1,096 matches
-
Vezi și NARAȚIUNE LA PERSOANA ÎNTÎI, EUL-MARTOR. evaluare [evaluation]. În terminologia lui Labov, setul de însușiri dintr-o NARAȚIUNE care aduc în prim-plan sau sugerează IDEEA; aspectele unei narațiuni care arată de ce situațiile și evenimentele reale merită a fi narate. În "Mi-am zis că era foarte ciudat", " Mașina s-a oprit. Mașina s-a oprit și a ieșit o femeie", "N-a spus nimic: pur și simplu stătea acolo" și " Ideea povestirii mele e că oamenii sînt în esență
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Gil Blas, naratorul e unul HOMODIEGETIC și extradiegetic (își spune propria poveste dar, ca narator, nu face parte din vreo diegeză). ¶Genette 1980, 1983; Lanser 1981; Rimmon 1976. Vezi și NIVEL DIEGETIC. F fabulă [fabula]. Setul de situații și evenimente narate în ordinea lor cronologică; materialul de bază al ISTORIEI (opus INTRIGII sau SUBIECTULUI), în terminologia formaliștilor ruși. ¶Chatman 1978; Ejxenbaum 1971b [1983]; Erlich 1965. factori constitutivi ai comunicării [constitutive factors of communication]. Elementele care intră în orice act de comunicare
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
discuție pe marginea acestei probleme, Genette menționează că în cazul focalizării exterioare FOCALIZATORUL se situează în DIEGEZĂ (diégèse), în afara personajelor. ¶Focalizarea "cine vede" sau, mai general, "cine percepe (și concepe)" ar trebui deosebită de VOCE ("cine vorbește", "cine spune", "cine narează"). ¶Bal 1977, 1981a, 1983, 1985; Genette 1980, 1983; Rimmon-Kenan 1983; Vitoux 1982. Vezi și ASPECT, FOCALIZARE DUBLĂ, FOCALIZARE-INTERNĂ FIXĂ, FOCALIZAT, FOCALIZARE-INTERNĂ MULTIPLĂ, NONFOCALIZARE, PUNCT DE VEDERE, FOCALIZARE-INTERNĂ VARIABILĂ, VIZIUNE. focalizare dublă [double focalization]. Concurența a două FOCALIZĂRI diferite în redarea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
indirect thought]. DISCURSUL-INDIRECT LIBER prin care sînt reprezentate gîndurile (și nu enunțurile) unui personaj. ¶Chatman 1978. Vezi și VORBIRE-INDIRECTĂ LIBERĂ. gnarus [gnarus]. Un cuvînt latin însemnînd "cunoscător", "expert" și derivînd de la rădăcina indo-europeană gnâ ("a cunoaște"). Cuvinte ca NARATOR, a nara, NARAȚIUNE etc., sînt legate de el: etimologic vorbind, naratorul este cel care știe. ¶Mitchell 1981. gramatica povestirii [story grammar]. O gramatică sau o serie de aserțiuni și formule legate între ele de un set ordonat de reguli și dînd seamă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
determinanții cognitivi și sociali). O gramatică a narațiunii s-ar putea să consiste, în ultimă instanță, din următoarele părți legate între ele: (1) un număr finit de REGULI (ALE RESCRIERII) generînd MACROși MICROSTRUCTURI doar din secvențe de situații și evenimente narate; (2) un component semantic interpretînd aceste structuri (caracterizînd atît conținutul macrostructural cît și cel microstructural specific); (3) un set finit de REGULI (TRANSFORMAȚIONALE) operînd pe structuri interpretate și explicînd discursul narativ (FRECVENȚĂ, RITM, VITEZĂ, intruziuni ale instanței povestitoare etc.); (4
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
point]. Rațiunea de a fi a unei NARAȚIUNI, motivul pentru care se povestește și materia esențială către care se aspiră (Labov). Scopul unei narațiuni este indicat sau sugerat de un set de trăsături evaluative care arată de ce merită a fi narate situațiile și evenimentele narate: dacă o narațiune fără scop ar putea fi întîmpinată de remarca "Și ce-i cu asta?", o narațiune cu scop ar trebui întîmpinată cu recunoașterea NARABILITĂȚII sale. ¶Labov 1972; Polanyi 1979; Prince 1983. Vezi și SINOPSĂ
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
constituie un MONOLOG INTERIOR. Dacă este vorbit, el constituie un monolog exterior sau solilocviu. ¶Holman 1972. Vezi și DIALOG. monolog autocitat [self-quoted monologue]. Un MONOLOG CITAT într-o NARAȚIUNE LA PERSOANA ÎNTÎI. ¶Cohn 1978. monolog auto-narat [self-narrated monologue]. Un MONOLOG NARAT într-o NARAȚIUNE LA PERSOANA ÎNTÎI. ¶Cohn 1978. Vezi și DISCURS-INDIRECT LIBER. monolog autonom [autonomous monologue]. DISCURS NEMEDIAT (Zarurile au fost aruncate). Prin opoziție cu MONOLOGUL CITAT, care este introdus de un narator, monologul autonom e liber de orice mediere
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
narat [narrated]. 1. Setul de situații și evenimente povestite într-o narațiune; ISTORIA (în opoziție cu DISCURSUL). 2. Semnele dintr-o narațiune care reprezintă situațiile și evenimentele narate (în opoziție cu NARAREA). ¶Prince 1982. naratar [narratee]. Cel căruia i se narează, acesta fiind înscris în text. Există cel puțin un naratar (reprezentat mai mult sau mai puțin voalat) în fiecare narațiune, localizat la același NIVEL DIEGETIC ca și NARATORUL care i se adresează. Într-o narațiune dată pot, desigur, exista mai
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
modelele elaborate de așa-numita NARATIVICĂ (Genot). Această accepție a termenului este rară. ¶Bal 1977, 1985; Genette 1983; Genot 1979; Mathieu-Colas 1986; Pavel 1985; Prince 1981-82, 1982; Todorov 1969 [1972b]. Vezi și LIMBĂ, GRAMATICA NARAȚIUNII, VORBIRE. narator [narrator]. Cel care narează, așa cum este el înscris în text. Există cel puțin un narator în fiecare narațiune, localizat la același NIVEL DIEGETIC ca și NARATARUL căruia i se adresează. Într-o narațiune dată pot exista, desigur, mai mulți naratori diferiți, fiecare adresîndu-se pe
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
mult sau mai puțin expus, cunoscător, omniprezent, conștient de sine și creditabil, și el poate fi situat la o DISTANȚĂ mai mare sau mai mică de situațiile și evenimentele narate, de personaje și/sau de naratar. Distanța poate fi temporală (narez evenimente care s-au întîmplat acum trei ore, sau acum trei ani), discursivă (narez în cuvintele mele ce a spus un personaj, sau îi folosesc cuvintele lui), intelectuală (sînt superior din punct de vedere intelectual naratarului meu, sau egal cu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
poate fi situat la o DISTANȚĂ mai mare sau mai mică de situațiile și evenimentele narate, de personaje și/sau de naratar. Distanța poate fi temporală (narez evenimente care s-au întîmplat acum trei ore, sau acum trei ani), discursivă (narez în cuvintele mele ce a spus un personaj, sau îi folosesc cuvintele lui), intelectuală (sînt superior din punct de vedere intelectual naratarului meu, sau egal cu el, sau inferior lui), morală (sînt mai mult sau mai puțin virtuos decît personajele
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
referă în vreun fel la un sine narator, sau la o activitate de narare. Naratorii absenți sînt caracteristici pentru NARAȚIUNILE COMPORTAMENTISTE. Vezi și NARAȚIUNE MEDIATĂ, NARAȚIUNE NENARATĂ, REPREZENTARE. narator conștient de sine [self-conscious narrator]. Un NARATOR care este conștient că narează; un narator care își discută și comentează prestația. Holden Caulfield în De veghe în lanul de secară este un narator conștient de sine; Meursault din Străinul nu este astfel. ¶Booth 1983 [1976]. narator creditabil [reliable narrator]. Un NARATOR care se
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
același nume este homodiegetic. ¶Genette 1980, 1983; Lanser 1981. Vezi și NARAȚIUNE AUTODIEGETICĂ, NARATOR HETERODIEGETIC, NARAȚIUNE HOMODIEGETICĂ, INTRADIEGETIC. narator impersonal [impersonal narrator]. Un NARATOR ESTOMPAT la maximum; un narator fără vreo însușire care să-l individualizeze, alta decît faptul că narează. ¶Ryan 1981. Vezi și NARATOR ABSENT, NARAȚIUNE NENARATĂ. narator intruziv [intrusive narrator]. Un NARATOR care comentează cu propria voce situațiile și evenimentele prezentate, relatarea lor și contextul; un narator care se bazează pe excursuri destinate comentariului sau pe intruziuni și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
la nivelul NARAȚIUNII PRIMARE și asumată de naratorul ei; o NARAȚIUNE METADIEGETICĂ ce funcționează ca și cum ar fi una DIEGETICĂ; dacă, în Manon Lescaut, domnul de Renoncourt, după ce Des Grieux i-a spus povestea dragostei sale pentru Manon, ar începe să nareze povestirea ca și cum n-ar fi povestit-o un alt narator, am avea o NARAȚIUNE-METADIEGETICĂ RESTRÎNSĂ sau pseudodiegetică. ¶Genette 1980. Vezi și NIVEL DIEGETIC. narațiune repetitivă [repeating narrative]. O narațiune sau o parte a acesteia, care apare cu o FRECVENȚĂ de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
el poate fi fix (se adoptă perspectiva unui singur personaj: Ce știa Maisie), variabil (se adoptă pe rînd perspectiva mai multor personaje pentru a prezenta diferite secvențe de evenimente: Vîrsta rațiunii), sau multiplu (același eveniment sau secvențe de evenimente se narează de cel puțin două ori, de fiecare dată în funcție de o perspectivă diferită: Piatra Lunii). În fine, el poate emana de la un punct focal situat în diegeză, dar în afara personajelor (în afara gîndurilor și sentimentelor); el exclude prin aceasta orice informații privitoare
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sînt în esență similare), Romberg o adaugă pe aceea a naratorului ca observator comportamentist (Dealuri ca elefanți albi). ¶Uspenski consideră că punctul de vedere se manifestă pe patru planuri diferite ideologic, frazeologic, spațio-temporal (perspectiva spațială a naratorului fiind centrată pe narat și distanța temporală fiind calculată față de narat) și psihologică (distanța psihologică a naratorului față de narat sau afinitatea sa cu naratul) și propune o distincție fundamentală la nivelul fiecărui plan între ceea ce el numește punct de vedere intern și exterior (poziția
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
pe aceea a naratorului ca observator comportamentist (Dealuri ca elefanți albi). ¶Uspenski consideră că punctul de vedere se manifestă pe patru planuri diferite ideologic, frazeologic, spațio-temporal (perspectiva spațială a naratorului fiind centrată pe narat și distanța temporală fiind calculată față de narat) și psihologică (distanța psihologică a naratorului față de narat sau afinitatea sa cu naratul) și propune o distincție fundamentală la nivelul fiecărui plan între ceea ce el numește punct de vedere intern și exterior (poziția perceptivă sau conceptuală se află înlăuntrul sau
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ca elefanți albi). ¶Uspenski consideră că punctul de vedere se manifestă pe patru planuri diferite ideologic, frazeologic, spațio-temporal (perspectiva spațială a naratorului fiind centrată pe narat și distanța temporală fiind calculată față de narat) și psihologică (distanța psihologică a naratorului față de narat sau afinitatea sa cu naratul) și propune o distincție fundamentală la nivelul fiecărui plan între ceea ce el numește punct de vedere intern și exterior (poziția perceptivă sau conceptuală se află înlăuntrul sau în afara diegezei? informația transmisă rezultă dintr-o vedere
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
un eveniment. ¶Chatman 1978. Vezi și PUNCT DE VEDERE PERCEPTIV, PUNCT DE VEDERE. punct de vedere exterior [external point of view]. Vezi FOCALIZARE INTERNĂ. ¶Prince 1982; Uspenskij 1973. punct de vedere interesat [interest point of view]. Considerarea situațiilor și evenimentelor narate în funcție de interesele personajului pe care le evocă (în cea mai mare măsură). În "Deși n-a înțeles acest lucru, întîmplările aveau să fie extrem de defavorabile pentru Ion", punctul de vedere interesat este cel al lui Ion. ¶Chatman 1978. punct de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
este reprezentarea obiectului dorit și orientează acțiunea LEULUI. ¶Scholes 1974; Souriau 1950. Vezi și ACTANT. spațiu [space]. Locul sau locurile în care au loc situațiile și evenimentele reprezentate (MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, spațiul istoriei) și INSTANȚA (INSTANȚELE) POVESTITOARE. Deși este posibil de narat fără referință la spațiul povestirii, spațiul instanței narative sau relațiile dintre ele ("Ion a mîncat; apoi se culcă"), spațiul poate juca un rol important în narațiune; iar trăsăturile sau legăturile între locurile mai sus-menționate pot fi semnificative și pot funcționa
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Ion a mîncat; apoi se culcă"), spațiul poate juca un rol important în narațiune; iar trăsăturile sau legăturile între locurile mai sus-menționate pot fi semnificative și pot funcționa tematic, structural, sau ca un procedeu de CARACTERIZARE. Dacă un narator ar nara de pe un pat de spital, bunăoară, ar însemna că-i pe moarte și trebuie să se grăbească pentru a-și completa NARAȚIA. În plus, ne putem gîndi la narațiuni în care spațiul instanței naratoare e sistematic opus spațiului NARATULUI (narez
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
nara de pe un pat de spital, bunăoară, ar însemna că-i pe moarte și trebuie să se grăbească pentru a-și completa NARAȚIA. În plus, ne putem gîndi la narațiuni în care spațiul instanței naratoare e sistematic opus spațiului NARATULUI (narez dintr-o celulă de închisoare evenimente care au avut loc în libertate); sau narațiuni în care cel dintîi e tot mai depărtat, sau tot mai apropiat și diferit de cel de-al doilea, și în care, în consecință, narația este
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
avut loc în libertate); sau narațiuni în care cel dintîi e tot mai depărtat, sau tot mai apropiat și diferit de cel de-al doilea, și în care, în consecință, narația este mai mult sau mai puțin precisă (încep să narez în Philadelphia evenimente care au avut loc în New-York; îmi continui narațiunea la Princeton; și o termin la New-York); sau narațiuni în care diversele locuri unde au loc evenimentele narate sînt reprezentate cu mai multe sau mai puține amănunte, potrivit
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
au fost adaptate de Chomsky și gramatica generativ-transformațională. ¶Chomsky 1965; van Dijk 1972; Füger 1972; Johnson, Mandler 1980. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ. structură superficială. Vezi STRUCTURĂ DE SUPRAFAȚĂ. subiect [sjužet / subject]. În terminologia formalistă rusă, setul de situații și evenimente narate în ordinea prezentării lor pentru un destinatar (în opoziție cu FABULA); aranjamentul întîmplărilor; MYTHOS; INTRIGĂ. ¶Chatman 1978; Ejxenbaum 1971b [1983]; Erlich 1965. subiect [subject]. Un ACTANT sau ROL fundamental la nivelul structurii narative profunde, în modelul greimasian. SUBIECTUL (analog EROULUI
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și complementare ale universurilor textuale, cuprinzînd forme ca dialogul, poezia lirică, eseul critic, memorandumul politic și procesul verbal științific și, cel puțin în engleză, semnalat de folosirea prezentului, a prezent-perfectului și a viitorului. În categoria universului comentat opusă categoriei UNIVERS NARAT DESTINATORUL și DESTINATARUL sînt legați direct de ceea ce se descrie și, firește, sînt implicați în aceasta. Distincția operată de Weinrich între univers comentat și univers narat este identică cu aceea între DISCURS și ISTORIE (Benveniste) și se înrudește cu distincția
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]