de muzicalitate: „S‐a născut din stropi de ploaie/ Ce cădeau pe‐un vârf de munte/ Apă ce țâșnea năvalnic/ Din fisuri mari sau mărunte.” Stropii de ploaie cădeau „pe-un vîrf de munte”, asemenea cuvintelor ce „cad” din vîrful creionului. Încet, cu răbdare, literă după literă, imaginile se conturează din propriul lor interior metaforic, la suprafață țîșnind poezia delicată
GEORGE ROCA POET... de IOAN LILĂ în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349666_a_350995]
-
a parfumat, s-a privit puțin în oglindă. "Arăt groaznic". Și-a aranjat părul altfel, și-a căutat o altă toaletă și, peste cinci minute, se urca într-un taxi. Pe drum, a simțit că din nou gândurile o cuprind năvalnic. Atâtea de făcut într-o singură viață... I s-a părut, în mod straniu, că taximetristul seamănă cu Julian. A închis ochii și a reluat scena din apartament, și-a imaginat că acesta o atinge tandru, o dezbracă cu gesturi
ENIGMA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350196_a_351525]
-
Fiindcă știam, n-am să pot să uit niciodată că mi-a făcut-o exact când mă pregăteam de o altă abordare a Marii Treceri. * Riders on the storm...( 3) Călărind, alergând mereu și mereu în căutarea absolutului, confruntat cu năvalnicele intervenții ale simțurilor în aspirația celestă, căutând răspunsuri într-un ocean care n-ar trebui să fie al rațiunii, privindu-mă când ca pe un înger, când ca pe un damnat, căutând în ceilalți o confirmare înainte de a o căuta
ACATIST PENTRU O LUME MAI BUNĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350204_a_351533]
-
atunci?", rosti, mângâindu-mă în continuare. "Nu vezi că...". "Că ce? Ți-ai ales cel mai prost moment. Nu simți că te iubesc? Că ce?". Că sunt mort deja?", am rostit fatidicele cuvinte, iar sângele a început să-mi țâșnească năvalnic din piept. "Tu m-ai omorât!", am încheiat în timp ce lichidul rubiniu se scurgea șuvoaie peste cearceafuri. "Nuuuu!", strigă fata, "orice, numai asta nu! Știi că n-aș putea suporta!"... * Vis-realitate. Alb-negru. Dorință-tăcere. Se va termina vreodată? Nu, fiindcă niciunul dintre
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (III) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350228_a_351557]
-
obrazul cu foarte multă grijă umplut de fard al unui actor. Ssst!... Liniște, vă rog!... Gongul bate, ca într-o veche clopotniță medievală, de trei ori lung tăcerea - o tăcere complice, am putea spune, în miezul căreia răsare și asfinte năvalnic ori timid destinul artistului cu rostul și cu vremelnicia lui cu tot. Lumina începe să își stingă încet propria-i ființă difuză. Ca prin farmec, viața din spatele cortinei prinde a-și forfoti instantaneu fragila existență de doar câteva ceasuri ale
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]
-
UMPLU DE TINE Și iarăși mă umplu de tine Ca Marea de murmurul ei, Starea de veghe când vine Înapoi să nu mi-o mai iei Și așa e târziu pe pământ, Fără de țărmuri să-mi fie Până la capătu-i sfânt Năvalnica mea liturghie... Eu știu ce oftat o cuprinde Pe Vița cu dor de araci, Nimic dintre noi nu se vinde- Sărută-mi cuvântul și taci... Primăvara îmi umblă prin vine, De muguri mi-s umerii grei, Și iarăși mă umplu
ELEGII DE PRIMĂVARĂ de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349070_a_350399]
-
sus ! Andrei cel întâi chemat, cu Evanghelia să meargă În Dobrogea și în ținuturi, vecine cu Marea Neagră ! Apoi în Grecia la Patos ; păgânii l-au urmărit Și pe o Cruce ca un "x", barbaric, l-au răstignit... Petru, "întâiu-ntre egali", năvalnic Mărturisitor Cu "trilogia lepădării", de Bunul său Învățător... Căindu-se, a mers Apostol în Pont și Capadocia În Asia, la spanioli, Bitinia, Galitia Răstignit fiind de Nero : Eu nu sunt IISUS CHRISTOS ! Nu merit așa răstignire..." și l-au ucis
SOBORUL SFINȚILOR APOSTOLI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348555_a_349884]
-
confecționează portul, piesele componente ale acestuia și la ceea ce au căutat, de milenii, oamenii munților să evidențieze prin acoperământul trupului lor. Simplu, dar nu lipsit de măreție, oșenii au purtat și poartă și în zilele noastre răbdarea costumului lor popular. Năvalnic la horă, evlavios la biserică, fericit la sărbătorile tradiționale și ocaziile familiale, portul le aduce aminte de moșii și strămoșii veacurilor ce au trecut. Schimbările petrecute peste satele Țării Moților au făcut, ca încă din ultimele decenii ale secolului al
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
de buchetul cu trandafiri de un aranjament special. Nu-i venea să creadă câtă sensibilitate poate exista într-un bărbat vampir. Radia în jurul său forță și vigoare, iar o energie pozitivă năvăli în încăpere. Simți deodată cum sângele îi curge năvalnic prin vene și capătă o revigorare miraculoasă. Bărbatul se apropie și o sărută tandru pe buze. - Mulțumesc, iubito, pentru surpriza pe care mi-ai făcut-o, dăruindu-mi gemeni! Sunt bucuros la culme și sunt foarte fericit! Femeia își afundă
XXIII. GEMENII DIN BUCUREŞTI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348681_a_350010]
-
-mi vine să-i înjur că Sunt mai câni ca răii câni... N-am nimic cu simplii oameni Că sunt unguri, sași, secui, Ori jidani, țigani asemeni, N-am cu neamul nimănui... Șleahtă de șovini, retardă Hunguret fără de țară Din năvalnicele hoarde, Vrei să pui mizera-ți gheară Pe Ardealul nost, bastarde? Numa-numa,-n foc și pară Ca omizile veți arde, Stirpe hâdă și murdară De invadatori și coarde! Vă vom da pe toți afară Cu ciomege și cu barde, Iarba
GRUPAJ DE POEZII PATRIOTICE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349409_a_350738]
-
de calendar). Ca-ntr-o adevărată Artă a iubirii, regăsim în această carte toată fenomenologia amorului, de la primele înfiorări liliane sub clar de luna, cu candorile ei angelice, cu jurăminte de credință și fidelitate, cu arderi incendiare, la marile porniri năvalnice și dezlănțuiri pătimașe și până la deznodământul dureros, cănd vraja se rupe, iar despărțirea devine iminentă. Nu m-alunga, voi ști să plec chiar eu/ Când voi simți că pasul în doi devine greu/ Nu te ascunde, n-am să te
CRISTINA EMANUELA DASCALU-LIRISMUL AFECTIV INTRE ECHINOCTIU SI SOLSTITIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349915_a_351244]
-
la paroxism. Corpul mi se încorda. Dacă ai fi încercat atunci să înfigi un ac în el, cu siguranță nu ar fi pătruns, așa era de înțepenit de fiorii transmiși de mișcarea lină și plăcută la început, apoi tumultoasă și năvalnică. Oftatul și geamătul erau în plină desfășurare, vestind plăcerea împreunării. Din nou, la fel ca în barcă, am fost detronat de la funcția de conducător al “ostilităților”, la cea de serv. Un corp suplu și cu mișcări unduitoare a urcat deasupra
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
dușmanul. În ei doi sunt toți Moții. Port românesc, cu mana'n șold, caută cu privirea fulgerătoare pe cel care ar voi să le stea în cale. Două tablouri ! Le-a găsit aici, acum o săptămână, cel care a scris năvalnic despre pământul moștenit : "De-acest mănos pământ daco-roman, Cine-ar putea, mai mult ca noi, să spue c'al lui e ?! Cine l-a arăt Din începutul vremilor, neîncetat ? Cin'l-a sămănat ? Cine i-a fost slugă și stăpân
SCRISOARE DIN STRĂINĂTATE (1935) de ION CHIŢIMIA în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344553_a_345882]
-
clar și spuse că poporul îl socotise pe Ioan ca pe un om drept, dar că el personal nu avea nici o părere. Atunci își dădu seama tetrarhul că amintirea aceea neagră era de fapt cruda realitate iar imaginile îi reveneau năvalnic în minte. Îl văzu parcă aievea și retrăi acele clipe când ciracul îmbrăcat în negru cu fața acoperită, cu sabia la șold pășise pe covor cu tava de aur în mână. Își aduse aminte și de cei de la petrecere care
AL TREILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347932_a_349261]
-
fi mai complicat decât simplul gând de împlinire întru bucurie? S-au răsturnat carele de foc ale cerului în poala viselor mele când soarele a lăsat înserarea să-i învelească urmele. Apoi, ca un tablou viu, mereu în schimbare, umbrele năvalnic au răsărit înaintea lunii în care regăsesc propriul corn, plin de semințe de timp, de gând, de frustări, de bucurii. Mozaicul perfect în care se adună slujitoarele cornului pentru a-i contura recontura forma. Cornul, Doamne, nu-i o paranteză
PARANTEZĂ PLINĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347519_a_348848]