295 matches
-
numai de băieți. Fetele învățau separat. De altfel și la liceu Bidaru a avut parte de aceeași organizare: băieții numai la băieți, fetele la "Liceul de Fete". Deci, s-au remarcat reciproc și au început să pună la cale multe năzdrăvănii. În catalog era înscris cu numele de Ignat Vasile. Toți însă îl cunoșteau de Lică. Lică și Costică: doi prieteni zvăpăiați și la bine și la multe altele. La învățătură, mai jos de premiul trei nu a coborât niciodată. Dacă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
însă răcoritor, alunecau obligatoriu în ghiol de unde înotând, ajungeau din nou la mal. Lupta aceasta cu valurile se repeta în zilele lungi și însorite de vară de mai multe ori la rând până la epuizare, după care veneau alte și alte năzdrăvănii. În schimb, stăvilarul constituia și un fel de trambulină pentru amatorii de sărituri în apă de la înălțime, printre care amatori se număra, fără nici o îndoială, și el. Se înțelege că toți săreau în partea adâncă dinspre canal, unde nu exista
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
din acest motiv, considera că și alții pot trăi la fel de bine, fără asemenea eforturi zădarnice. În consecință, micuțul Doru Gârleanu, după ce împlinise opt ani, văzându-i pe ceilalți copii de seama lui cum se laudă cu fel de fel de năzdrăvănii făcute în școală, dar pe care el nu le înțelegea, fără ca mătușa să bănuiască ceva, și-a cumpărat pe ascuns din banii economisiți un creion, o radieră, două caiete și un maculator, pe care le-a ascuns sub un șopron
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
primei ore, a intrat direct în clasa în care trebuia. În imaginația sa, clasa de elevi nu era altceva decât o gașcă mai mare, puternică și bine organizată de copii de seama lui, care se lăudau cu tot felul de năzdrăvănii, dar care l-au exclus din sânul lor. Învățătoarea l-a primit cum se cuvine; după ce și-a notat adresa, data nașterii și l-a înscris cu creionul în catalog, l-a poftit în bancă, i-a arătat ce are
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
când la altul. Asta însemna că pe limbă îi șade cine știe ce ghidușie sau poveste. Stiindu-i felul, moș Dumitru l-a zgândărât. Pâcule! Tu iar ai de gând să îndrugi cine știe ce pătăranie. Te văd după ochi că îți umblă cine știe ce năzdrăvănie prin capul cela afumat. Apoi de asta îl afum mereu, ca să umble prin el - odată cu fumul - și vorbe despre oameni și întâmplări. Că în nădejdea voastră stăm ca muții. Care tot își spun câte ceva măcar prin semne, dacă nu pot
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Pâcu și cu moș Dumitru s-au privit cu înțeles. Semn că au pus la cale altă poznă. Noii cărăuși, pedeștri, au făcut ochii mari, în care se citea întrebarea: „Ce au mai pus la cale oamenii iștia, că în năzdrăvănii nu-i întrece nimeni?” Pâcu trăgea din lulea, indiferent parcă. Moș Dumitru se scărpina după ceafă... Măi băieți! Stiți la ce ne-am gândit noi tot drumul? La ce v-ați gândit, moș Dumitre? Tineți-vă bine, să nu cădeți! Mâine
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Cărăușii au adormit fiecare cu gândurile lui... „Am mai întâlnit oameni fără de glagorie, dar ca Georgel aista nu. Dar dacă povestea îi inventată de mehenghiul ista de Pâcu? Năstrușnic cum îl știu, îi în stare să scornească tot felul de năzdrăvănii...” gândea moș Dumitru. „Dacă prostia ar durea, apoi multe vaiete ai auzi în jurul tău...” îi umbla prin cap lui Hliboceanu. „Mare podoabă îi la casa omului și prostul. Uite de-o pildă Georgel. Dacă Dinuța avea alt bărbat, mai avea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cînta, jucînd: "Saul și-a bătut miile lui, iar David zecile lui de mii?" 12. David a pus la inimă aceste cuvinte, și a avut o mare frică de Achiș, împăratul Gatului. 13. A făcut pe nebunul înaintea lor; făcea năzdrăvănii înaintea lor; făcea zgîrieturi pe ușile porților, și lăsa să-i curgă balele pe barbă. 14. Achiș a zis slujitorilor săi: "Vedeți bine că omul acesta și-a pierdut mințile, pentru ce mi-l aduceți? 15. Oare duc lipsă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
curgă balele pe barbă. 14. Achiș a zis slujitorilor săi: "Vedeți bine că omul acesta și-a pierdut mințile, pentru ce mi-l aduceți? 15. Oare duc lipsă de nebuni, de-mi aduceți pe acesta și mă faceți martor la năzdrăvăniile lui? Să intre el în casa mea?" $22 1. David a plecat de acolo, și a scăpat în peștera Adulam. Frații lui și toată casa tatălui său au aflat, și s-au coborît la el. 2. Toți cei ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
Zidaru ședea peste drum și avea o muiere cât un granadir și rea de gură, de nimeni nu-i stătea înainte. Copilul, bălan și durduliu, nu știa decât de frica ei; altfel, toată casa îl răsfăța și-i răbda orice năzdrăvănii. Zidaru avusese trei fete și nici un băiat. De-abia după ce și-a măritat fetele a venit pe lume Nicu, de-i era rușine femeii că a mai pedepsit-o Dumnezeu să nască tocmai la bătrânețe și să se trudească iar
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
sunt! ― Bine, bine, rămâi sănătos! făcu Petre, pornind înainte cu Herdelea și spunîndu-i pe urmă că Anton e un sărman care a fost călugăr pe undeva, s-a smintit, a fugit din mănăstire și acuma, de ani de zile, propovăduiește năzdrăvănii și trăiește din mila oamenilor. Conacul din Lespezi era bătrân, modest și prietenos. În curtea largă, înconjurată de acareturi, stătea stingheră o cabrioletă cu un cal negru. Titu Herdelea recunoscu pe fiul arendașului Plata-monu, pe care-l întîlnise deunăzi cu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
acasă!... Băiete, nebunit-ai ori nu mai ai mult? Cum te sui tu călare pe purcel, să mi-l deșeli, bată-te Dumnezeu! Mai târziu, Costică ieși în uliță, unde avea mai mult loc pentru a arăta lui Nicu alte năzdrăvănii. El, fiind mai mare, se socotea obligat să întreție admirația tovarășului de joacă prin toate obrăzniciile posibile față de bunică-sa. După un răstimp baba Ioana iar strigă din casă: ― Măi băiete, stai în ogradă și nu te mai juca în
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cu proorocirile nebunului și-l luară mai mult în râs. Unii, glumeți, îl întrebară cum de n-a avut norocul să-l ia oamenii și pe el drept boier și să-i mai scurteze puțin limba, să scape lumea de năzdrăvăniile ce le vorbește. Pe când se hărșuiau astfel din gură cu nebunul, se ivi și un om în toată firea, Marin Vâlcu de la Izvoru. Era cu căruța și se ducea la Costești cu un copil, să-l arate doftorului, că trăgea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
3.2.6. Vestimentația și atracția interpersonală / 159 Concluzii / 163 Anexe / 167 Bibliografie / 171 Abstract / 195 Résumé / 199 Cuvânt-înainte Despre moda vestimentară, la nivel teoretic și concret " Haina îl face pe om" sau "Omul face haina"? Îmi vin în minte Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea povestite de Anton Pan, și "cel isteț ca un proverb" după cum îl imortaliza Eminescu în "Epigonii" pe compozitorul, literatul și folcloristul ce a dat glas înțelepciunii populare. Una dintre aceste povestiri, scrisă la jumătatea secolului al XIX
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1980; Veghe și dor, București, 1984; Oameni, stele, flori, București, 1986; Poemograme și alte poezii, București, 1986; Sub flamuri purpurii de mai, București, 1989; Tărâm al eternei iubiri, București, 1989; O poezie pentru fiecare, București, 1993; Eternele izvoare, București, 1996; Năzdrăvăniile perușului Ciufulică și alte poezii, București, 1997; Vălurel, fiul Dunării, București, 1998; Călătorind prin „Țara frunzei de arțar” (în colaborare cu Cristina Segărceanu-Udrea), București, 1998; Dreams and Songs - Visuri și cântece, ed. bilingvă, București, 1998; Pururi iubirea, Târgu Jiu, 1998
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
Sibiu, 1993; Cartea bucuriei, București, 1945; Fel de fel de viețuitoare, București, 1945; Jar Voievod și Fulg Albastru, București, 1945; Joc și veselie, București, 1945; Maimuțica, cu desene de Pascal, București, 1945; Privește și citește, București, 1945; Haplea. Pățanii și năzdrăvănii, București, 1970; Haplea. Alte pățanii și năzdrăvănii, cu desene de Marin Iorda, București, 1971; Povești din tolba lui Moș Nae, Iași, 1993; Aventurile lui Tirtirică, București, f.a.; Cartea mea, București, f.a.; Comoara cu povești alese printre cele mai frumoase de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
de fel de viețuitoare, București, 1945; Jar Voievod și Fulg Albastru, București, 1945; Joc și veselie, București, 1945; Maimuțica, cu desene de Pascal, București, 1945; Privește și citește, București, 1945; Haplea. Pățanii și năzdrăvănii, București, 1970; Haplea. Alte pățanii și năzdrăvănii, cu desene de Marin Iorda, București, 1971; Povești din tolba lui Moș Nae, Iași, 1993; Aventurile lui Tirtirică, București, f.a.; Cartea mea, București, f.a.; Comoara cu povești alese printre cele mai frumoase de la diferite popoare, București, f.a.; Cutia cu jucării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
și tatăl său, el a uitat că a fost adus ca să înveselească spectatorii ce veneau la circ. Noaptea, o visa pe mama sa, chemând-o cu jale. Am fost și l-am vizitat în circ. L-am înveselit, povestindu-i năzdrăvăniile mele hazlii. Luam masa amândoi, noaptea îl înveleam, iar ziua îl înveseleam și încurajam. Strădaniile mele au fost răsplătite din plin. Deși nu crezusem că se va întâmpla prea curând, Fram s-a întremat foarte repede. Simțind că este iubit
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
relaționate arbitrar. Realmente concurând cartea de telefon, uriașul registru inventariază umanitatea și o descrie fals prosopografic, prin fișe fanteziste și ironice, variind dimensional de la o simplă sintagmă de tip calambur la romane în foileton. Departe de a fi o simplă "năzdrăvănie", această borgesiană "carte de nisip", vizează parodic scrierile erudite de tipul celor imitate satiric de Caragiale în Magnum Mophtologicum, și diverse stiluri și tipologii din literatura serioasă, dar pare a avea o țintă mult mai reprobabilă: aberanta și vasta carte
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
singurătate, care îl izolează de fluxul principal al vieții. Ceea ce însemna pentru Iorga o și mai mare singurătate, în ciuda activităților lui publice 17. Avea legături strînse cu familia sa, dar Iorga nu a avut parte de tinerețe; nici urmă de năzdrăvănii, nici o greșeală prostească. Greșelile lui s-au datorat principiilor lui rigide, comise deliberat și niciodată regretate după aceea. A avut el oare o copilărie ca cea mai mare parte dintre noi? Poate că aceasta a fost impresia pe care ne-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]