917 matches
-
distanță de Munții Negoiului), eleva în clasa a IV-a, membră permanentă a Școlii Populare de Arte din Pitești, Secțiunea „Nai” la clasa profesorului Ionuț Cîrstea (fost student al celebrului maestru Gheorghe Zamfir), isi pregătea măsuța cu cele cinci instrumente (nai, fluier, caval, ocarina, tâlv). Maia Mădălina Lupu a participat la numeroase festivaluri, concursuri, posturi de radio și televiziune, obținând premii importante, precum: În 2014, la Festivalul „Sus pe Argeș la Izvoare”, s-a clasat pe Locul I, secțiune „Nai pe
ARGEȘULE, PLAI DE DOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350353_a_351682]
-
instrumente (nai, fluier, caval, ocarina, tâlv). Maia Mădălina Lupu a participat la numeroase festivaluri, concursuri, posturi de radio și televiziune, obținând premii importante, precum: În 2014, la Festivalul „Sus pe Argeș la Izvoare”, s-a clasat pe Locul I, secțiune „Nai pe grup” , iar în 2015 - obține Locul I la Concursul Național „Campionii Bucuriei”- Argesis” ; Locul I „Mugurii Folclorului Argeșean” și Trofeul „Laudatio pentru dascăli”. Cand a început să cânte (după un scurt ropot de aplauze), s-a lăsat o liniște
ARGEȘULE, PLAI DE DOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350353_a_351682]
-
Mădălina Lupu va devini renume. Valurile mării, care scăldau unduitoare scenă plutitoare, fredonau pe ritmul melodiilor ce se înălțau că albatroșii libertății și ascultau cum se întreceau (în dulci dulci armonii) briză mării cu trilurile fermecate ce ieșeau din tuburile naiului. Vanul cel bătut de gânduri... ne răcorea fetele, iar Sârbă lu' Fanica Luca (cântată la la nai) ne încălzea sufletele. A fost un adevărat triumf instrumental, iar apoi ne-a delectat (fluier, caval, tâlv) cu Sârbă Cimpoierilor și câteva hore
ARGEȘULE, PLAI DE DOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350353_a_351682]
-
se înălțau că albatroșii libertății și ascultau cum se întreceau (în dulci dulci armonii) briză mării cu trilurile fermecate ce ieșeau din tuburile naiului. Vanul cel bătut de gânduri... ne răcorea fetele, iar Sârbă lu' Fanica Luca (cântată la la nai) ne încălzea sufletele. A fost un adevărat triumf instrumental, iar apoi ne-a delectat (fluier, caval, tâlv) cu Sârbă Cimpoierilor și câteva hore. Nu pot să închei acest portret muzica-literar fără să arăt că în „Grădină Raiului Folcloric” , alături de Maria
ARGEȘULE, PLAI DE DOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350353_a_351682]
-
acesta fiind răspunsul unei persoane, care defapt voia să răspundă: -”Nu, mă interesează!” la întrebarea: -”ești ocupat? te interesează noutățile zilei?” Ce mare însemnătate are o simplă virgulă...! Ceea ce consider a fi mult mai grav, este folosirea greșită a verburilor: ” nai cei face!” In loc de: ”n-ai ce-i face...!” Toate acestea și multe alte greșeli care apar în unele texte postate, ”rănesc” limba maternă a noastră, a tuturor românilor! Toate aceste greșeli dacă rămân necorectate, sunt preluate de noile
”DARUL STRĂMOŞESC” de DOINA THEISS în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350402_a_351731]
-
-atâta Poezie-n ochii lui! Plânge un copil...de bună seamă Nici lacrima nu știe ce îl doare! Tu nu-l auzi, Marie, cum te cheamă? Plânge un Copil...el plânge oare? FĂRĂ Fără vânt pădurea amorțită este, Fără cântec naiul orb e și pustiu, Nu-i Copilărie fără de poveste, Nu e nici devreme dacă nu-i târziu... Rod fără de floare nu e în Grădină, Ce-i grădina oare fără grădinar? Fără tine pruncul nenăscut suspină, Nu are hodină gândul meu
POEME DE SUFLET de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350451_a_351780]
-
din 15 martie 2016 Toate Articolele Autorului Simți tu ce boare tandra că un poem șoptit Ne mângâie pe gene că într-un vis frumos? Boboci de flori surâd pe creste de zenit, Se-ntrec miresme blânde, în cânt de nai, duios. În rochii de crăiese, cu năsturei de roua, Brândușele-și desfac suavele petale, Sporesc culori în crâng, picturi de viață nouă, Plutesc colibrii-n stol, în ochii tăi, agale. Tihnit, pe firul ierbii un cărăbuș în frac Adulmeca mireasma
CURG STELE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348548_a_349877]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > FRIG ÎMBĂTRÂNIT Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1909 din 23 martie 2016 Toate Articolele Autorului Ca inima prinsă-n sunete de nai Martie-n raze muzicale s-a trezit, Lujere de abur priponesc albii lui cai Pe tristețea unui frig îmbătrânit. Se deslușesc, rar, petice de sare Prea multe semne încearcă să le șteargă, Umbrele împlinesc frageda mișcare. -Prin raiul mătăsii sufletu
FRIG ÎMBĂTRÂNIT de LIA RUSE în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348601_a_349930]
-
vioară de 3 ani. Gabriel Rusu, în vârstă de 8 ani, cântă la vioară, de aproximativ 2 ani. Mircea Florin Cebanu, în vârstă de 13 ani, face parte din Orchestra Liceului „M. Berezovschi” de la Chișinău, cântă la fluier, flaut și nai, ultimul fiind și instrumentul lui preferat. A participat până în prezent la mai multe festivaluri și concursuri, obținând mai multe premii. Timp de câteva ore simțim că sufletele noastre se armonizează cu acordurile muzicii lor rafinate și înălțătoare, dulci, relaxante sau
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
pot fi amintite: „Bătrâneasca de la Ciocănești”, „Bătuta la podea”, „Arcășeasca”, „Coasa”, „Coșmencuța”, „Arcanul”, „Țărăneasca.” Ansamblul „Lacrimoza” de la Chișinău, condus de preotul Vasile Lupanciuc și Formația „Mihai Rusu și colegii” din Ciocănești au interpretat alternativ muzică instrumentală la pian, vioară și nai, cât și vocală. Din repertoriul tinerilor de la Chișinău au făcut parte cântecele: „Cât trăim pe-acest pământ”, „La mijloc de codru de des”, „Limba românească”, „Pe munte cu iarba verde”, din care vom reproduce cântecul „Cât trăim pe-acest pământ
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
un lucru sfânt/ O câmpie, un sat natal,/O clopotniță pe deal.// Refren: Cât dura-ne-vor izvoare/ Și un lucru ce dispare/ Cât trăim pe-acest pământ/ Mai există ceva sfânt.// 2. Cât avem o țară sfântă/ Și un nai care mai cântă/Cât părinții vii mai sunt/Mai există ceva sfânt.// Refren//3. Cât pădurile ne dor/ Și avem un viitor/ Cât trecutul ținem minte/ Mai există lucruri sfinte.// Refren//4. Cât luceafărul răsare/ Și în cer e sărbătoare
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
și geometrice în culori vii. Ansamblul „Dorna Dorului” al Fundației Cultural-Artistice „Dorna Dorului” din Vatra Dornei a fost înființat în 1976 și este alcătuit din persoane cu profesii diferite: elevi, profesori, ingineri. Orchestra este compusă din instrumente tradiționale: fluier, ocarină, nai, cimpoi, vioară, contrabas, țambal, acordeon, trompetă, clarinet. Au un repertoriu de dansuri populare foarte bogat, de pe tot cuprinsul țării: Bucovina, Moldova, Oltenia, Oaș, Banat, cât și dansuri țigănești. Își adaptează costumele la zona din care provine dansul. La Festivalul Național
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
diverse și nuanțate forme, pe care le-am surprins în paragrafele de mai jos: “Izolat în context, antinomic față de situații, inconfortabil pentru echipă, de-a dreptul agasant pentru unii, pitoresc, poate, pentru gazde, dar surprinzător pentru sine. Până la 58 de nai, eu am intrat în biserică la vreo cinci, șase nunți și tot atâtea botezuri (de două ori ca naș). În total, cel mult 15 ore de slujbă religioasă. Or, acum, aveam să stau în fața altarului (mai mult în picioare, slujbele
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
într-un cadru deosebit, ca întotdeauna cu un public numeros, directorul Casei de cultură, domnul Cristian Mitrofan, directorul Muzeului Municipal, arh. Florin Scărlătescu, sculptorul Traina Duță, economist Liliana Duță, pictorița Yasmina Moscovici, alături de multe buchete de flori, iar muzica de nai a făcut atmosfera mult mai specială. Mergeți să respirați un aer nobil, să vorbiți cu natura, cu primăvara, cu atmosfera de bun gust și de armonie! Veți descoperi o seamă de accente valoroase, care vorbesc în favoarea Ioanei. www.agero-stuttgart.de
NOBLETE SI VALOARE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348170_a_349499]
-
voi, prieteni Și gândul vă-nțelege, Cel care mă întreabă- Perfecțiunea ce-i? Desăvârșite Unul, Cel mai presus de lege, În lumea asta plină, Preaplină de atei... Fără... 4 Aprilie 2011, spre seară... Fără vânt pădurea amorțită este, Fără cântec naiul orb e și pustiu, Nu-i Copilărie fără de poveste, Nu e nici devreme dacă nu-i târziu... Rod fără de floare nu e în Grădină Ce-i grădina oare fără grădinar? Fără tine pruncul nenăscut suspină, Nu are hodină gândul meu
DESĂVÂRŞIT E UNUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348173_a_349502]
-
ca semnificative disputele sportive în care este angrenată inevitabil, ca antrenoare de judo la CCS „Unirea”Iași, înseamnă a da libertate unor gânduri corozive care impulsionează pasul spre propria decădere. De aceea, Ioana Babiuc, după fiecare victorie sau înfrângere merge nai departe, întărită de noi speranțe și despovărată de gustul eventualului eșec. De pildă, la Campionatele Naționale de Judo Under 11 de la Techirghiol a fost chiar amenințată cu suspendarea pentru comentariile critice în legătură cu deciziile arbitrilor. Dacă nici Ioana Babiuc nu are
IOANA BABIUC. CUVÂNTUL ARBITREI, SOLID ŞI ECHITABIL ARGUMENT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347674_a_349003]
-
graba curmați-vă spre noi a voastră cale! prea gingaș sfânt pământu-i din vecie să-ndure pas clocit nemernicie! când zâne s-or desface din zvelt trunchi vă veți preface-n stârvuri de păduchi... ...voi - greș de borți la raiul naiul: retina tracă se trezește! veți arde-n aprige văpăi și-n graiul în cari Zalmoxis ziua povestește! PEISAJ CU CIORI - IARNA mulgând la sânge costeliva zi zburătăcesc pe miriști slute ciori: vor smulge te miri ce din zori în zori
POEMELE SFÂNTULUI VALAH (1) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350152_a_351481]
-
Din graiu-ți dulce și fierbinte. De-auzi în vene cum lupul urlă, Iar strigătul îți este mut, E semn că mersu-ți se înturnă, Spre orizont necunoscut. De-ncepi să-ți chemi ca altă dată, Pașii de horă-n ritm de nai, E semn că vatra-ți este darâmată Și că țară nu mai ai. Oricât ai vrea să te prefaci, Că nu plângi și că nu-ți pasă, Ecoul inimii când taci, Trage clopotul de-acasă. Cauți aripi în sângele-ți
ŢARĂ NU MAI AI de MARIA COZMA în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361952_a_363281]
-
2012 Toate Articolele Autorului Clovnii nu mai vin la cafenele Satrapii noștri scutur' funii Frumoși nebunii oferind petunii Cu brațe pline, nu se văd din ele Butaforia ne lucrează-n plin Pierd jocheii la pariuri cai Tristețea cântă viețile la nai Din import, vagoane mari cu spleen Taie strada gureșele vrăbii Noi îmbătrânim în echivocuri Drojdia s-a scurs din polobocuri Orizontul scânteiază săbii Grijă deci că aerul vibrează Ce-o să spui cu ultimul cuvânt De pe gene visele migrează Când începe
ECHIVOCUL SENECTUŢII de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362110_a_363439]
-
a venit înapoi. Toți fagii au costume noi, Eftine, fragede, verzi, Numai să le desmierzi." sau de o aciditate pornită din revoltă interioară, ,,Ci tu ești doar un pumn de sărăcie" ,, Și dacă vorbiți cu bravul Pan Spuneți-i că naiul nu mai face un ban, Că peste umanitate Urlă zeiță Răutate." reflectă ca o oglindă, sufletul de român care-și iubește natură și neamul. Perceptor fiind, Ion Pena s-a implicat în activitatea sătenilor bănățeni, iar în Sichevita pune temelia
PUTINE VORBE... DESPRE ION PENA de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365866_a_367195]
-
Ion, Baniță Paraschiva, Stamate Floriana, în calitate de dansatori. Privind susținerea muzicală, Ansamblul “Doina Oltului” s-a bucurat de colaborarea unor instrumentiși renumiți din Jud. Vâlcea, putând menționa pe: Mihai Preda, viorist, dirijorul tarafului, Stănculescu Gheorghe, viorist, al doilea dirijor, Popescu Gheorghe, nai, Popescu Nifon, nai, Preda Mircea, vioară, Preda Gheorghe, contrabas, Dumitrescu Mihai, acordeon ,,Caliu Virgil, țambal Pălău Tomiță vioară La prezentarea unor spectacole de o înalță ținută artistică, atât în țară cât și în străinătatae, și-au adus o contribuție deosebită
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
Stamate Floriana, în calitate de dansatori. Privind susținerea muzicală, Ansamblul “Doina Oltului” s-a bucurat de colaborarea unor instrumentiși renumiți din Jud. Vâlcea, putând menționa pe: Mihai Preda, viorist, dirijorul tarafului, Stănculescu Gheorghe, viorist, al doilea dirijor, Popescu Gheorghe, nai, Popescu Nifon, nai, Preda Mircea, vioară, Preda Gheorghe, contrabas, Dumitrescu Mihai, acordeon ,,Caliu Virgil, țambal Pălău Tomiță vioară La prezentarea unor spectacole de o înalță ținută artistică, atât în țară cât și în străinătatae, și-au adus o contribuție deosebită soliștii Panseluța Stan
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
timp de 400 de ani”(Pag. 30,Schița despre Țígani traducerea românească de la 1900 a lui Gh. Ghibănescu) Ronald Lee, rom din Canada, a conservat tradiția asta în scris în cartea Das duma Romanes la pagina 218: Rom bi shibako nai Rrom- A Rom without tongue is not a Rom (i.e. a un țigan care nu știe români nu este rom!) Țiganii care nu vorbesc limba de acasa se numesc Kashtale: Wo și Rrom kashtalo- he is a wooden one (unable
ȚIGĂNEASCĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365191_a_366520]
-
without tongue is not a Rom (i.e. a un țigan care nu știe români nu este rom!) Țiganii care nu vorbesc limba de acasa se numesc Kashtale: Wo și Rrom kashtalo- he is a wooden one (unable to speak Români). Nai chache Rromă, Kashtale și- They are not real Rromă. They are wooden ones. Rrom Kahstalo would be Rrom bi-shibako. (Ronald Lee, page 164) Referință Bibliografica: Mihail Kogălniceanu despre limba români/țigăneasca / Marian Nuțu Cârpaci : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ȚIGĂNEASCĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365191_a_366520]
-
Teatrul „Ion Vasilescu”. La Ciocârlia i-am avut colegi pe marii interpreți ai cântecului popular, Angela Moldovan, Maria Păunescu, Ion Cristoreanu, Pop Simion și Elena Zamfira, iar ca soliști instrumentiști, adevărați virtuozi ai instrumentelor populare: Toni Iordache - țambal; Stanciu Simion - nai; Dumitru Zamfira - fluier, caval, cimpoi, ocarină; Ion Milu - taragot; George Udilă - clarinet; Nicolae Turcitu - acordeon; frățiorul meu, George Tănăsescu - acordeon și pian. La Ciocârlia am cântat sub bagheta unor mari dirijori: Constantin Arvinte, Tudor Pană și Ion Ivanovici. De-a
FLOAREA TĂNĂSESCU. DARUL CÂNTECULUI PENTRU CEL CARE ÎL IUBEŞTE, ÎL CREŞTE ŞI ÎL RODEŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352278_a_353607]