1,106 matches
-
totuși de orice fel de posibil: în cea de-a doua parte a definiției sale, Aristotel introduce două criterii selective, a căror relație va trebui elucidată cu multă circumspecție. Poetul are ca obiect posibilul (...) „în funcție de verosimilitate sau de necesitate”. (...) Istoria narează faptele în succesiunea lor cronologică ori în simultaneitatea lor întâmplătoare; în schimb, poezia selectează, reorganizează și creează conexiuni nonaccidentale. Iată un al doilea concept de verosimil pe care propunem să-l numim vero-coerent-ul (il vero-coerente).1 O a treia accepțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
ar fi putut fi intuită just semnificația acestei inovații în contextul fenomenului poetic postbelic de la noi, când, după cum s-a remarcat, „nimic nu era mai grav pe la mijlocul anilor ’60, decât să spui despre o poezie că este epică sau că narează, că e prozaică sau că întreprinde monografia unui anumit mediu”389? În La Lilieci monografismul revine într-adevăr în forță, odată cu narațiunea, obiectivitatea, oralitatea, prozaismul și toate celelalte, Marin Sorescu reușind să demoleze astfel și o altă prejudecată - foarte rezistentă
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
a uni cele două voci este La Lilieci, istoria unui praznic în cimitir. De ziua morților, tot satul se-ntinde pe iarbă, la umbra bisericii, făcând un chef cumplit, ca-ntr-un tablou de Breughel bătrânul. Poetul are aerul că narează ceva vesel, tonul elegiac în orice caz lipsește, pentru ca, la sfârșit, poemul să lepede aceste învelișuri și ideea morții să răzbată la suprafață”395. Putând fi plasate așadar pe linia subțire ce separă, la modul ipotetic, teritoriul metatranzitivității ironice de
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
cu Eugen Simion, cu George Pruteanu, Petru Dumitriu își pune cenușă în cap, conștient de faptul că a semnat pactul cu diavolul roșu și, ce-i mai grav, l-a respectat și slujit cu un nemăsurat talent. Drum fără pulbere narează construirea cu entuziasm și eroism socialist, de brigadieri, utemiști etc., îndrumați de partid și oamenii lui, a Canalului Dunăre-Marea Neagră și este o uriașă minciună, scrisă atît de bine încît devenea credibilă pentru cititori. Acum, dl. Dumitriu recunoaște că știa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
din 1946 devine deputat pe listele stîngii și își va păstra această calitate pînă la stingerea sa. Imediat după alegere, le explică alegătorilor din Botoșani, "cu sinceritate și stringență, că guvernul Groza este singurul nimerit în împrejurarea de față și narează presa locală a respins criticile opoziției, îndemnînd la muncă inteligentă și la încredere sufletească". Este invitat și participă, împreună cu soția, la recepții oficiale oferite de Petru Groza. În vara lui 1948 este propus, în unanimitate, ca "membru activ" al Academiei Române
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și singura motivație a rostului de a fi și, nu în ultimul rînd, acel NU categoric și permanent în contra celor care au comunizat România, desfigurîndu-i chipul și identitatea. Semnificativă pentru felul de a fi al lui Virgil Ierunca este împrejurarea, narată de autor, prin care revista "Lumea" procomunistă (condusă de George Călinescu, în 1946) va fi suprimată de cenzura comunistă, în urma publicării unei recenzii elogioase, semnată de el, la romanul lui Mihail Villara, Frunzele nu mai sînt aceleași. Profitînd de neștiința
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Viața Românească, nr. 12, decembrie, 2000) DIN VREMEA PROLETCULTISMULUI ÎN FLOARE Un prim volum de documente, adunate și comentate de Lucian Dumbravă, sub titlul Ei, care au scris... și publicat la sfîrșitul anului 2000, de editura ieșeană Evenimentul, încearcă să nareze istoria Asociației Scriitorilor din Iași, între anii 1949-1959; istorie probabil asemănătoare cu a celorlalte patru-cinci, înființate atunci pe considerente ideologice. În temeiul unei convocări speciale a Societății Scriitorilor din R.P.R., în prezența delegatului trimis de la centru, Mihai Novicov, se vor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
va fi arestat și adus acasă pentru a-l aresta și pe fiu. Se va ascunde și va sta fugar pînă în 1971, în total 22 de ani și 4 luni. Asemănător cu Pan M. Vizirescu. "Pe 25 octombrie 1971, narează Ilie Alexoaie, a murit mama. Pe 26 octombrie, am ieșit eu. Îmi pare rău că a intrat în pămînt cu inima neîmpăcată. La înmormîntare a venit multă lume. Și ca să mă vadă pe mine. Ziceau: "Unul a murit, altul a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pocher cu alți trei prieteni, unde mai discutau, cum se întîmplă, și despre situația din țară. În 15 august 1949 vor fi cu toții arestați. Tatăl lui Ciubotaru, aflînd că fiul a fost arestat, de supărare, în cîteva zile va muri. Narînd împrejurările anchetei, Ciubotaru își amintește: "Nouăzeci și opt la sută din personalul ofițeresc al Securității botoșănene era alcătuit din evrei, care primiseră, peste noapte, grade de la sublocotenent la căpitan. Botoșanii depindeau de Suceava, iar acolo era comandant Adalbert Popic, venit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a frontierei, doi vor fi condamnați la 7 ani de închisoare, unul la 6, iar el, fiind minor, va primi numai 5 ani. Constructorii celei mai drepte societăți, comuniștii, se vede că erau îngăduitori cu minorii. În finalul mărturisirii, fronteristul narează o întîmplare ce merită citată pentru unele subtilități de parabolă: "Înainte de '89, lucram la cooperativa de consum din Cristinești. Era acolo un președinte cu care m-am înțeles. Eu eram tapițer, aveam gestiune. Dar am prins firul unei alte afaceri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și nu pregeta cu munca". Tinerii care încercau să pătrundă în literatură erau îndemnați să scrie ode închinate partidului, conducătorului etc., nu doar în anii '50-'60, ci pînă la finele lui '89 a continuat această stratagemă. Exemplară este întîmplarea narată de Crohmălniceanu în Amintirile deghizate și preluată de Emil Iordache: "În Amintirile deghizate ale lui Ov. S. Crohmălniceanu, pe care le-am mai citat în cuprinsul precedentelor capitole, găsim un episod limpede privitor la puntea ritualică pe care trebuiau s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Mîntuitorul, ci carne și sînge, chin și deznădejde. În pușcărie Îl simte aproape palpabil, prezent, pe Hristos, ca atare se consideră norocos, incredibil de norocos. În instanță, derularea procesului celor douăzeci și cinci de intelectuali din grupul mistico-legionar al lui Noica este narată cu acuitatea celui ce le-a trăit cu inima trează și vibrînd de durere. Sintetic, din depoziția monahului vom afla cauza arestării întregului lot din nesăbuința de a fi citit o carte, Ispita de a trăi a lui Cioran să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
rîdă, tot ei, cu nerușinare în față, în timp ce oasele atîtor martiri trecuți prin temnițele și lagărele exterminării stau aruncate în gropi comune, fără o cruce la căpătîi, fără o slujbă de pomenire! Doina Jela, în zguduitoarea ei carte, Drumul Damascului, narează un caz rarisim, spovedania unui fost torționar. Franț Țandără, viitorul torționar (părinții fiind despărțiți), a avut o copilărie nefericită, de la 12 ani intră copil de trupă, unde servește pînă la invazia sovietică, apoi intră în mișcarea bolșevicilor, participă la măsluirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
comunismului în folosul conducătorului suprem și al protejaților săi din nomenklatură. Ubicuitatea poliției politice era unanim acceptată și recunoscută. Numeroase bancuri confirmau această percepție. Unul dintre cei care m-au anchetat la Securitate, n-a scăpat prilejul de a-mi nara un banc pe acest subiect banc pe care, se pare, că îi făcea plăcere a-l povesti și sigur nu am fost unicul ce am avut onoarea de a-l asculta: "În gara Iași coboară un sătean și întreabă: Unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
nu am știut ce va fi, dar am văzut". În noaptea din preajma Rusaliilor, patruzeci și cinci de mii de oameni au fost deportați din Banat în Bărăgan. Merită redată absurditatea situației în care s-au aflat deportații. Același Emil Birdean narează ce s-a întîmplat odată ajunși la Balta Brateș, aproape de Galați: "Și acolo, ajungînd la un rîu, care ducea de la orezărie la grădină, un rîu destul de mare, am văzut un munte de rogojini. Acolo ni s-a dat cîte o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
nouă ani, la șapte ani, la cinci ani cel mai puțin". Un alt grup, care pentru faptele la fel de "grave" a primit și îndurat ani grei de pușcărie politică, a fost grupul filosofului Constantin Noica. Despre saga acestui grup am mai narat cînd am comentat Jurnalul fericirii al lui N. Steinhardt, în numerele 11, 12/2005 (Fericirile monahului de la Rohia). Pe lîngă filosof, în același lot, rînd pe rînd, vor fi arestați Sergiu Al-George, Anca Ionescu, Dinu Pillat, Alexandru Paleologu, Nicolae Steinhardt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
muncitorii din secția 440 se revoltă și refuză să mai lucreze. Secție după secție s-au alăturat gestului spontan al celor de la 440 de a intra în grevă. Din fabrică, muncitorii pleacă organizați către Palatul Administrativ din Brașov. Marin Niculescu narează emoționant etapele manifestației: "Am ajuns în oraș, un oraș care nouă ne este drag și-l iubim, și am început să distrugem simboluri care ne-au fost băgate în creier și pe care aproape am ajuns la momentul acela să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
că este încă în viață a făcut imposibilul să-și împlinească norma de pămînt cărat pe dig, dar caraliii tot n-au binevoit să-i aprobe dreptul la cartea poștală. Odată lecuit, i-a pierit cheful de muncă. Alexandru Paleologu, narează cu finețe Florin Constantin Pavlovici, ni s-a dezvăluit a fi unul dintre cei mai plăcuți și mai interesanți camarazi de pușcărie, își purta zeghea ca pe un costum de vacanță, iar conversația lui schimba baraca mizerabilă în salon. Avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ocupă un loc complet marginal în povestea pe care o istorisește. Joacă mai degrabă un rol de raisonneur, de ins al cărui singur merit e faptul că a fost de față la anumite evenimente și prin ochii căruia se pot nara întâmplări. Protagoniști sunt însă un profesor de matematică, prieteni din copilărie ai autorului, ba chiar un camion Gaz 51. Nu se întâmplă mare lucru, nimic ieșit din comun, doar o poveste de dragoste neîmplinită și o istorie a ascensiunii sociale
Despre comunism, fără încrâncenare by Mihai Răzvan Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3993_a_5318]
-
SUA) 22. Alizé Cornet (Franța) 23. Anastasia Pavliucenkova (Rusia) 24. Samantha Stosur (Australia) 25. Garbine Muguruza (Spania) 26. Sabine Lisicki (Germania) 27. Madison Keys (SUA) 28. Roberta Vinci (Italia) 29. Casey Dellacqua (Australia) 30. Bârbora Zahlavova Strycova (Cehia) 31. Kurumi Nara (Japonia) 32. Zhang Shuai (Chină) Citește mai mult pe RTV.NET: http://www.romaniatv.net/simona-halep-potentiala-finalista-la-us-open-s-au-stabilit-capii-de-serie-in-turneul-american 165736.html#ixzz3AxRhlPfb
SIMONA HALEP la US OPEN. Simona Halep este cap de serie numărul 2 by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/22116_a_23441]
-
Graham a produs seria de patru documentare "The Choir (Corul)" pentru BBC2, care a câștigat un premiu Premiul BAFTA - premiul pentru cel mai bun featuring. Prima sa numire majoră a fost ca director al unor trei serii televizate, "Strictly Supernatural" narat de Christopher Lee și cu consultarea astrologului Robert Currey pentru Discovery Channel și cu DVD-uri de presă în 1997. Graham a continuat să producă serii, cum ar fi "Paddington Green" pentru BBC1 în 1998. Graham a fost căsătorit cu
Ludo Graham () [Corola-website/Science/330413_a_331742]
-
-lea al Spaniei. Volumele sunt următoarele : "El aprendiz de conspirador" („"Ucenicul de conspirator"”) (1913), "El escuadrón del «Brigante»" (1913), "Los caminos del mundo" („"Drumurile lumii"”) (1914), "Con la pluma y con el sable" („"Cu pana și cu sabia"”) (1915), care narează perioada în care Aviraneta a fost consilier comunal în Aranda de Duero, "Los recursos de la astucia" („"Resursele șireteniei"”) (1915), "La ruta del aventurero" (1916), "Los contrastes de la vida" („"Contrastele vieții"”) (1920), "La veleta de Gastizar" („"Girueta lui Gastizar"”) (1918), "Los
Pío Baroja () [Corola-website/Science/308574_a_309903]
-
al împăratului Hadrian). Acesta a scris opera intitulată "Caesarum XII. vitae" (Viața celor 12 Cezari), care conține biografiile unor împărați romani, de la Cezar la Domițian, sub forma unor medalioane. Aceste medalioane sunt structurate într-un segment cronologic, în care sunt narate faptele politice, militare și culturale petrecute, inclusiv viața privată a familiilor imperiale (aceste informații nu se găsesc în opera lui Tacitus - fie că, în cea mai mare parte s-au pierdut, fie că el nu le le-a abordat, considerându
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
o voce diferită, vie stilistic, declamându-și propria poveste, nimic mai mult decât o piesă în acest puzzle de vieți. Puzzle-ul acestor destine lipsite de spectaculos creează o imagine coerentă abia spre final, în episodul înmormântării lui Ernest Blot (narat de ginerele lui, Robert Toscano), un bancher cinic și cam nesuferit, care-i adună la un loc pe toți eroii acestui sitcom literar, legați într-un fel sau altul de biografia lui. Moartea nu e izbăvitoare, nu e nici măcar importantă
Monoloagele nefericirii by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2944_a_4269]
-
Înlocuit de computer? Autenticitatea scriiturii nu-l mai tentează pe cititorul actual, care vrea mai degrabă să fie informat la nivel enciclopedic, decât să probeze satisfacții estetice „tradiționale“. Esteticul trece pe plan secund, ceea ce primează acum este sapiențialul. Acesta este narat, recurgându-se la toate strategiile romanescului; și romanescul contează numai În măsura În care Întreține vie foamea sapiențială. Totul este subsumat acestei Încercări agonice de a resuscita golemul textului. Mașinărie monstruoasă, cu mii de tentacule și papile prin care se absoarbe și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]