918 matches
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > FRAGMENT DE APRILIE Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1504 din 12 februarie 2015 Toate Articolele Autorului FRAGMENT DE APRILIE Cântă fluiere și naiuri, Mozaic de flori pe plaiuri, Zdrențele de vată zboară De prin sălcii prima oară. Păpădii cu frunze late Gem în aur îmbrăcate, Panseluțe zâmbitoare Fură razele de soare . Și în plisc, din sud aduce, Ignorând furtuni năluce, Barza, cunoscuta moașă
FRAGMENT DE APRILIE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1423750035.html [Corola-blog/BlogPost/363027_a_364356]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > SINGUR NU E NIMENI... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 256 din 13 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Fără vânt pădurea adormită este, Fără cântec naiul e pustiu și mut, Nu-i Copilărie fără de poveste, Nici sfârșitul clipei fără început. Între-aceste două paranteze drepte Versurile mele nici nu au temei, Gândul meu nu are cum să te-aștepte Obosit la cină dacă tu nu-l vrei
SINGUR NU E NIMENI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Singur_nu_e_nimeni_.html [Corola-blog/BlogPost/359522_a_360851]
-
de performanță, patentat în peste 150 de țări. În afară de targot a creat și fluiere pentru profesioniști, inclusiv fluierul îngemănat la care se cântă pe două voci deodată, în toate tonalitățile, cât și cimpoaie, sonorine „fluiere mai mici acordate la perfecție”, naiuri, ocarine, știind să cânte la toate. Cernătescu Miron, profesor de muzică la Colegiul Național Alexandru Lahovari din Râmnicu Vâlcea, expune naiuri create de dumnealui, dintr-o diversitate de materiale: trestie de bambus, prun, salcâm, fag, stejar, tuia, mahon, larice etc.
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
se cântă pe două voci deodată, în toate tonalitățile, cât și cimpoaie, sonorine „fluiere mai mici acordate la perfecție”, naiuri, ocarine, știind să cânte la toate. Cernătescu Miron, profesor de muzică la Colegiul Național Alexandru Lahovari din Râmnicu Vâlcea, expune naiuri create de dumnealui, dintr-o diversitate de materiale: trestie de bambus, prun, salcâm, fag, stejar, tuia, mahon, larice etc., cărora le-a adus și o îmbunătățire, înlocuirea cerii de acordaj cu un cilindru. Pasiunea pentru nai a transmis-o și
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
din Râmnicu Vâlcea, expune naiuri create de dumnealui, dintr-o diversitate de materiale: trestie de bambus, prun, salcâm, fag, stejar, tuia, mahon, larice etc., cărora le-a adus și o îmbunătățire, înlocuirea cerii de acordaj cu un cilindru. Pasiunea pentru nai a transmis-o și fiicei sale, Dalila Cernătescu, interpretă renumită atât în țară, cât și în străinătate. Nagy Margareta, localitatea Chendu, județul Mureș, grație creativității proprii, a reușit să ridice la nivel de artă un meșteșug străvechi din satul dumneaei
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
voi, prieteni Și gândul vă-nțelege, Cel care mă întreabă- Perfecțiunea ce-i? Desăvârșite Unul, Cel mai presus de lege, În lumea asta plină, Preaplină de atei... Fără... 4 Aprilie 2011, spre seară... Fără vânt pădurea amorțită este, Fără cântec naiul orb e și pustiu, Nu-i Copilărie fără de poveste, Nu e nici devreme dacă nu-i târziu... Rod fără de floare nu e în Grădină Ce-i grădina oare fără grădinar? Fără tine pruncul nenăscut suspină, Nu are hodină gândul meu
DESĂVÂRŞIT E UNUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Desavarsit_e_unul_.html [Corola-blog/BlogPost/348173_a_349502]
-
în horă brazi tovarăși altarul este-un rai de simetrii ... Craiul Hristos binecuvântă visul din cari se isc și firile și scrisul... FOIȘOR DIN FOI DE MAI foișor din foi de mai fiecăruia îi dai tot un alt cântec de nai! te ascultă rai cu rai te-nfierbântă la serai și se roagă crai de crai... căi de noapte-n peruzea orbii veseli mai c-ar sta căci presimt lună și stea - scrie-ar Dumnezeu ce vrea! venetic de-argint înspre
ALTARUL DIN PĂDURE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1458520704.html [Corola-blog/BlogPost/380522_a_381851]
-
pentru Paștele și Crăciunurile de la Sebiș, pentru ie, altiță, zadie și opinci, pentru Rovine, Călugăreni, și Vaslui- Podu’ Înalt, pentru jiana, hațegana și brașoveana, Pentru valurile albastre ale Dunării și Lacul Roșu, pășunile și dealurile bucovinene, pentru fluierul ciobanului și naiul lui Zamfir, pentru marama de borangic și florile lui Luchian, pentru crucile, icoanele și Liturghia ortodoxe și pentru Cetatea Sucevei și Umbra lui Mircea la Cozia și Întoarcerea lui Alexandru Lăpușneanu, pentru Junii de la Jidvei și Grupul Izverna, pentru Nopțile
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
umalendar. Țiganului necunoscut Le bi-prinjandine Romeskă — Tătuca! față i-a vorbit, -Dadoreia! E shiorî leskă phendi, Un om din lume neștiut Îk manush themestar bi-jando Aflând, la noi eu am poftit, Arakhlindoi, me amende akhardem, Străin fiind, dintru alt neam Nai amaro, avere ratestar El vrea să fie și țigan; Vo kamel te a"l vi Romoro; Pe dans' dreptatea-l prigonește Leș nashavel-les o chachimo Și el Alecu se numește. Thai vo Alecu și bushilo. Moșneagul O phuro Prea bucuros
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
rishes anda'l gava. Alecu O Alecu Prea bine. Zurales mishto. Zamfira E Zamfira Vom petrece noi Guliarasa-ame amen Tot împreună, amândoi; Șea ka'k than, lidui; Dar e târziu și nu-i nici luna, Tale și dur reate thai nai chi shionoto, Să ne culcam cu seară bună. Te sovas lachia verveliasa. Lumină cea de zi răsare; O vudud le ghesăsko ghesavel; Moșneagul s-a sculat îndată. O phuro yekhal ushtel. Trezind și pe iubita față: Ushtiaindoi vi la găria
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
doresc! tu nu poți ști, Șo kamau! Tu na"shti' jeanes, Tu nici nu-ți poți închipui Tu chi na chi sune na"shtis kăres A târgurilor grele juguri, Le dizengo phare nasula, Unde n-ai gustul de viață, Kai nai-tu le jivimasko kamimos Nici sufla ei de dimineață Chi na chi phurdle lende teharine Că noi un aer răcoros Îk braval shudroro sar ame Cu miros de câmpii frumos. Shukare sunghimasa umalengo. Ei a iubi se rușinează, Von te
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
ai petrecut Vi kana tu tiro jiuvindimo Între norodul cel bogat Le barvale kărdean-les nakhavdo Și cu știința luminat, Thai jeanimasa ududiardo Tot ne iubești pre noi prea mult, Șea amen tu buter kames, Insă nu-i pururea plăcut Tale nai lashio yekhimaste Și traiul nostru, la acei Amaro jivimo, kodolende Ce-n desfătare au crescut. Șo barile ande kovlimaste. Eu știu de la părinții mei Me jeanau mire phurendar O din vechime povestire: Yek puranimastar paramichi Pentru un om ce a
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
Ashel korkori, shindi De mâhniciunea cea nespusa. La bi-phendiatar dukh phari. * Anume acest cântec Pușkin în a sa alcătuire l-a prefăcut în limba rosieneasca. Nichita Stănescu Poem Phen-mangă, kana astaravas-tu ande'k ghes Thai chumidavas-tukă o patum le punrăsko Nai kadea ka lagavesas hantsî, pala kodea, Daratar te na ikhiares munro chumidimos? Spune-mi, daca te-aș prinde-ntr-o zi și ți-aș săruta talpă piciorului, nu-i așa că ai șchiopata puțin, după aceea, de teamă să nu-mi
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
ame anasa tukă. 2. Ningăr-amen khushimaste, Agneea; ningăr-ame opral savore nasula thai nasvalimata. Au anda amende îk pârga buhli mishte vakerdimaski, kăr barvale amare shiaven thai lengăren. 3. Duriar amendar Agneea savoren nasfalimaten, te malaven lengă asharen, ko"len șo nai-le o astriari Agni. Devleea, kăr palem amaro khăr te avel îk lashio vakerimo', savore Bi-merimaskă Devlentsa, O Somnalona. 4. Arakh-ame Agneia, sadaikane vastesa, strafinalo and'o khăr kai piares-les. O Jirinaleia, o koni terno, na muk chi îk nasul
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
dat oricui./ Măcar să nu-i mai bateți niciun cui.” Are trupul “lipit de cruce” iar moarte-i pare mai dulce “decât o viață pământească”. Versuri precum: “Pudră albă de cenușă/ Risipită peste plai,/ Gerul strecurat sub ușă,/ Vântul șuierând prin nai”- sunt o bijuterie plină de farmec. În poezia “ Gânduri” se întreabă:” De unde atâtea sălbatice gânduri/ Îți tulbură mintea cu suflet cu tot?!”... Pune print re rânduri ” lacrimi,/Zâmbet/ Și lună și soare/ Și păsări/ Și fluturi,/ Bucurii și durere...” În
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1419592896.html [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
ai instrumentelor folclorice tradiționale, condusă de dirijorul Dumitru Ionescu. Institutul Cultural Român de la Viena și Biroul de promovare și informare turistică al României la Viena marchează Ziua Națională a României printr-un concert susținut de artistul și dirijorul Nicolae Voiculeț (nai) alături de Klaus Untch (orgă) și Orchestra România. „DOR", în data de 27 noiembrie, la biserica Minoriten din Viena și respectiv 1 decembrie 2016, la Sala Oglinzilor de la Palatul Primatului din Bratislava. Concertul este parte a turneului D.O.R., un
Manifestări dedicate Zilei Naționale a României organizate în rețeaua ICR din străinătate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105950_a_107242]
-
Lipatti”, Facultatea de Limbi Străine, Universitatea Spiru Haret (București) și Facultatea de Muzică, Universitatea Transilvania (Brașov), sub îndrumarea prof. Cristina Măgureanu, Constantin Trașcă, Georgeta Pinghiriac, Cristina Soreanu; pianist acompaniator: Ieronim Buga; 22:30-23:00 - Recital extraordinar Istoria României în sunetele naiului, susținut de maestrul Nicolae Voiculeț. Naistul Nicolae Voiculeț Pe tot parcursul serii, la intrarea în Tezaurul Istoric, vor rula filmele documentare realizate de studenți ai Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică în cadrul proiectului MNIR - Expozițiile și oamenii, îndrumați de
Noaptea Albă a Muzeelor by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105491_a_106783]
-
a fost numit director artistic al International Peace Festival, sub Înalt Patronajul Președintelui Nicolas Sarkozy, iar din anul 2012 festivalul este organizat sub Înalt Patronajul Președintelui François Hollande. De-a lungul timpului a fost distins cu Golden Menorah de către B’nai B’rith (2005), Medalia Franceză de Aur pentru Merite și Dedicare, Mendalia UNESCO Cinci Continente (2013), Medalia de Aur conferită de Liga Universală pentru Bunăstare Publică, Medalia Solomon Mikhoëls (2014). Misha Katz este cofondator al proiectului Cultură fără granițe, organizat
Dan Grigore, pianistul de “superclasă”, concertează sub bagheta lui Misha Katz by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105710_a_107002]
-
să susțină un turneu național și să lanseze un CD. Îi încântă ideea de a crea împreună și vor să facă cunoscut instrumentul lor, violoncelul. SEMIFINALĂ ROMÂNII AU TALENT, 26 mai 2017. În etapa preselecțiilor, Antonia Stoian a cântat la nai, fluier și voce, dar și la coajă de nucă, seringă și sticluță. Micuța concurentă i-a vrăjit pe jurați cu talentul ei desăvârșit și cu determinarea ei, iar acum este gata să revină pe scena talentului și să convingă publicul
SEMIFINALĂ ROMÂNII AU TALENT, 26 mai 2017. Seara decisivă: Cine sunt FINALIȘTII by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/104485_a_105777]
-
lor și păstrate cu sfințenie. Și cu aceeași sfințenie au fost aduse aici pentru a le scoate la lumină din când în când, asemenea zilei de astăzi. În graiul acestor vesminte, mie mi se părea că aud ca fond muzical naiul lui Zamfir, clarinetul lui Fărcaș, țipuiturile oșenilor, tulnicele fetelor din Căpâlna, cântecele pline de viață și cu vorbele rostite în graiul dulce moldovenesc. Mi se părea că văd costumația dragilor mei Călușari în dansul clocotitor bărbătesc din Teleormanul meu natal
SUFLETUL DIN IILE ROMÂNEŞTI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_buica_1403966378.html [Corola-blog/BlogPost/347475_a_348804]
-
de la Marii Străbuni, să lase zbenguiala printre stele și să zorească fără preget, nașterea pruncului. Nimfele apelor și zânele pădurilor, hălăduiau ca și altădată prin împrejurimi, laolaltă cu panii păroși și cu copite de țap- aezi cântăreți din flaut și nai, prinzându-se cu toții în hora vieții, împreună cu ciobanii ce-și aveau oile la păscut prin golurile alpine și pădurile ce înconjurau protector, Muntele Sfânt. Auzind că Templul Sfânt a fost reparat și că a sosit acolo un bărbat și o
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 by http://confluente.ro/aron_sandru_1458588331.html [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
vorbei spic pe pai, Vers de liră mai mieroasă În al slovei dor și vai, Nu-i văpaie mai focoasă Sub copitele de cai, Curgere mai mlădioasă În al dansului alai, Nu-i cântare mai aleasă Plânsă-n bocete de nai, Lacrimă mai cuvioasă Pe al doinei noastre plai Și nu-i jale mai sfioasă În nefericitul trai Al românului ce lasă Limbă, datini, colț de rai... Și-i ca zimții de la coasă Când separă scai de scai Și-i ca
NU E LIMBĂ MAI FRUMOASĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 by http://confluente.ro/Nu_e_limba_mai_frumoasa_romeo_tarhon_1376832017.html [Corola-blog/BlogPost/364333_a_365662]
-
Acasa > Stihuri > Semne > PE TREPTELE GUVERNULUI Autor: Renata Verejanu Publicat în: Ediția nr. 1272 din 25 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Naiul unui neam Lui G.Zamfir și V.Iovu O, câtă solemnitate în bunătatea divină A toamnei senine cu parfum de rai, A celui care râde, de parcă se-nchină, C-un zâmbet alb suflat în nai. O, câtă măreție în sunetul
PE TREPTELE GUVERNULUI de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 by http://confluente.ro/Renata_verejanu_1403718096.html [Corola-blog/BlogPost/347374_a_348703]
-
iunie 2014 Toate Articolele Autorului Naiul unui neam Lui G.Zamfir și V.Iovu O, câtă solemnitate în bunătatea divină A toamnei senine cu parfum de rai, A celui care râde, de parcă se-nchină, C-un zâmbet alb suflat în nai. O, câtă măreție în sunetul care Oprește potopul, oprește trădare Și ține un neam unit, cine să știe - Atât de frumos cântă un singur nai, sau poate o mie ... Un foc ce a murit demult Un foc ce a murit
PE TREPTELE GUVERNULUI de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 by http://confluente.ro/Renata_verejanu_1403718096.html [Corola-blog/BlogPost/347374_a_348703]
-
de rai, A celui care râde, de parcă se-nchină, C-un zâmbet alb suflat în nai. O, câtă măreție în sunetul care Oprește potopul, oprește trădare Și ține un neam unit, cine să știe - Atât de frumos cântă un singur nai, sau poate o mie ... Un foc ce a murit demult Un foc ce a murit demult În flăcări mari și arătoase - El a trăit ... ci pe ascuns Murea, cât arse ... Aleea crinilor în floare Aleea crinilor în floare A revenit
PE TREPTELE GUVERNULUI de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 by http://confluente.ro/Renata_verejanu_1403718096.html [Corola-blog/BlogPost/347374_a_348703]