911 matches
-
să se organizeze într-o simultaneitate. Un fel de muzică pictată, de timp fără încetare convertit în spațiu” (D. Țepeneag); „Creația literară onirică, la fel cu cea picturală, nu este decalcul, filmarea unui vis (ne-am afla atunci în fața unui naturalism à rebours), ci dimpotrivă, investigarea imaginii reale cu acea forță reactivă visului, pentru a fi folosită ca unealtă de investigare până în clipa așezării potrivit - am spus - unei legislații la cheremul autorului, într-un grup sintagmatic menit a genera aievea o
ONIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288537_a_289866]
-
bun nivel literar sunt articolele, variate ca tematică (artă, politică, viață socială), aparținând Sofiei Nădejde, lui I. Găvănescul, Al. Vlahuță, I. Teodorescu, George Ranetti. Tot aici și-a publicat S. Sanielevici studiile referitoare la curentele literare ale sfârșitului de secol (naturalism, simbolism etc.), precum și altele în care discută relațiile dintre morală și literatură, dintre frumos și util. Ion Gorun este și autorul unor bune cronici dramatice, în care comentează spectacolele Teatrului Național din București. El se ocupă și de literatura populară
PAGINI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288620_a_289949]
-
în trecut și în viitor, precum și în zone miraculoase. Ultima lucrare a lui P., Curente literare românești și context european (1998), cercetează o preocupare permanentă a literaturii române: sincronizarea cu marile curente și idei europene. Clasicismul, barocul, rococoul, romantismul, realismul, naturalismul sunt recuperate cu oarecare întârziere în spațiul cultural românesc, procesul de sincronizare - susține criticul - înfăptuindu-se complet abia în secolul al XX-lea, în plină epocă interbelică. Pornind de la o perspectivă istorică, pe care, de altminteri, nu o abandonează vreodată
PACURARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288605_a_289934]
-
baza economică”, reprezentată de relațiile capitaliste de producție, sau datorită modului „natural” sau „socialmente constituit” al sistemului social. Factorii explicativi invocați pot fi de un gen sau altul, însă rațiunea lor institutivă și de legitimare își are originea într-un „naturalism” sau „realism” metodologic și analitic. Să considerăm o altă întrebare: de ce România s-ar afla într-o stare de subdezvoltare? Simplu: întrucât structurile tradiționale ale ordinii sociale înrădăcinate și reproduse istoric ar determina comportamente de inadaptare la noul ce ar
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cei oropsiți și să mobilizeze la acțiune. În acest tipar sunt introduse și evaluate scrierile lui M. Eminescu, I.L. Caragiale, B. Delavrancea, Al. Vlahuță, comentariul, deseori consistent, fiind orientat exclusiv sociologic. Autorul lui Dinu Milian pledează, cu oarece ecou, pentru naturalism, văzut drept unicul mod de a scrie modern. Grila zolistă, normele conform cărora un scriitor ar trebui „să disece omul, patimile și firea lui” în funcție de „mediul social și cel material” sunt aplicate romanului românesc, începând chiar cu N. Filimon. Și
MILLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288143_a_289472]
-
1914), caracterul de însemnare dispusă cronologic este propriu celor două volume intitulate Letopisiți (1908), unde e inclusă parțial publicistica lui M. În povestiri, în nuvele, multe rămase în periodice, scriitorul, convins de validitatea literară a modelelor „după natură”, practică un naturalism strident, minor: întâmplări mărunte, contraste violente, situații, dialoguri brutale ș.a. SCRIERI: Versuri, Iași, 1883; Dinu Milian, București, 1887; Dinu Milian, vol. II: O viață, București, 1914; Feciorul popei, București, 1887; Scrisori către iubită, București, 1897; Letopisiți. 1905, București, 1908; Letopisiți
MILLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288143_a_289472]
-
nouă”. El publică versuri erotice, unele reluate din „Școala nouă”, schițe inspirate din realitățile sociale ale vremii, o cronică satirică în versuri, traduceri din diverși scriitori francezi la modă și un ciclu de articole în chestiunea, la ordinea zilei, a naturalismului. Mai colaborează cu nuvele și cu o traducere din V.M. Garșin prozatorul Șt. Basarabeanu (V. Crăsescu). R.Z.
MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288225_a_289554]
-
a afirmat că Darie de atunci, judecă prin mintea lui Darie de astăzi pe care-l Îndrumă partidul. Oare de ce aceasta e valabil pentru tot și nu e valabil și pentru particular? (Ă). În sfârșit, Îmi permit să cred că naturalismul persistă (Ă). Și (Ă) nu mă refer la pasajul Călușarii de care se teme autorul romanului, ci de explicația la acele aventuri ale Diței sau la cele șapte burice care depășesc rolul de prezentare a promiscuității ce le era probabil
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Exemplul acesta ne dezvăluie o tendință și mai dăunătoare a diferiților comentatori. Pare-se că sunt unii dintre aceștia cari bănuiesc că Încărcarea vocabularului cu termeni specific literari Înseamnă neapărat o operație necesară a criticii literare. Cuvintele «formalism», «schematism», «romantism», «naturalism», presărate la diferite paragrafe ale «cronicii», Îi dau acesteia un aer aparent doct. Dar cum Înțelesul acestor termeni diferă, probabil, de la ins la ins, nu vom avea de ce să ne mirăm că la București, În România liberă se scrie că
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
la ins, nu vom avea de ce să ne mirăm că la București, În România liberă se scrie că În Desculț se mai păstrează «umbreleă interpretării naturaliste», iar În Patriotul din Arad, invers, că autorul s-a ferit «destul de bine» (!) de naturalism, - sau când, pentru cronicarul ziarului Înainte din Craiova - Zaharia Stancu prezintă «slăbiciunea de a fi romantizat prea mult anumite părți ale romanului», În timp ce, la Târgu Mureș, În Ardealul Nou, părerea-i dimpotrivă, că același autor face ca «țăranul muncitor să
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
comentariile pe marginea prozei se vor menține În acești termeni Încurajatori, liniștitori. Apoi va Începe o zarvă mare: cineva, foarte vigilent, a observat ceva ce alții, mulți, n-avuseseră ochi să vadă: prezența unui dușman de moarte În proza vremii: naturalismul; capetele se vor aprinde, discuțiile se vor Încinge. Dar până atunci să reținem, aici și În note, fața mai calmă - și pe bună dreptate - a criticii literare; ocazia este oferită de apariția În volum a unor nuvele de Petru Dumitriu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
vechi și nou din sufletul Anei Roșculeț, Marin Preda a trebuit să ducă el Însuși o luptă. Am văzut În cele de mai sus că el a izbândit În mare măsură. De la Întâlnirea În pământuri dominată În mare parte de naturalism, până la Ana Roșculeț imagine a vieții muncitorești din fabricile țării noastre În care găsim numeroase elemente realiste - mobilizatoare - mărturisind tendința viguroasă spre o politică de partid În literatură, Marin Preda a parcurs cu succes un drum lung. Scriitorul a atacat
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
invocat pentru a Întări oficial o poziție (a unei persoane, a unei reviste sau instituții). Iar opinia revistei Flacăra, ori a lui Geo Dumitrescu, ori ambele, vor avea nevoie de acest „sprijin În masse” În campania de anvergură Începută Împotriva naturalismului În proză pe care o vor declanșa În presă la o lună de la scrisoarea 24 unei muncitoare de la „Filatura Română de Bumbac”, locul acțiunii nuvelei Ana Roșculeț, scrisoare pe care o reproducem: „Tovarășe redactor! Săptămânile trecute ne-am adunat mai
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cronici literare erau evidențiate părțile bune, iar În a doua „părțile slabe”, de data aceasta cutuma este nesocotită: ambele părți dezvăluie aspecte negative. De fapt, prima parte a comentariului lui Geo DUMITRESCU 25 intitulat Pentru ascuțirea vigilenței În lupta Împotriva naturalismului (Pe marginea nuvelei „Ana Roșculeț) este o ridicare la pătrat a scrisorii mai sus-citată, Despre o cronică din „Flacăra” și chipul muncitoarei de azi, trimisă de muncitoare Adela Pagu de la F.R.B. Căci, dacă aceasta din urmă critică doar o cronică
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
chipul muncitoarei de azi, trimisă de muncitoare Adela Pagu de la F.R.B. Căci, dacă aceasta din urmă critică doar o cronică literară, poetul Geo Dumitrescu critică toate cronicile nuvelei pentru că nu au observat esențialul: zugrăvirea realității printr-o metodă reacționară, mic-burgheză: naturalismul: „În drumul ei tot mai larg și tot mai direct către inima realităților revoluționare, literatura noastră a cuprins În ultimii ani din ce În ce mai multe dintre temele zilelor noastre. (Ă). Tov. Marin Preda s-a lăsat și el ispitit de o asemenea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
alcătuirea unui chip real, reprezentativ, de muncitoare din zilele noastre, În drum spre Înnoire, spre niveluri superioare. (Ă). Autorul se lasă Încă stăpânit Într-o măsură de această nesănătoasă voluptate de a scormoni aspectele josnice și mărunte ale vieții. (Ă). Naturalismul, În toate formele și gradele lui, este În esență o manifestare reacționară care amenință Înseși rosturile literaturii noastre, care-i frânează dezvoltarea, care-i alterează realizările”. În fine, În ultima parte a comentariului său, Geo DUMITRESCU 26 pune și de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Întâlnirea lui Marin Preda cu muncitoarele de la F.R.B. și Înmulțirea acestor forme de confruntare a operei cu instanța cititorilor - motiv pentru care rezervăm acestui aspect o tratare separată. Apoi, la Uniunea Scriitorilor se dezbate cazul, se țin lecții despre primejdia naturalismului. În consecință, o suspiciune generală și persistentă se va așterne peste proza anului, „vânătoarea de elemente naturaliste” fiind dominanta anului În critica literară. Dar să desfășurăm cazurile pe rând. Horia BRATU 27 Își face autocritica Într-un context foarte larg
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Aceasta, credem, decurge din faptul că mergând pe calea bătătorită a enumerării calităților și deficiențelor (Ă) neridicând problemele generale legate de dezvoltarea literaturii noastre, recenzenții - Între care se numără și semnatarul acestui articol - au fost Împinși să facă serioase concesii naturalismului din nuvelă. Fără un puternic spirit partinic, critica s-a lăsat astfel sedusă de particularitățile și «ciudățeniile» unui personaj care promitea să fie interesant”. * Apoi are loc - tot din inițiativa revistei Flacăra - Întâlnirea lui Marin Preda cu cititorii de la F.R.B.
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În practică chiar și fără convingere teoretică prea clară, și numai pe baza instinctului de clasă - linia partidului. (Ă). Marin Preda are În tratarea temei sale o atitudine obiectivistă, burgheză - nuvela conține puternice elemente naturaliste. Estetica marxist-leninistă ne Învață că naturalismul este concepția obiectivistă burgheză față de societate. (Ă). Naturalismul se Împotrivește generalizării adânci, tipizării realității. O altă formă de manifestare a obiectivismului burghez, o constituie și lipsa de combativitate a autorului față de aspectele negative ale eroilor săi. (Ă). În acest sens
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
clară, și numai pe baza instinctului de clasă - linia partidului. (Ă). Marin Preda are În tratarea temei sale o atitudine obiectivistă, burgheză - nuvela conține puternice elemente naturaliste. Estetica marxist-leninistă ne Învață că naturalismul este concepția obiectivistă burgheză față de societate. (Ă). Naturalismul se Împotrivește generalizării adânci, tipizării realității. O altă formă de manifestare a obiectivismului burghez, o constituie și lipsa de combativitate a autorului față de aspectele negative ale eroilor săi. (Ă). În acest sens, un exemplu Îl constituie ceea ce se Întâmplă În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În nuvela Ana Roșculeț atunci când autorul nu reacționează imediat față de «nemulțumirea rece, grea» care o cuprinde pe Ana Roșculeț și o face să «scrâșnească» și atunci când este invitată politicos să părăsească Încăperea În care se ține ședința de partid. Alteori naturalismul Îmbracă forme și mai ascunse care la prima vedere ar putea fi luate drept simple lipsuri ale conștiinței artistice, astfel În «textul povestirii se intercalează diferite acte, sunt introduse numeroase personaje și elemente care n-au nici o legătură directă cu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ca Ana Roșculeț poate exista În realitate. Cum se face atunci că n-au condamnat cu destulă vigoare abuzul de analiză psihologică, desfășurată În special În prezentarea trăsăturilor negative ale personajului principal, abuz sub care se ascundeau de fapt rămășițele naturalismului? (Ă). De pildă, recenzia lui Horia Stancu nu pune nici un moment Întrebarea dacă nuvela Ana Roșculeț ajută sau nu la construirea socialismului În țara noastră și de aceea lipsește un răspuns la această Întrebare esențială pentru aprecierea unei opere literare
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
oarecare timp după publicarea ei, care erau adevăratele lipsuri ale Anei Roșculeț. Discuția de la Uniunea Scriitorilor s-a dovedit foarte rodnică. Ea a plecat de la analiza Anei Roșcuteț dar a ajuns la concluzii mult mai generale. Ea a atacat problema naturalismului, a obiectivismului, a autenticității personajelor și situațiilor. S-a putut astfel vedea că pot aluneca pe panta naturalismului chiar și unii dintre cei mai Înzestrați scriitori ai noștri. Așa se explică și răsunetul discuției, la care au luat parte atât
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dovedit foarte rodnică. Ea a plecat de la analiza Anei Roșcuteț dar a ajuns la concluzii mult mai generale. Ea a atacat problema naturalismului, a obiectivismului, a autenticității personajelor și situațiilor. S-a putut astfel vedea că pot aluneca pe panta naturalismului chiar și unii dintre cei mai Înzestrați scriitori ai noștri. Așa se explică și răsunetul discuției, la care au luat parte atât scriitori cât și critici”. NATURALISMUL - DUȘMANUL REALISMULUI SOCIALIST Răstălmăcit În cele mai neașteptate feluri, umplut cu o ideologie
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
personajelor și situațiilor. S-a putut astfel vedea că pot aluneca pe panta naturalismului chiar și unii dintre cei mai Înzestrați scriitori ai noștri. Așa se explică și răsunetul discuției, la care au luat parte atât scriitori cât și critici”. NATURALISMUL - DUȘMANUL REALISMULUI SOCIALIST Răstălmăcit În cele mai neașteptate feluri, umplut cu o ideologie și o finalitate cu totul străine de esență, intenție și procedee, naturalismul va fi pentru o vreme noul sac de antrenament al pugiliștilor din ringul literar. Considerat
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]